Revista presei – 5 mai 2022

Propunerea legislativă a deputatului Marilen Pirtea privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului «Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România» a fost dezbătută și votată în plenul Camerei Deputaţilor. Urmează la legea să ajungă și la Senat pentru votul final.

Inițiativa legislativă a fost depusă în Parlament în decembrie anul trecut de deputatul PNL Marilen Pirtea și de atunci a luat avize de la Comisia de învățământ, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale și comisia pentru tineret și sport. Urmează acum ca legea să ajungă la vot în Senat, și are ca termen final 5 mai 2022.

Propunerea legislativă privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului «Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România» a fost dezbătută în plenul Camerei Deputaţilor, în forma sa finală, rezultată din dezbaterile comisiilor de specialitate

Proiectul a întrunit voturile necesare adoptării (215 voturi pentru forma finală a proiectului, 17 împotrivă şi 44 de abţineri), urmând ca noua lege să fie înaintată Senatului.

„După mai bine de treizeci de ani de la Revoluţia Română din 1989, devine absolut necesar ca elevii să beneficieze de o disciplină înscrisă în ciclul liceal, prin care să fie evocate schimbările de regim produse în decembrie 1989, datorate curajului iniţial al timişorenilor eroi care au pornit Revoluţia ca mişcare socială şi politică”, mai spune deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.

Noua disciplină va fi predată la clasa a XII-a, începând cu anul şcolar 2023-2024, potrivit proiectului de lege.

Universitatea de Vest din Timișoara a acceptat invitația lansată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) de a participa la evenimentul Maratonul de Business din data de 3 mai 2022, organizând unui atelier de orientare în carieră adresat studenților UVT din domeniile filologie, economie, drept, științe politice, filosofie, sociologie, matematică și informatică.

Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) și Clubul Francofon de Afaceri din Timișoara (CFAT), cu sprijinul Agenției Consulare a Franței la Timișoara.

În cadrul acestui atelier, studenții au avut oportunitatea de a se întâlni și de a discuta cu reprezentanți ai unor companii din mediul de afaceri franco-român, despre oportunități de carieră, stagii de practică, programe de antreprenoriat, dar și despre propriul traseu profesional.

Din partea companiilor, la eveniment, au participat: Adriana Record (Director executiv CCIFER), Tatian Diaconu (CEO Nhood), Florin Ciocan (Ecosystem & Innovation Garage Manager NOKIA), Ariana Toma (Recruitment Specialist Deltatel), Anca Hepeș (HR Business Partner Deltatel Group) și Denisa Gongea (Recruitment Specialist Deltatel). Discuțiile din cadrul evenimentului Maratonul de Business au fost moderate de Adriana Record, Director executiv CCIFER.

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: Maratonul de Business este un proiect menit să consolideze colaborarea dintre mediul de afaceri franco-român, autoritățile locale și universități, prin organizarea de reuniuni și evenimente în jurul unor tematici cheie pentru stakeholderii implicați, respectiv proiectele de dezvoltare ale companiilor franco-române, modernizarea sistemului sanitar, competențele tehnice și resursele umane, investițiile și finanțările lansate și oportune, din perspectiva competitivității și dezvoltării regiunii de vest a României.

Facultatea de Drept și Științe Administrative (FDSA) din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC) organizează joi, 5 mai 2022, conferința națională „Securitate și fake news – Fake news și dezinformare: Aspecte relative la efectele juridice ale luptei împotriva manipulării informaționale”, informează prof. univ. dr. Adrian Stoica, decanul facultății.

Conform programului, la ceremonia de deschidere a conferinței, ce va avea loc de la ora 9.00, în Sala Senatului din Campusul universitar – Corp A (Aleea Universității, nr.1), vor participa: rectorul UOC – conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, decanul FDSA – prof. univ. dr. Adrian Constantin Stoica, Președintele Curții de Apel Constanța, judecătorul Alina Gabriela Jurubiță, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, magistratul Gigi Valentin Ștefan, Prefectul Județului Constanța, Silviu Coșa și Primarul Municipiului Constanța, Vergil Chițac.

„Această conferință este primul eveniment dintr-o serie de manifestări științifice prin care Facultatea de Drept și Științe Administrative marchează 30 de ani de învățământ juridic universitar ovidian și suntem onorați de participarea unor personalități marcante ale vieții academice și juridice din România, alături de care vom analiza fenomenul fake news și influențele acestuia asupra mediului economic, social și politic”, precizează prof. univ. dr. Adrian Stoica, decanul FDSA.

Potrivit agendei evenimentului, temele de discuție vor include: necesitatea reglementării știrilor false prin limitarea exercițiului unor drepturi fundamentale din perspectiva Constituției României, dar și a Convenției Europene a Drepturilor Omului, aspecte juridico-penale ale fenomenului de fake-news, dezinformarea în contextul războiului cibernetic, propagandei teroriste sau în context pandemic, efectul fake news asupra operațiilor informaționale ca instrument de politică externă – cazul Federației Ruse și contribuția fiecărui membru al comunității la dezvoltarea sau combaterea fenomenului.

Ana Otomega Dumitru obţine rezultate remarcabile cu elevii săi. Chiar dacă cei mai mulţi renunţă frecvent la şcoală, dascălul îi readuce mereu la clasă, iar copiii învaţă să scrie şi să citească, dar şi să socotească şi să folosească toate aceste informaţii în viaţa cotidiană.

