Revista presei – 5 ianuarie 2021

Ministerul Educției își dorește "deschiderea cât mai grabnică a școlilor, în funcție de situația epidemiologică, dacă se poate chiar pe data de 8 februarie", odată cu începerea semestrului al doilea, a declarat luni pentru HotNews.ro ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, precizând că în prima etapă ar putea reveni fizic la școală elevii de grădinițe, elevii din învățământul primar și cei care au examene naționale. El a spus că unul dintre criterii va fi campania de vaccinare, dar nu a dorit să răspundă dacă redeschiderea școlilor va fi condiționată de vaccinarea personalului din unitățile de învățământ. Cîmpeanu a mai precizat pentru HotNews.ro că o decizie legată de redeschiderea școlilor va fi luată după jumătatea lunii ianuarie.

Consiliul Naţional al Elevilor a cerut luni Ministerului Educației descentralizarea deciziei privind deschiderea şcolilor, astfel încât unitățile de învățământ să poată fi redeschise în localitățile unde rata de infectare este sub 3 la mie de locuitori, mai ales că se apropie examenele naţionale.

Consiliul Național al Elevilor cere oficial Ministerului Educației să descentralizeze decizia privind deschiderea școlilor, în funcție de rata incidenței de COVID-19 la nivel local. Solicitarea vine în contextul în care noul Guvern nu a anunțat clar nici până acum care este modalitatea în care elevii vor învăța odată ce vacanța de iarnă se încheie.

Elevii avertizează că ’este absolut imperioasă realizarea unei strategii fezabile de învățare remedială, pentru a garanta faptul că lacunele pe care mulți elevi le-au acumulat la începutul pandemiei și în perioada de învățare online din acest an școlar nu se vor acutiza, devenind imposibil de acoperit. În același timp, solicităm demararea discuțiilor privind organizarea examenelor naționale, pentru a avea mai multe scenarii pregătite, astfel încât acestea să poată fi derulate în siguranță’.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat la Știrile Pro TV că “instituțional” ministerul “își dorește deschiderea cât mai grabnică a școlilor”, însă întrebat de reporter dacă pe 11 ianuarie elevii vor reveni în bănci, Cîmpeanu a anunțat indirect că nu.

Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:

’Consiliul Național al Elevilor solicită descentralizarea deciziei privind deschiderea
școlilor

Pe data de 11 ianuarie se va încheia vacanța de iarnă, iar elevii se vor întoarce la școală în format online, conform anunțurilor făcute de către Ministerul Educației. Încă de la suspendarea cursurilor în luna noiembrie, Consiliul Național al Elevilor a fost în permanentă legătură cu elevii din întreaga țară. Majoritatea colegilor noștri ne-au transmis că școala online este obositoare, ineficientă și complet nesustenabilă pe termen lung.

Ținând cont de faptul că ne apropiem vertiginos de examenele naționale, de al doilea semestru al acestui an școlar și că multe localități din țară se află sub indicele de 3 cazuri/mia de locuitori, solicităm Ministerului Educației să descentralizeze din nou decizia privind redeschiderea unităților de învățământ, în funcție de rata incidenței la nivel local, asigurând, în același timp, materialele sanitare necesare desfășurării cursurilor în siguranță.

Mai mult, este absolut imperioasă realizarea unei strategii fezabile de învățare remedială, pentru a garanta faptul că lacunele pe care mulți elevi le-au acumulat la începutul pandemiei și în perioada de învățare online din acest an școlar nu se vor acutiza, devenind imposibil de acoperit. În același timp, solicităm demararea discuțiilor privind organizarea examenelor naționale, pentru a avea mai multe scenarii pregătite, astfel încât acestea să poată fi derulate în siguranță.

„Odată cu începerea anului 2021, e important să nu uităm faptul că educația se află, la momentul de față, într-un moment de cumpănă, iar Ministerul Educației trebuie
să răspundă cu celeritate nevoilor sistemului de învățământ: prezența la cursuri în format
fizic, acolo unde situația epidemiologică o permite, și realizarea unui plan de recuperare
a materiei pentru elevii care nu au putut să participe la cursurile online, din cauza lipsei
unui dispozitiv la internet. În caz contrar, rezultatele pe termen lung vor fi dezastruoase!
Creșterea ratei analfabetismului funcțional ne bate la ușă. Cu educația nu e de glumă!
Solicităm Ministerului Educației demararea procesului de dialog cu partenerii sociali,
pentru a găsi cele mai bune soluții pentru reînceperea cursurilor.”, a declarat Rareș Voicu,
președintele Consiliului Național al Elevilor.’

Aproape 500.000 de elevi din România urmăresc un cont de TikTok în care profesorii sunt blamaţi, arătaţi cu degetul şi pozitionaţi ca şi cum ar fi adversari ai elevilor. Se întâmplă pe contul „proful online”, administrat de Alexandru Cumpănaşu, fost candidat independent la alegerile prezidenţiale. În timp ce părinţii sunt şocaţi de conţinutul extrem de dur la care au acces copiii lor, postările de pe TikTok, de multe ori pe ritmuri de manele, au ajuns subiect de discuţie în cancelarii.

