Revista presei – 5 noiembrie 2021

Elevii care termină liceul, dar și alți tineri care au venituri sub minimul legal pot aplica la un proiect prin care vor fi instruiți pentru a devenit antreprenori, iar cei mai buni dintre ei vor avea și planul finanțat. Înscrierile sunt deschise pentru cei din zona de est a Timișoarei.

Cei care se pot înscrie în acest program trebuie să fie majori, să aibă absolvite minimum 10 clase, și să nu fie în categoria tinerilor între 26-29 de ani care nici nu urmează o formă de studii, nici nu lucrează. Veniturile trebuie să fie însă sub minm, pentru că programul e conceput pentru cei cu risc de excluziune socială. Ținta sunt elevii de clasa a XIII-a sau a XIII-a, indiferent că sunt la Zi, Fără Frecvență sau Seral, dar cei care fac școli postliceale. Sunt eligibile planurile de afacere non-agricole din zona urbană din zona de acoperire a Grupului de acțiune Locală Timișoara, cei care finanțează proiectul: Plopi, Kuncz, Modern, zona Soarelui, Ciarda Roție, Fabric, Ghiroda Nouă, Crișan.

Proiectul va finanța 24 de planuri de afaceri, dar trebuie să aibă minimum 115 înscriși, între care minimum 18 tineri de etnie romă. Se pot îsncrie până la 160 de persoane. După finalizarea procesului de înscriere, se va organiza un curs cu 40 de ore, timp de o lună, de educație antreprenorială. Totul va fi, cel mai probabil, online, date fiind condițiile pandemice. Participanții vor primi un atestat recunoscut de antreprenor, iar la final vor fi testați pentru cunoștințele înmagazinate. De asemenea, vor face practică la firme cu coudir CAEN asemănătoare cu planul de bussiness propus de participanți.

Prezentăm în cele ce urmează temele pe care le considerăm de interes pentru toate părțile interesate în învățământul superior și pentru opinia publică:

I. Asigurare externă a calității – evaluări, avize acordate

Consiliul a analizat și a validat rezultatele evaluărilor externe pentru:

• nouă programe de studii universitare, dintre care șase programe de studii universitare de licență și trei programe de studii universitare de masterat;
• trei domenii de studii universitare de masterat;
• 28 de domenii de studii universitare de doctorat;
• patru instituții de învățământ superior;
• trei instituții organizatoare de studii universitare de doctorat.

Lista completă a rezultatelor evaluărilor este disponibilă la adresa: https://www.aracis.ro/wp-content/uploads/2021/10/28.10.2021Hotarari-ale-Consiliului-ARACIS.pdf

Avizele acordate și propunerile ARACIS vor fi transmise Ministerului Educației, conform reglementărilor în vigoare.

Superputerea sa la catedră este răbdarea. Le poate explica elevilor același lucru de 10 ori, în 10 moduri diferite. Și nu doar că poate, o și face destul de des, iar asta pentru că fiecare copil din clasa ei are nevoi diferite de învățare. Pentru că, da, fiecare copil este unic cu totul și exact așa ar trebui privit, educat, tratat în învățământul românesc de masă.

Adelina Pavelescu este de anul acesta învățătoare la Școala Primară din Arini, județul Brașov. Nu are experiență în învățământ, dar asta nu a împiedicat-o să își dorească să pună umărul la schimbarea educației în România, țara unde 44% din elevi suferă de analfabetism funcțional. Anul trecut s-a întors acasă din Londra, unde a stat o perioadă, iar programul Teach for Romania i-a dat șansa să se implice în educația copiilor din mediile defavorizate.

”Meseria de profesor presupune o muncă ce înglobează nu doar abilități de predare, ci și de gestionare a timpului, a clasei, a conflictelor, o parte administrativă, gândire critică, gândire strategică și multe altele. Teach scoate la lumină resursele pe care profesorii le au, îi ajută să-și dezvolte aceste abilități și să jongleze cu ele pentru a genera un impact real”.

Klaus Iohannis a anunţat, joi seară, 4 noiembrie, că vacanţa elevilor nu va fi prelungită, iar cursurile se vor relua fizic, în limita posibilităților.

Şeful statului anunţă, însă, că va fi introdus un nou criteriu - rata de vaccinare în unitate. "Însă, subliniez încă din această seară, vaccinarea este singura şansă pentru a depăşi această pandemie", arată Iohannis.

”La sfârşitul acestei săptămâni, vacanţa nu va fi prelungită şi, începând de luni, acolo unde condiţiile sanitare şi epidemiologice o permit, elevii se vor putea întoarce fizic la şcoală", a anunţat, joi seară, preşedintele Klaus Iohannis.

El a precizat că acest lucru este valabil pentru grădiniţe şi şcoli, deci pentru sistemul preuniversitar.

"Însă va fi introdusă o nouă condiţie pentru ca şcolile să poată funcţiona cu prezenţă fizică şi anume gradul de vaccinare al personalului şcolii”, a adăugat şeful statului.

Companiile au accelerat digitalizarea cu o viteză surprinzătoare în ultimul an şi jumătate, devansând cu doi sau trei ani planurile pe care le aveau pentru următorii cinci ani, după cum spun peste 40% dintre executivii intervievaţi în sondajul Digital Trust Insights, realizat de compania de audit şi consultanţă PwC.

