EȘTI AICI:
Revista presei – 5 ianuarie 2023

Revista presei – 5 ianuarie 2023

SNSPA Sediu 300x241
SNSPA, alături de partenerul instituţional Atlantic Council, anunţă crearea unui task force, axat pe securitatea regiunii Mării Negre
edumanager.ro

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), alături de partenerul instituţional Atlantic Council, una dintre cele mai influente şi prestigioase organizaţii de tip think-tank din SUA, anunţă crearea unui task force, axat pe securitatea regiunii Mării Negre.

„Task force-ul, format din experţi din cadrul Transatlantic Security Initiative al Scowcroft Center for Strategy and Security, Atlantic Council, şi din SNSPA, se va reuni pentru a analiza şi propune recomandări în vederea creşterii securităţii şi stabilităţii regiunii Mării Negre, vitală din punct de vedere geopolitic. Grupul de experţi va contribui, cu expertiza şi instrumentele specifice, la generarea de soluţii privind combaterea şi descurajarea ameninţărilor, neconvenţionale sau hibride, precum şi cooperarea în materie de securitate cu aliaţii şi partenerii din regiune. Componenţa task force-ului va fi anunţată oficial în anul 2023”, se arată într-un comunicat al SNSPA.

SNSPA menţionează că, în ultimii 15 ani, regiunea Mării Negre a jucat un rol strategic în arhitectura de securitate a Europei, având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Georgiei în 2008, a Ucrainei în 2014 şi din nou în 2022.

„Anul acesta, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a ilustrat în mod clar importanţa Mării Negre din punct de vedere economic, geopolitic şi militar. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi capacitatea acesteia de influenţă în această zonă, reprezintă o ameninţare continuă pentru aliaţii şi partenerii transatlantici şi necesită, ca răspuns, implementarea unor politici de securitate pe măsură”, se arată în comunicat.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susţine că „România şi aliaţii săi din NATO, colaborând ca parteneri cu aceeaşi viziune, sunt pregătiţi să contracareze atacurile hibride şi convenţionale, comise de cei care vor să distrugă stabilitatea în regiunea Mării Negre, aşa cum au demonstrat eforturile recente de a spori apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic, de consolidare a conectivităţii infrastructurii din regiune, precum Iniţiativa celor Trei Mări, şi de a construi rezilienţa euro-atlantică la ameninţările neconvenţionale”

Nicolae Ciuca 620x400
Nicolae Ciucă: Am discutat să finalizăm și să agreăm în continuare pachetul de legi ale Educației, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară să-l avem asigurat
edupedu.ro

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, înaintea primei ședințe de Guvern din 2023, că “am discutat să finalizam și să agreăm în continuare pachetul de legi ale Educației, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament”. Amintim că și ministrul Educației Ligia Deca a spus, pe 28 decembrie 2022, că va prezenta proiectele noilor legi ale Educației, după perioada de vacanță, până la începutul sesiunii parlamentare. Potrivit site-ului Camerei Deputaților, prima sesiune ordinară începe în luna februarie.

Premierul Nicolae Ciucă a precizat înainte de prima ședință de Guvern din 2023, că proiectele legilor Educației vor fi finalizate până la noua sesiune parlamentară, fără să precizeze o dată exactă.

“În perioada următoare vom avea activități care vor viza pregătirea și susținerea proiectelor din Strategia pentru Romania Educată. Am discutat să finalizam și să agreăm în continuare pachetul de legi ale Educației, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament”, spune Nicolae Ciucă.

Amintim că, în ultima ședință de Guvern din 2022, ministrul Educației, Ligia Deca, a evitat de asemenea să spună o dată la care vor fi prezentate proiectele legilor Educației, precizând, la fel, că proiectele legilor Educației vor fi prezentate în Guvern după perioada de vacanță, până la începutul sesiunii parlamentare.