Aproape 500.000 de copii şi tineri află de pe TikTok, de la „proful online”, cum ar trebui să se comporte la orele care se desfăşoară de luni bune pe internet.

Ce spun profesorii și elevii

Profesorii sunt revoltați de sutele de filmări în care Alexandru Cumpănaşu încurajează ura copiilor faţă de dascăli și încearcă să-și explice acest fenomen.

„Este un loc de refulare, un loc în care își manifestă nemulțumirile, dar cred că ar fi foarte bine dacă ar fi exprimate în cadru instituțional. Deranjează și modul în care sunt spuse lucrurile. Acuzațiile care se aduc acolo în mod particular pot fi reale, dar cu siguranță nu pot fi generalizate. Numărul enorm de urmăritori ai acestor filmulețe ne arată că elevii simt o lipsă de comunicare reală cu cadrul didactic”, recunoaște Ioana Neacșu, director adjunct la Colegiul Național „Grigore Moisil”.

Reporter: Ar putea să constitutie un subiect la o oră de dirigenție sau este tabu, în ideea că măcar elevii care nu au aflat de un astfel de cont să nu afle în continuare?

„Cel mai bine este o abordare deschisă, frontală. Vom reflecta și vom vedea dacă este o măsură potrivită”, spune Ioana Neacșu.

La rândul său, Marcel Bartic, profesor de istorie, este de părere că părinții ar trebui să manifeste ceva mai multă atenție la nevoile copiilor lor, dar și din partea profesorilor ar fi nevoie de o grijă sporită. „Câtă vreme unii dintre ei văd meseria asta de profesor doar ca pe un job la care te duci la 8:00 și pleci la 12:00, nu poți să ai pretenția dup-aia să fii un model pentru copiii ăia. N-ai cum să trezești în sufletul copilului o emoție care cumva să te apropie de el”, spune Marcel Bartic.

Între timp, părinţii sunt îngrijorați de faptul că nu pot controla activitatea copiilor lor pe internet.

„Punem accentul pe acest tripartit între părinte, elev și profesor de a fi un dialog constant și continuu. Important este ca cei care se simt lezați de astfel de informații să ia măsuri și să conteste sau nu acel aspect”, spune Gabriel Chicioreanu, de la Federația Națională a Asociațiilor de Părinți.

Poliţia şi Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 fac verificări în legătură cu filmuleţele postate de Alexandru Cumpănaşu pe reţeaua TikTok. Poliţia s-a autosesizat şi cercetează dacă discuţiile cu minorii pe care le-a purtat fostul candidat la alegerile prezidenţiale nu intră cumva în sfera Codului Penal.

Aproape 500.000 de elevi din România urmăresc un cont de TikTok în care profesorii sunt blamaţi, arătaţi cu degetul şi pozitionaţi ca şi cum ar fi adversari ai elevilor, tramsmite Digi24.ro.   Se întâmplă pe contul „proful online”, administrat de Alexandru Cumpănaşu, fost candidat independent la alegerile prezidenţiale. În timp ce părinţii sunt şocaţi de conţinutul extrem de dur la care au acces copiii lor, postările de pe TikTok, de multe ori pe ritmuri de manele, au ajuns subiect de discuţie în cancelarii.   Acum, pe de o parte, Poliţia verifică dacă discuţiile lui Alexandru Cumpănaşu se pot încadra la incitare la ură faţă de profesori, iar pe de altă parte, sunt şi alte discuţii, cu tentă sexuală, care ar putea friza coruperea de minori.   Alexandru Cumpănaşu a purtat mai multe discuţii cu aluzii sexuale pe platforma TikTok, potrivit Aktual24.   Astfel, unei minore i-a spus: „tu ai un păr frumos, eşti o fată destul de dezvoltată”, iar în alte discuţii a vorbit despre „dotările” sale naturale, iar cu o altă minoră discută despre potenţă.

În cele 72 de universități din România sunt 619 profesori titulari cu vârstă de pesionare, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației, date valabile pentru anul universitar în curs, 2020-2021. Pe lângă aceștia mai sunt și alți 2.468 de profesori, conferențiari, lectori și asistenți care predau în universități ca personal didactic asociat.

Sunt 481 de profesori universitari titulari cu vârsta de peste 65 de ani în universitățile din România. De asemenea, mai sunt 105 persoane de peste 65 de ani cu funcția de conferențiar în rândul personalului didactic titular și 33 de lectori universitari.

ei mai mulți profesori universitari titulari care au depășit vârsta de pensionare sunt la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Este vorba de 62 de profesori de medicină/farmacie.

