EȘTI AICI:
Revista presei – 4 noiembrie 2022

Revista presei – 4 noiembrie 2022

Oana Pellea Foto Emilia Nicolae
Oana Pellea, despre întâlnirile cu sine însăşi, la Timişoara
timpolis.ro

Oana Pellea, cu o carieră care include peste 50 de roluri în teatru și aproape 20 în film, va conferenţia la Universitatea de Vest Timişoara, un eveniment moderat de Mircea Mihăieș. Prin tema aleasă, actriţa va lansa publicului un îndemn la introspecţie.

Conferința, care va avea loc marți, 8 noiembrie, de la ora 18, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara, face parte din seria „La UVT, Cultura este Capitală” și va fi moderată de criticul literar, eseistul și publicistul Mircea Mihăieș. Tema propusă de actriţă spre dezbatere este: “Întâlniri cu mine însămi”.

Oana Pellea, fiica Domnicăi și a marelui actor Amza Pellea, s-a născut în 29 ianuarie 1962, la București. În 1984 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, clasa profesoarei Sanda Manu. Debutul pe scenă l-a avut în 1984, la Teatrul din Piatra Neamț, unde a jucat până în 1987. Din 1987 până în 1999 a fost actriţă la Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti, apoi timp de zece ani, până în 2019, actriţă liber profesionistă, jucând pentru Teatrele Bulandra, Odeon, Metropolis, ARCUB din Bucureşti. Din 2019 este actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde, În stagiunea curentă joacă în trei spectacole: Efectul razelor gamma asupra crăițelor lunatic şi Frumos e în septembrie la Veneția,spectacole în regiaMarianei Cămărăşan, şi în Jurnal de România.1989, spectacol regizat de Carmen Lidia Vidu. În cei aproape 40 de ani de carieră teatrală, a jucat în peste 50 de roluri importante.

De asemenea, Oana Pellea a reprezentat România la mai multe festivaluri internaționale de teatru inclusiv la festivalul anual al Uniunii Teatrelor Europene, Festivalul Klang Bogen de la Viena, Festivalul Internațional Francofon din Franța și Festivalul Americilor din Canada şi face parte din mai multe jurii internaționale de film.

Ca actriță de film, a avut aproape 20 de roluri în producții regizate, printre alţii, de Alexandru Tatos, Dan Pița, Stere Gulea şi Bogdan Dreyer, dar a jucat și în câteva producţii internaționale. Primul rol cinematografic, Oana, l-a avut în 1982, în filmul Concurs, în regia lui Dan Pița, iar cel mai recent, în 2018, când a jucat rolul Ficei, în Moromeții 2, în regia lui Stere Gulea.

Razvan Crisan Foto
ANTREPRENORIAT - Răzvan Crișan: “Nu știu cum poate să mai existe vreun business fără a fi profund tehnologizat”
ECONOMEDIA.RO

Platforma Localnicii, care vrea să coaguleze o comunitate de antreprenori care promovează produse locale, a adunat 120 de participanți în campanie și a generat, în doi ani, vânzări de peste 2,3 milioane de lei, reprezentând 50.000 de produse achiziționate. Răzvan Crișan, fondatorul restaurantului de fine dining Kane, și inițiatorul platformei Localnicii, de susținere a antreprenorilor locali din ospitalitate și oameni din industrii creative, povestește pentru Economedia despre rezultatele inițiativei, dar și despre antreprenoriat. Cum pot să își crească afacerile antreprenorii locali, cât de căutate sunt produsele românești, care e viitorul industriei ospitalității și ce rol joacă tehnologia în progresul businessurilor din țara noastră?

Rep: Sunt doi ani de când ați demarat platforma Localnicii. Care este bilanțul acestui proiect, până în acest moment? Ce rezultate a avut pentru antreprenorii locali?