02490000 0aff 0242 2442 08daed23632c W1023 R1 S
Peste 500.000 de turiști așteptați la Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii
ziuadevest.ro

Timișoara va prelua titlul de Capitală Europeană a Culturii în week-end-ul 17-19 februarie 2023, când autoritățile au pregătit peste 50 de evenimente, de la concerte în aer liber, expoziții, la teatru în spații neconvenționale sau premiere de film. Pe tot parcursul anului 2023 vor exista foarte multe evenimente, astfel că la Timișoara sunt așteptați și turiștii, din țară și din străinătate.

Conform estimărilor, ar trebui să vină peste 500.000 de vizitatori care să și înnopteze la Timișoara.

“Dacă e să ne raportăm strict la turiști, ne-am dori să ne apropiem de jumătate de milion. Când spun turiști, mă refer la persoane care să vină la Timișoara cu scopul de a vizita, a experimenta și de a se caza cel puțin o noapte. Ținta noastră este ca cel puțin 300.000 să fie turiști străini. Dacă ne raportăm la vizitatori, adică la toți cei care vin din afara Timișoarei, să participe la evenimente, să consume, să intre în obiectivele turistice, ne așteptăm la peste un milion. E ținta noastră minimă”, a declarat Simion Giurcă, președintele Asociației pentru Promovarea Timișoarei.

Simion Giurcă se va întâlni cu Daniel Stamatovici, directorul Aeroportului Timișoara, pentru a discuta despre noi curse externe, care să aducă turiști în Capitala Europeană a Culturii.

“Ne dorim o cursă Timișoara-Berlin, am avut niște acțiuni de promovare acolo, este o mare capitală, există factori de sprijin pentru noi acolo, avem o imagine bună, și cred că am putea să stimulăm interesul de acolo. Vrem să o cursă Timișoara-Viena. Am mai avut o cursă pe această destinație, dar a fost scoasă de companie din motive strategice. Există un interes din partea operatorilor economici din Timișoara, cu siguranță cursa va prinde. Acolo unde există și interes de business, cel care operează cursele poate să-și atingă încasările planificate. Iar a treia dorință este o cursă spre Israel, un zbor Timișoara-Tel Aviv. Vrem să atragem turiști din Israel. Mai sunt în discuții și alte zboruri cum ar fi de exemplu Timișoara-Basel, dar și alte destinații din Italia, unde putem să punctăm și alte orașe, e o țară din care au venit mulți aici, sunt mulți operatori economici italieni în Timișoara”, a mai spus Simion Giurcă.

În ceea ce privește turiștii asiatici, Simion Giurcă ar vrea ca aceștia să fie atrași spre Timișoara atunci când vin să viziteze Budapesta sau Belgrad.

Dreamstime S 77911228
Hotărârea de Guvern privind Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie a fost publicată în Monitorul Oficial
edupedu.ro

Hotărârea de Guvern privind Metodologia de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 30 decembrie 2022. Potrivit documentului, centrele pot fi înființate de autoritățile locale, în colaborare cu inspectoratele școlare, ONG-uri, operatori economici și părinți. Ludotecile sau centrele de joacă pot fi înființate și organizate în sistem public și privat. Sunt incluse și „servicii de informare și consiliere a părinților, potrivit HG.

Hotărârea de Guvern (HG), aprobată în 28 decembrie de Guvern, a fost emisă în condițiile în care art. 27 alin. 1^7 din Legea Educației Naționale stabilește că „în localitățile în care nu există suficiente creșe și grădinițe se pot dezvolta servicii de educație timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniță comunitară, care vor putea funcționa ca structuri ale unităților de învățământ”.

Ludotecile și centrele de joacă ar trebui deschise începând cu anul școlar 2023—2024, potrivit documentului: “Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile tuturor serviciilor de educație timpurie complementare, publice sau particulare, începând cu anul școlar 2023—2024”.

De înființarea ludotecilor și centrelor de joacă se pot ocupa primăriile în colaborare cu părinți, ONG-uri, Inspectorate școlare sau operatori economici, potrivit HG.

Timisoara De Sus 768x432
TM2023, primele 123 momente. Arta contemporană va fi „regina”
stiridetimisoara.ro

Dacă vreți să vă faceți o idee despre cum va arăta anul capitalei culturale la Timișoara apar primele detalii. Sunt încă în faza de grafic, dar oferă o vedere de ansamblu asupra a ceea ce ne așteaptă. Arta contemporană pare să fie „regina balului” în 2023.