„Pentru a susţine obiectivele noastre de dezvoltare, avem un plan de investiţii în valoare de 3,2 miliarde de lei pentru următorii trei ani, dintre care 447 de milioane de lei sunt alocaţi pentru dezvoltarea de tehnologie românească”, confirmă Tudor Mihăilescu, Group CFO al eMAG, cel mai mare retailer local online şi totodată un jucător cu prezenţă regională.

Fie că vorbim de procese de business sau de munca de acasă, companiile îşi bazează din ce în ce mai mult activitatea pe tehnologii, 35% din­tre respondenţii studiului PwC afirmând că acce­lerează automatizarea pentru a reduce costurile, 31% că modernizează cu noi capabi­lităţi, iar 29% că ţintesc rapiditatea şi eficienţa proceselor. „Transformarea digitală, mai ales în segmentul financiar-bancar, unde încrederea este cel mai preţios activ, reprezintă un proces complex care este necesar să fie centrat pe clienţi şi nevoile lor şi trebuie să asigure agilitate şi viteză de reacţie sporite în condiţii de securitate, scalabilitate şi disponibilitate extrem de ridicate”, adaugă Eugen Bunea, director executiv divizia IT a băncii de stat EximBank.

Marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planifică creşteri ale investiţiilor în transformarea digitală în următorii trei ani. Astfel, transformarea digitală urcă pe primul loc în topul domeniilor pentru care executivii vor aloca mai multe fonduri, mai arată studiul PwC.

Scriitorul sud-african Damon Galgut a câştigat prestigiosul Booker Prize pentru ficţiune cu romanul său „The Promise”, potrivit BBC, citată de News.ro.

Galgut, care a mai fost nominalizat în 2003 şi 2010, a câştigat un premiu de 50.000 de lire sterline la ceremonia care a avut loc miercuri.

„The Promise” este al nouălea roman al său şi urmăreşte declinul unei familii sud-africane de-a lungul a patru decenii din epoca Apartheidului până în prezent.

Fundația Comunitară Timișoara (FCTM) a derulat un sondaj pentru timișoreni. Cetățenii au fost invitați să voteze cele mai importante proiecte pentru comunitate. Peste 2.000 de persoane au răspuns întrebărilor și au considerat că sănătatea, salubritatea stradală, transportul public și accesul pentru pietoni sunt prioritățile orașului.

Fundația Comunitară Timișoara (FCTM) a lansat un sondaj pentru timișoreni. În perioada august – septembrie, cetățenii au putut vota proiectele pe care le consideră cele mai importante. Peste 2.000 de persoane au răspuns întrebărilor care vizau diferite probleme cu care se confruntă orașul, notând atât prioritatea acestora, cât și satisfacția cu privire la modul în care administrația publică reușește să le rezolve.

„În total, au răspuns întrebărilor online 2.151 de persoane care locuiesc sau lucrează în orașul Timișoara. Opinia și percepția lor este foarte importantă având în vedere că cei care au răspuns reprezintă populația activă a orașului Timișoara, cei interesați de orașul în care locuiesc, de schimbările de care este nevoie pentru ca Timișoara să fie un oraș mai curat, mai prietenos cu mediul înconjurător și mai confortabil pentru cetățenii săi”, spun cei de la Fundația Comunitară Timișoara.

Primul val de români care au părăsit țara a fost al oamenilor muncitori și fără studii. S-au dus pentru un venit mai decent, cu prețul multor sacrificii familiale.

Al doilea val de români care au părăsit țara a fost al profesioniștilor - cu studii medii și superioare - și al studenților. S-au dus pentru condiții de muncă mai bune. Au căutat, de data asta, decența mediului de lucru.

Al treilea val de români care au părăsit țara este al familiilor cu autonomie profesională și financiară peste medie. S-au dus pentru medii sociale mai organizate și împlinire profesională la alt nivel.

S-au dus de lehamitea imposturii politice și a iluziilor despre lupta împotriva corupției.

Al patrulea val de români pleacă acum. Este valul familiilor încă tinere, stabilizate economic și profesional, oarecum împăcate cu metehnele balcanice, corupte și birocratice ale autorităților. Se duc din alt motiv. Se duc să caute școli pentru copiii lor.

S-a plecat de foame. S-a plecat din umilința locului de muncă. S-a plecat pentru alte perspective în carieră. Acum se pleacă fiindcă nu mai avem școli.

O să fie un val șocant de oameni care s-au implicat aici din toată inima, au ieșit la proteste, au luptat pentru medii mai curate în comunicare, educație, parenting, afaceri. Măcar pentru ce urma pentru copiii lor. Oameni care s-au implicat civic și care nu mai au energie. Nu mai au speranța reformelor. Dintre toate, școala a rămas cea mai nereformată instituție. Lumea se schimbă cu o viteză uluitoare, iar noi încă le cerem tinerilor de 18 ani să comenteze, la bac, ”Moara cu noroc”.

Știu zeci de cazuri concrete în jurul meu, de familii care atât mai caută. Viitor și educație pentru copiii lor.

Ce se întâmplă acum la nivel politic și decizional în România este prăbușirea speranței generațiilor între 30 și 40 de ani, educate, cu copii mici la școală.