Revista presei – 4 mai 2022

Universitatea de Vest din Timișoara are un proiect interesant, care a prins nominalizările pentru finala premiilor New European Bauhaus 2022. Aceste premii se acordă de către Comisia Europenă.

Chiar si accederea în faza finală e un merit, deoarece au fost alese 52 de proiecte din 1100 depuse. UVT a venit cu proiectul „Healthy Places” (Locuri sănătoase), care include atât Grpdina Urbanăd e la sediul principal al universității, dar și colaborarea cu inițiativa privată GreenDeel din Ronaț. Proiectul a fost selecționat la categoria “Regaining a sense of belonging” (Recâștigarea unui sentiment de apartenență). Ideea de bază cu cele două locații, Grădina Urbană UVT și GreenFeel a fost una de transformare a zonelor verzi în locații de cunoaștere și recunoaștere, interacțiune cu natură și simiboză cu aceasta. Practic, este vorba de a dezvolta două grădini comunitare, de care să beneficieze tot orașul și nu numai.

Se vor acorda 18 premii, air două vor fi de popularitate, pe baza numărului de voturi. ”UVT a primit cu multă bucurie anunțul calificării proiectului «Locuri Sănătoase» în etapa finală a premiilor «New European Bauhaus» 2022, un proiect propus de o echipă multidisciplinară ce include și echipa Universității de Vest din Timișoara. Sunt convins că acest proiect al vieții, care a permis realizarea Grădinii Urbane UVT, merită votul nostru, în număr cât mai mare, pentru a câștiga unul dintre cele 18 premii din finala New European Bauhaus 2022. Vă încurajez să nu ezitați în acordarea votului dumneavoastră, ca studenți, cadre universitare și timișoreni. Întreaga procedură durează un minut, accesându-se secțiunea «I VOTE FOR MY FAVORITE PROJECTS» – Secțiunea 2: Regaining a sense of belonging – pentru proiectul UVT «Healthy Places». Votul fiecărui timișorean este important și va asigura o vizibilitate europeană pentru Timișoara și UVT”, spune rectorul Marilen Pirtea.

Voturile pentru susținerea proiectului „Healthy places” pot fi acordate până pe 16 mai accesând link-ul: https://prizes.new-european-bauhaus.eu/.

Statul vrea să scoată la lumină fenomenul meditațiilor. Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație pe venit până la data de 25 mai. Un elev român din trei face meditații la cel puțin o materie, arată un studiu realizat de IRES și de Societatea Academică din România. 

Vlad este elev în clasa a XII-a și pentru el urmează câteva luni de foc. Primul hop este Bacalaureatul, după care va urma înscrierea la facultate. Se pregătește la mai multe materii și spune că acest lucru îl ajută să fie mai încrezător: „La matematică, la română (fac meditații - n.r.). A fost și pandemie și am avut de recuperat multe chestii de când am fost în online.”

De altfel, 73% dintre elevii chestionați în cadrul studiului consideră că performanțele școlare se îmbunătățesc considerabil odată cu participarea la aceste ore în particular. Cei mai mulți dintre cei care fac ore suplimentare o fac la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.

În ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta poate varia între 50 și 100 de lei pe ședință, arată datele studiului IRES. Efortul financiar trece de 300 de lei pe lună și se poate dubla sau tripla, dacă elevul ia lecții particulare la mai multe materii: "120 de lei pe săptămână, ori patru, 480 de lei pe lună. E necesar dacă vrei note mai bune.”

Roxana Caciora, freelancer în domeniul meditațiilor: „Tot timpul mi se spunea că trebuie să mai aștepți, un an, cinci, te muți dintr-un sat în altul și apoi o să prinzi un loc și la oraș. Eu simțeam că nu mai am răbdare să aștept, mi se pare că educația nu mai poate să aștepte și tot ce trăim acum prin faptul că există tineri care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii, este un rezultatul a ceea ce s-a întâmplat greșit în sistemul de învățământ.”

Între 9 şi 13 mai, elevi din clasele X-XII, studenţi, profesori şi angajaţi ai Universităţii sunt invitaţi să practice mai multe sporturi în cadrul facultăţii, care dedică o săptămână sportului şi sănătăţii. Doritorii vor putea practica minifotbal, handbal, volei, streetball, exatlon, tenis, tenis de masă, badminton, rafting, pilates, ciclism, rugby-tag, zumba şi streching.