Deschiderea oficială a Capitalei Culturale are loc în weekendul 17 – 19 februarie și au fost oferite câteva detalii despre program, pe care le puteți găsi AICI. Rămâne însă întrebarea ce facem pe toată durata anului. O parte din informații au fost dezvăluite acum. Timișoara pare să fie, în 2023, capitala artei contemporane, cu o mulțime de expoziții, instalații și spectacole.

Cele aglomerate luni vor fi, de departe, iunie și septembrie, dar va fi înghesuială și în februarie, mai și octombrie. Va fi liniște în august. Din programul anunțat acum, fără prea multe detalii legate de datele exacte, cu mici excepții, nu lipsesc evenimente precum Flight Festival, Codru Festival, TESZT și Eurothalia sau Festivalul de Muzică Veche. Sunt și câteva evenimente organizate de comunitatea LGBTQIA+ și adresate publicului larg. Teatrul Național este înscris în program cu multe spectacole, inclusiv unul creat în 2022, pentru Festivalul de Teatru de la Avignon, cu durată de 10 ore. Dintre instituțiile publice de cultură din Timișoara, singura care lipsește din acest calendar este Opera Națională Română. E însă posibil ca evenimente organizate de ONRT să apară ulterior.

Inteligenta Artificiala Si IoT E1655710843992
Tot mai puține descoperiri științifice. Agenţiilor de cercetare li se cere calitate în detrimentul cantităţii
adevarul.ro

Publicaţiile ştiinţifice şi inovaţiile tehnologice traversează o perioadă de creştere exponenţială, însă descoperirile majore, care contribuie la avansarea ştiinţei într-o manieră spectaculoasă, au devenit tot mai rare odată cu trecerea timpului.

Este concluzia unui studiu publicat miercuri în revista Nature, informează AF, citată de Agerpres.

Autorii studiului, cercetătorii de la Carlson School of Management din cadrul Universităţii Minnesota din Statele Unite au dezvăluit că paradoxul unei ştiinţe „la ralanti” în pofida unei accelerări a producţiei de cunoştinţe, era deja documentat pentru anumite domenii de cercetare precum semiconductorii şi produsele farmaceutice.

De data aceasta, cercetătorii l-au măsurat prima dată la nivelul tuturor disciplinelor, bazându-se pe 45 de milioane de articole ştiinţifice apărute în şase decenii (1945-2010) şi pe 3,9 milioane de brevete (perioada 1976-2010), extrase din baze de date mondiale, inclusiv de pe platforma de informaţii Web of Science.

Au fost identificate astfel două tipuri de descoperiri.

Pe de-o parte, au fost identificate contribuţiile care vin să consolideze un „status quo”,  iar de cealaltă parte, descoperirile „perturbatoare” care busculează teoriile şi împing ştiinţa într-o nouă direcţie, după modelul cercetătorilor premiaţi cu Nobel Watson şi Crick, care au revoluţionat biologia demonstrând structura dublu-elicoidală a ADN-ului.

Indicele lor merge de la un scor negativ de -1 (consolidare) până la un scor pozitiv de +1 (perturbare), iar conform calculelor autorilor studiului, procentajul acestui indice scade considerabil şi continuu între 1945 şi 2010 pentru publicaţii (scădere de 91,9%), afectând atât ştiinţele medicale şi fizice, cât şi pe cele sociale. Situația e similară și în cazul brevetelor  (o scădere de 80%), iar declinul se resimte şi în vocabular.

Carti 24781300
Pe ce se duc cei mai mulți bani ai românilor? Doar 1% din veniturile gospodăriilor au mers către educație
dcnews.ro

Locuinţa, apa, electricitatea, gazele naturale şi alţi combustibili au reprezentat un sfert (25%) din cheltuielile gospodăriilor din UE, în 2021, un declin de 0,5 puncte procentuale (pp) faţă de 2020, în timp ce alimentele şi băuturile nealcoolice au însemnat 14,3%, o scădere tot de 0,5 pp comparativ cu anul anterior, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Pe locul trei se află transporturile, care au reprezentat 12,1% din totalul cheltuielilor în 2021, un avans de 0,5 pp faţă de 2020. Creşterea este legată de retragerea măsurilor impuse în timpul pandemiei, care au afectat mobilitatea în blocul comunitar.