Pe locul al doilea se află Universitatea Politehnică din București cu 43 de profesori titulari cu vârste peste 65 de ani și Universitatea Transilvania din Brașov care are tot 43 de profesori titulari în vârstă, alături de 17 conferențiari și patru lectori.

Următoarea universitate ca număr de posturi de profesori universitari ocupate de persoane care au cel puțin 65 de ani (27) este Academia de Studii Economice (ASE) din București. De asemenea, la Universitatea Politehnică din Timișoara sunt 24 de de profesori titulari peste vârsta de pensionare și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București sunt 20.

La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București sunt 14 astfel de profesori titulari, iar la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași -11. La restul universităților de stat sunt cel mult 10 profesori universitari peste 65 de ani.

De remarcat că Universitatea București are doar 5 titulari de peste 65 de ani, dar are 655 de profesori, conferențiari, lectori și asistenți angajați ca personal didactic asociat, la mare distanță față de Universitatea Politehnica din București (189) sau Univeristatea Tehnică din Cluj-Napoca (159).

Cercetătorii au reușit să facă prima teleportare cuantică pe distanță lungă. Este o premieră în știință și o realizare majoră pentru domeniul IT. Echipa Fermilab a Departamentului pentru Energie din SUA, împreună cu NASA și cu cercetătorii de la Universitatea Calgary, a reușit să teleporteze biți cuantici de fotoni de-a lungul a 44 de kilometri de fibră. Noua descoperire este importantă pentru viitorul internetului, fiind un nou pas spre internetul cuantic. Fizicianul Cristian Presură a explicat la Digi24 ce înseamnă această realizare și peste cât timp ar putea fi pusă în practică.

„Este vorba, desigur, de un pas înainte, pentru că la ora actuală avem în lume calculatoare cuantice, care sunt capabile să facă lucruri uimitoare, iar aceste calculatoare cuantice ar trebui să vorbească între ele pe viitor și pentru asta avem nevoie de internet cuantic, ca să ducem datele cuantice dintr-o parte în cealaltă, în așa fel încât calculatoarele cuantice să lucreze toate la unison. Despre aceasta vorbim, despre internetul cuantic, și despre o rețea, care este în construcție în apropiere e Chicago, și care va fi primul internet cuantic de pe această planetă”, a explicat Cristian Presură.

„În primul și-n primul rând, este important să o construim, pentru că avem calculatoarele cuantice și acele calculatoare cuantice trebuie să lucreze împreună, pentru că ele devin astfel mult mai puternice”, a subliniat fizicianul.

„Dacă avem mai multe calculatoare cuantice care împărtășesc datele, ele pot să construiască și să lucruri mult mai bune, să analizeze, de exemplu, situații de cercetare mult mai bune, să construiască medicamente mult mai bune, să cerceteze lucruri mai teoretice, să creeze materiale noi”, a exemplificat Ciprian Presură.

Cum funcționează internetul cuantic

„Înseamnă o cercetare lungă, pas cu pas, pentru că informația clasică, care se transmite acum, se transmite prin intermediul laserilor și al fibrelor optice.

Informația cuantică trebuie transmisă prin intermediul particulelor de lumină, nu al unor raze de lumină, iar această particulă de lumină se numește foton.

Asta face posibil, pe de  o parte, să folosim infrastructura existentă, pentru că putem să folosim fibrele optice pe care le aveam înainte, numai că avem nevoie de aparatură: de data asta trebuie să trimitem foton cu foton și niciunul nu trebuie să se piardă și mai ales să nu poată fi citit. Informația din primul calculator cuantic trebuie codată în acești fotoni, după care acești fotoni sunt trimiși prin fibra optică unul câte unul, unul câte unul, informația ajunge al doilea sistem de detecție, este decodată și pusă în al doilea calculator cuantic”, a arătat Cristian Presură.

Când vom avea internet cuantic?

Iar în ceea ce privește viteza, la ora actuală, suntem în situația dn Valea Prahovei, spune fizicianul. „La ora actuală, această realizare din Chicago, care este extraordinară pentru ziua de astăzi, acest miniinternet cuantic a reuși să transmită date cu o frecvență de ordinul a câtorva hertzi, adică doar câțiva qbiți pe secundă, unul câte unul, așa cum pe Valea Prahovei doar câte o mașină mai reușea să scape și să meargă mai departe.

E vorba de zeci de ani până când aceste descoperiri vor avea o utilizare largă. La fel s-a întâmplat și cu calculatorul clasic. A apărut prima oară în anii 60, era mare cât un dulap și costa milioane de euro (în banii de azi - n.r.). Pentru ca acel calculator să fie miniaturizat în așa fel încât fiecare dintre noi să-l avem pe masă a durat aproape 40 de ani, apoi a trebuit să ma treacă încă vreo 10 ani ca să avem internetul clasic pe care îl cunoaștem. Deci, una peste alta, vorbim despre aproximativ 50 de ani”, a conchis fizicianul Cristian Presură.