Răzvan Crișan: De la lansare și până acum, proiectul #Localnicii a însemnat peste 120 de antreprenori implicați în campanie, atât în serialul Localnicii, cât și în cele 11 ediții ale Cutiei cu Localnici, care au generat vânzări de peste 2.3 milioane de lei, reprezentând 50.000 de produse achiziționate. De asemenea, în 2021, alături de CEC Bank și Mastercard, am dezvoltat Pachetul Start-Up LOCALNICII, un produs bancar unic, gândit pe nevoile reale și imediate ale antreprenorilor la început de drum, completat de un set de alte beneficii speciale.
ODAmaD00NDAmaGFzaD0xYWRlMDIxNTFhYTk0MzI1MTFhNTU5MDNiZWQ3NTkxMA==.thumb
Ligia Deca: Pentru PISA 2025 am cerut ca în chestionarul de bază să acoperim şi zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
digi24.ro

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, spune că a solicitat ca în testele PISA să fie inclusă în chestionarul de bază, începând cu anul 2025, şi zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Trebuie să fie înţeleasă mai bine performanţa elevilor în privinţa acestor competenţe, a explicat ea.

„Ultimul raport de literaţie digitală din mai anul acesta spunea că în intervalul de vârstă 6 - 18 ani nivelul înalt funcţional al literaţiei digitale este de doar 25%. Deci, pe cifrele de acum, acesta este procentul pe care sperăm că vom educa viitorii specialişti în IT&C. Ne dorim să avem date şi mai bune şi atunci pentru PISA 2025 anunţ acum în premieră că am avut în vedere şi am solicitat ca în chestionarul de bază pentru studenţi să acoperim şi zona de TIC, pentru a înţelege mai bine performanţa elevilor, apropo de competenţe. Asta ne va permite şi să adaptăm mult mai bine lucrurile pentru viitor”, a spus Deca, la evenimentul „România Digitală, România Liberală”, organizat de PNL, potrivit Agerpres.

Ea a spus că în pandemie s-a văzut că învăţământul online a căpătat o altă amploare, menţionând că „după frustrarea iniţială, lumea a activat sentimentul de rezilienţă şi a învăţat rapid”, adăugând, însă, că pentru ca şcoala să fie „un vector de mobilitate digitală şi socială” trebuie să existe condiţii minimale de conectare la internet, dispozitive şi cadre didactice care să poată forma elevii.

„Pentru a putea avea un învăţământ online sau chiar hibrid de calitate, avem nevoie de trei lucruri: acces la internet, dispozitive şi în şcoală şi competenţe digitale într-o masă critică la nivelul corpului profesoral. Pandemia ne-a adus mai aproape de acest deziderat, dar nu l-am atins încă. Deci, dacă vom dori ca şcoala să fie un vector de mobilitate digitală şi socială, atunci trebuie ca fiecare şcoală să aibă aceste condiţii minimale: conectare la internet, dispozitive, laboratoare sau alte tipuri de dispozitive şi un grup de cadre didactice care să poată forma elevii şi alte cadre didactice cu competenţe minimale şi eu cred că, dacă ar fi să prioritizăm, împreună cu platformele naţionale care să poată asigura coordonarea unei astfel de reţele, acolo trebuie să investim, încă avem zone gri, apropo de acces”, a explicat Deca.

 

Brigitte Giraud Obtine Premiul Goncourt 2022 Pentru Cartea 0
Prix Goncourt 2022 revine scriitoarei Brigitte Giraud pentru volumul "Vivre vite"
rfi.ro

Volumul este un omagiu adus soțului ei, decedat într-un accident rutier, în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Juriul a ales o poveste sensibilă dar care a fost foarte bine primită de critici.

Scriitoarea franceză Brigitte Giraud a scris "Vivre vite", fără să își imagineze, vreo clipă, că îi va aduce cel mai prestigios premiu al literaturii fracnceze, Prix Goncourt.

Academia Goncourt a ales o autoare puțin cunoscută marelui public, care, de altfel, nu este obișnuită cu mari vânzări.

Născută în Algeria, Brigitte Giraud locuiește la Lyon iar până acum a scris aproximativ 10 cărți.

În 2019, ea s-a aflat printre finaliștii premiului Médicis pentru volumul "Jour de courage". 

Brigitte Giraud a exersat mai multe meserii după ce a făcut studii de limbă – engleză, germană și arabă. Ea a fost traducătoare și librară

Premiul este acompaniat de un cec de 10 euro, încasările ce vor fi declanșate odată cu acest prestigios premiu, fiind mult mai importante.