Aceeaşi tendinţă a fost observată şi la categoriile "Recreaţie şi cultură", "Restaurante şi hoteluri", "Sănătate", "Îmbrăcăminte şi încălţăminte", ponderea cheltuielilor lor totale a urcat la 8%, 6,6%, 4,7% şi 4,2% în 2021 (faţă de 7,8%, 6%, 4,6% şi 4,1% în 2020).

Ponderea costurilor la mobilier şi echipamente de uz casnic, precum şi la educaţie a fost stabilă, reprezentând 6% şi, respectiv, 0,9% din totalul cheltuielilor, similară cu nivelul din 2020.

Ponderea cheltuielilor totale la băuturi alcoolice, tutun şi narcotice şi diverse bunuri şi servicii a înregistrat un declin de 0,2 puncte procentuale (pp) la ambele categorii, în timp ce scăderea pe segmentul comunicaţii a fost de 0,1 pp.

Situaţia este diferită în România. În 2021, alimentele şi băuturile nealcoolice au reprezentat 25,2% din totalul cheltuielilor în 2021, iar locuinţa, apa, electricitatea, gazele naturale şi alţi combustibili - 18,1% - din cheltuielile totale. Urmează transporturile, care au reprezentat 12,2% din totalul cheltuielilor în 2021, mobilier şi echipamente de uz casnic - 7,2% din total, îmbrăcăminte şi încălţăminte şi recreaţie şi cultură - ambele cu 6,7% din total, băuturi alcoolice şi tutun - 5,5% din total, sănătate - 5,2% din total, restaurante şi hoteluri - 4,5% din total, diverse bunuri şi servicii" - 4,2% din total, comunicaţii - 3,3% din total şi educaţie - 1,1% din total, scrie Agerpres.

Acces Gratuit Elevi Curti Terenuri Sport Scoli Timpul Liber Lege Promulgata 809195
Acces gratuit pentru elevi în curțile și pe terenurile de sport ale școlilor, în timpul liber. Legea a fost promulgată
antena3.ro

Legea pentru acces liber pe terenurile de sport din şcoli, "astfel încât copiii să aibă posibilitatea de a se juca într-un mediu sigur", a fost promulgată astăzi de președintele Klaus Iohannis.

Școlile au la dispoziție patru luni pentru a stabili orarul de acces și modul de utilizare.

"Este permis accesul gratuit în spațiile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor și sunt administrate de către consiliile locale, tuturor copiilor,(...) precum și tinerilor cu vârsta de peste 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora", potrivit legii.

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi toate unităţile de învățământ vor introduce în regulamentele actuale de funcționare prevederi legate de acces și de modul de utilizare al spațiilor și terenurilor de sport aflate în folosința acestora, precum și orarul de acces, după orele de program, în zilele libere și în timpul vacanțelor școlare și le vor afișa la exterior într-un loc vizibil, precum și pe pagina de internet, acolo unde este cazul.

 

322718992 882012962930730 9021965020193073604 N
Trei universuri simetrice, niciodată identice, la Timișoara
scena9.ro

Când mă gândesc la expoziția Simetric, niciodată identic, pe care am văzut-o de curând la Timișoara, îmi vine în minte tabloul preferat al unei prietene, Lost but Found, de Adela Giurgiu, un tur de forță colorat în care fantasticul se simte, chiar dacă nu-l poți defini. Mai descriptiv: e un băiat postat în fața unor ferestre uriașe, alături de o pisică negru cu alb. Tu, privitorul, îi vezi prin niște pereți/perdele albastre aflate în spatele unor copaci de interior populați de papagali roșii.