Ana Otomega Dumitru (40 de ani), învăţătoare în satul Cuiesd, comuna Panet, judeţul Mureş, a fost selectată în top trei profesori la categoria ”Dezvoltarea literaţiei” în cadrul galei ”Profesorul anului în mediul rural”, organizată de Teach for Romania, o organizaţie care şcoleşte şi trimite dascăli în cele mai defavorizate zone ale României.  A absolvit Liceul Pedagogic din Târgu Mureş şi apoi Universitatea ”Petru Maior”, iar la sugestia mamei sale a urmat o carieră în învăţământ şi nu regretă niciun moment.

”Când eram mică, mă jucam mereu de-a şcoala cu prietenele mele la bloc. Eu eram învăţătoarea, iar ele elevii. Mi-au plăcut dintotdeauna copiii, să lucrez cu ei, iar acum am şi eu doi ai mei”, îşi începe povestea Ana.  S-a titularizat într-una din cele mai defavorizate zone din România, iar în clasă are numai elevi romi. Şi de parcă nu ar fi fost suficient de complicat, copiii vorbesc un amestec de maghiară şi limba romani.

”Am şi clase simultane, iar cei mari îmi traduc ce spun cei mici şi le spun apoi ce trebuie să facă”, explică cu umor învăţătoarea. S-a ataşat enorm de elevii ei şi nici nu se gândeşte să se transfere  în altă parte.

În România, 50-54% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48% şi 53%, potrivit unui raport publicat de Confederaţia Patronală Concordia.

„40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara ţării. Între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 şi 39 de ani, iar din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate. Cum se schimbă percepţia despre unde şi cum lucrăm pentru companii şi angajaţii deopotrivă? Sunt suficienţi roboţii pentru a umple deficitul sau căutăm în Est pentru mai multă energie umană? Vârsta, sexul sau ţara în care te-ai născut vor mai conta în viitor ca şi criterii de angajare?”, se menţionează în raportul „Trends Shaping the Future of Work”, lansat de Confederaţia Patronală Concordia în cadrul proiectului WorkTransitionCEE, cofinanţat de Uniunea Europeană.

Conform sursei citate, mai mult ca oricând, noile direcţii de dezvoltare privind digitalizarea şi economia verde estompează linii de demarcaţie dintre muncă şi viaţa personală, dintre muncă şi învăţare, dintre statutul de angajat şi cel de antreprenor.

„Ceea ce a aduce multe oportunităţi, dar şi multe provocări într-o construcţie socio-politică a căreia arhitectură încă reflectă tipare din perioada revoluţiei industriale”, subliniază raportul.

Lucrarea a fost elaborată sub umbrela WorkTransitionCEE, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană, ce reuneşte şase parteneri sociali reprezentativi din România, Ungaria şi Slovacia, atât sindicate, cât şi patronate, pentru a înţelege mai bine riscurile, provocările şi oportunităţile din industria 4.0 pentru tranziţia muncii în Europa Centrală și de Est.

Peste 3500 de copii din mediul rural învață astăzi să codeze, în bibliotecile publice de țară, datorită unui program al Fundației Progress, inițiat acum cinci ani. Școala 9 a mers în comuna Pietrari, județul Vâlcea, unde zeci de copii construiesc astăzi roboți și scriu linii de cod, fac stupuri inteligente și mașini eco de tuns iarba. Îndrumătoarea lor, o bibliotecară cu peste 30 de ani de activitate, a învățat să codeze cot la cot cu cei mici.

O încăpere de 12 metri pătrați, cu stive de cărți pe care se aduna praful - asta a găsit Crina Popescu, bibliotecară în Pietrari, în 1990, când și-a început activitatea în biblioteca din comună. Au trecut peste 30 de ani de atunci și, astăzi biblioteca este mai mult decât un depozit de carte - este o instituție care a închegat în jurul ei o comunitate.

Totul a început în anul 2009 când biblioteca din Pietrari s-a înscris în programul Biblionet - un program finanțat de Fundația „Bill și Melinda Gates” care avea drept scop dotarea bibliotecilor publice din România cu echipamente IT de ultimă generație. A fost gura de oxigen care le-a permis bibliotecilor din țară, multe dintre ele aflate în pragul desființării, să facă următorul pas către modernizare.

Crina Popescu crede că, dacă biblioteca pe care o gestionează nu s-ar fi înscris în Biblionet, postul i-ar fi fost desființat, iar instituția s-ar fi închis. „Atât de gravă era situația”, spune ea. Pentru că, în 2009, când bibliotecile din țară se conectau în sfârșit la internet, criza economică își spunea cuvântul. Instituțiile de cultură au suferit cel mai mult. Până în 2020, chiar la ea în județ, numărul bibliotecilor a scăzut cu un sfert, potrivit Institutului Național de Statistică. La nivel național, în ultima decadă, România a pierdut 3000 de biblioteci.

Cea din comuna Pietrari a rămas însă pe loc și mai mult, s-a și dezvoltat, grație programului derulat pe parcursul a cinci ani, în cursul căruia au fost dotate peste 2.200 de biblioteci din țară, potrivit Mediafax.

Au contat însă și ambiția și determinarea Crinei Popescu, care a adunat în jurul bibliotecii, de-a lungul timpului, o comunitate de voluntari, cititori și, mai nou, elevi de școală care participă, săptămânal, la ore de codare.