Premiile literare inspiră, de obicei, francezii care doresc să ofere o carte cadou, cu ocazia sărbătorilor de sfârșit de an dar reprezintă și o miză economică crucială.

În cursa finală a premiului Goncourt s-a aflat și volumul "Le Mage du Kremlin", recent recompensat cu Marele Premiu al Academiei Franceze. Giuliano da Empoli a publicat în aprilie, volumul pe care am putea să îl traducem Magul de la Kremlin – o poveste care ne duce în inima puterii ruse. Este un roman care povestește Rusia ultimilor 30 de ani, în particular destinul președintelui Vladimir Putin.

Cine reușește să obțină un dublu – și Marele Premiu al Academiei Franceze și premiul Goncourt – este ceva rar.

De altfel, unii critici, dar la fel de bine și librari, se întreabă la ce este bun să i se acorde aceluiași autor mai multe premii literare în același timp? Acest lucru fragilizează piaţa cărţilor, susțin ei.

Până acum, au reușit să obțină atât Marele Premiu pentru Roman, al Academiei cât și premiul Goncourt,  franco-americanul Jonathan Littell, în 2006 dar și scriitorul Patrick Rambaud, în 1997.

Ligia Deca Govgov
Ligia Deca - învăţământul dual are un potenţial mare
edumanager.ro

„Unul dintre motivele pentru care am promovat ruta completă duală care să transceadă nivelul preuniversitar, să ajungem până la cel mai înalt nivel de calificare, a fost tocmai acesta de a forma, în mai strânsă legătură cu mediul economic, specialişti, mai ales acolo unde mediul economic are capacitatea de a investi, are bazele de practică şi are interesul de a-şi reduce costurile de recrutare, pentru că într-adevăr învăţământul dual ajută pentru un nivel ridicat de angajabilitate al absolvenţilor, dar ajută în mod hotărâtor şi companiile să-şi formeze personalul cât mai aproape de aşteptările lor şi, evident, reducând alte costuri, investind singur în această resursă umană. Cred că există disponibilitate mare, din discuţiile mele cu reprezentanţii sectorului IT&C”, a spus Deca.

Ea a evidenţiat problemele în privinţa învăţământului dual şi anume capacitatea sectorului de a sprijini programe de învăţământ în anumite zone ale ţării şi mobilitatea crescută a absolvenţilor, menţionând că „multe sectoare suferă de acest migraţionism economic şi de forţă de muncă”.

„Sunt două probleme mari când vorbim de învăţământul dual, una dintre ele nu e aplicabilă sectorului IT şi anume capacitatea sectorului de a sprijini programe de învăţământ dual în anumite zone ale ţării. Cred că, din acest punct de vedere, acest sector al economiei are o capacitate demonstrabilă. A doua problemă este mobilitatea crescută a absolvenţilor, pentru că, odată ce au nişte competenţe uşor de transferat în alte zone ale Uniunii Europene, multe sectoare suferă de acest migraţionism economic şi de forţă de muncă. Dar acesta este un sector un pic privilegiat pentru că eu cred că nivelul salarial în acest segment al economiei este competitiv, chiar şi pe piaţa europeană”, a adăugat Deca.

1
ECONOMIE - ”Zorii unei noi ere globale” – 5 dimensiuni majore ale lumii sub analiza McKinsey
cursdeguvernare.ro

Ultimii doi ani și jumătate au fost extraordinari. Ceea ce vedem astăzi este cu siguranță mai mult decât simplul progres al unui alt ciclu economic.

O combinație nefericită – pandemia globală, agravată de deficitul de energie, de inflația rapidă și de tensiuni geopolitice – îi face pe oameni să se întrebe cu ce certitudini mai rămân.

Evenimentele de astăzi par să remodeleze lumea. Dar am mai fost aici. „Cutremure” similare ne-au mai lovit: imediat după cel de-al Doilea Război Mondial (1944-1946), în perioada crizei petrolului (1971-1973) și în timpul destrămarii Uniunii Sovietice (1989-1973).

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.