Eu nu m-am hotărât încă dacă am o pictură preferată. E o concurență strânsă între Sacred Child, tot de Adela Giurgiu, o figurină neagră a unui Iisus/înger ce ține alături un miel alb, în timp ce sunt înconjurați siluetele unor cocori negri și Arta este a tuturor (Înger), de Ioana Bătrânu, un înger șters care ține în mână o candelă și mai ștearsă.

Nu știu dacă este corect să spun că am o lucrare preferată după ce am văzut o expoziție, dar cum nu sunt critic de meserie, îmi permit astfel de acte de rebeliune amatoricească.

Cam cu mindset-ul de amatoare într-ale artei am văzut și expoziția „Simetric, niciodată identic”. Curatoriată de Diana Marincu și organizată de fundația Art Encounters din Timișoara, expoziția reunește lucrări ale artistelor Ioana Bătrânu și Adela Giurgiu, alături de două inserții video ale regizoarei belgiene Agnès Varda.

Deschisă din 10 noiembrie până pe 4 martie 2023, expoziția e o întâlnire a trei artiste din generații diferite. Ioana Bătrânu s-a născut în 1960 și este prezentă pe scena artistică încă de la mijlocul anilor ’80. Printre temele recurente din operele ei se numără interioarele impresionante, lucrările ei fiind, după cum spune Marincu, rezultatele căutării unei reconcilierii cu realitatea. Adela Giurgiu s-a născut în 1990 și expune din 2015, iar picturile ei sunt expresii ale unui „univers interior extrem de bogat”. Agnès Varda s-a născut în 1928 și a început să filmeze în anii ’50. A avut un stil experimental, filmele aducând mereu aminte de realismul documentarelor. A murit în 2019.

Fonduri Europene Romania 2022 114529
Romania devine campioana la absorbit fonduri europene, sau cel putin asta ne spune prim-ministrul: cati bani au fost atrasi in tara
manager.ro

De cand am intrat in Uniunea Europeana, avem o sansa uriasa la a ne dezvolta fel si fel de proiecte benefice economiei noastre, gratie fondurilor europene. Doar ca, ani de zile, Romania nu doar ca a parut dezinteresata de acestea, dar nivelul de absorbtie a fost in multi ani atat de redus, incat probabil nici n-am reusit sa recuperam pe deplin cat am contribuit noi la fondul comunitatii. Situatia pare insa sa se fi schimbat, dupa cum ne spune chiar premierul Nicolae Ciuca.

Seful Executivului de la Bucuresti sustine ca ne-am imbunatatit capacitatea de absorbtie a fondurilor europene si prezinta niste cifre in acest sens.
Conform premierului, anul trecut am reusit performanta de a atrage in tara 11,3 miliarde euro. In niciun alt an nu am ajuns la o astfel de suma, aceasta fiind cea mai mare absorbtie anuala reusita vreodata de Romania.
Referitor la previziunile legate de 2023, oficialul spera sa reusim sa depasim cifra din 2022 si sa reusim sa aducem acasa mai multi bani de la Uniunea Europeana, mai ales fiindca avem nevoie de fonduri pentru a pune pe picioare toate reformele necesare.
La fel de important este ca si in privinta banilor de la buget, Guvernul s-a concentrat pe investitii, astfel ca in 2022 avem un procent de probabil peste 70% din cheltuielile publice, reprezentat de investitii. Si din acest punct de vedere, Romania inregistreaza o premiera, beneficiind de cele mai generoase bugete pentru investitii de pana acum.
"In anul 2022 a reusit o absorbtie de 11,3 miliarde eurosi avem perspective ca si anul acesta sa ne incadram in aceasta si probabil sa o depasim, pentru ca am reusit sa asiguram fudamentul pentru ceea ce inseamna derularea proiectelor si programelor europene. (...) Sunt convins ca asa cum acum ne bucuram de aceasta suma abosrbita, cea mai mare pana in momentul de fata, de cand Romania acceseaza fonduri europene, sa poata fi depasita anul acesta si in anii care urmeaza. Avem nevoie de banii europeni", a explicat prim-ministrul Nicolae Ciuca.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.