"Cu excepţia raftingului, care se va practica pe Crişul Repede, în zona podului Carol I (Sovata), toate celelalte activităţi vor avea loc în Complexul Sportiv al Universităţii din Oradea, între orele 11:00 - 18:00", a transmis Universitatea din Oradea.

Scopul declarat al acestui eveniment este "popularizarea sportului de masă, precum şi a activităţilor recreative şi de mişcare în rândul elevilor şi studenţilor. Nu este vorba neapărat de competiţii sportive, cât despre atragerea tinerilor dar şi a profesorilor sau a personalului administrativ spre practicarea sportului", după cum a precizat Paul Dragoş, prodecanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport, citat în comunicatul Universităţii.

Cei care vor să participe la activităţi trebuie să se înscrie în prealabil. Până pe 5 mai trebuie să completeze un formular disponibil pe site-ul www.fefsoradea.ro sau de pe pagina de Facebook a Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport, şi să-l trimită prin mail la adresa competitie@fefsoradea.ro, notând la rubrica "subiect" sportul pentru care optează.

Gazdele insistă ca participanţii "să citească cu atenţie şi să respecte toate prevederile regulamentului de desfăşurare a evenimentului". La finalul activităţilor, participanţii vor primi diplome, cupe, medalii, tricouri, mingi, dar şi premii oferite de către sponsori.

Organizatorii săptămânii de mişcare sunt Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie, Turism şi Sport, studenţii anului II de la programele de studiu Educaţie Fizică şi Sportivă, Kinetoterapie şi motricitate specială, Educaţie fizică şi antrenament sportiv, iar parteneri sunt Fotbal Club Universitatea Oradea, Clubul Sportiv Universitar Oradea, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bihor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor.

Cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți organizează un festival pentru absolvenți.

E vorba de Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), ce anunță că prin Centrul de Carieră, Orientare Profesională și Alumni, organizează între 12 și 14 mai a doua ediție a festivalului ”Zilele Alumni”, dedicat absolvenților universității.

”Universitatea organizează festivalul „Zilele Alumni” an de an, cu dorința de a dezvolta comunitatea absolvenților și astfel să le ofere un prilej de a se reîntâlni cu foștii colegi, de a reînvia amintirea anilor de studiu”, arată universitatea. ”Alumnii vor avea posibilitatea să își revadă atât colegii de facultate, cât și profesorii, să ia la pas locurile preferate în care și-au petrecut studenția și vor avea șansa să arunce o privire asupra activităților curente ale Universității”.

Deschiderea evenimentului va avea loc joi 12 mai în Aula Magna a UBB. Festivalul include tururi ghidate în centrul orașului și în muzeele universității, activități sportive, proiecții de film și o petrecere în aer liber. Aici programul

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a obținut finanțare de la Ministerul Educației pentru construirea unui cămin studențesc la standarde europene prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul Instituții de învățământ superior de stat.

Încă din luna februarie 2022, au început lucrările pentru construirea imobilului situat în strada Spiru Haret, nr. 8, Bacău. Căminul are capacitatea de 192 locuri, în 98 camere din care, 94 camere vor fi de câte 2 persoane și 4 camere vor fi pentru persoane cu dizabilități (câte o cameră pe nivel). Camerele au grup sanitar propriu și sunt dotate cu mobilier specific: paturi, birouri, rafturi, dulapuri, frigidere și mijloace de apărare contra incendiilor.

Clădirea se va dota cu instalații interioare eficiente energetic, sigure în exploatare, moderne, racordate la toate utilitățile de tip urban. De asemenea, imobilul va fi dotat cu mijloace mecanice de deplasare pe verticală, lifturi dimensionate corespunzător și pentru persoane cu dizabilități, precum și mijloace alternative, regenerabile, de obținere a energiei electrice (panouri fotovoltaice).

Valoarea totală a investiției este de aproape 6,3 milioane de euro, iar finalizarea proiectului va fi în luna mai 2023.

Miercuri, 2 mai 2022, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Dezvoltării, Cercetării și Inovării (UEFISCDI) a dat publicității lista proiectelor aprobate pentru finanțare la competiția Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) 2021.

Alături de Proiecte de Cercetare Postdoctorală (PD) și de Proiecte de Cercetare pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente (TE), PCE reprezintă una dintre cele trei competiții de cercetare fundamentală pe care UEFISCDI își propune să le organizeze anual.

În cadrul competițiilor de cercetare fundamentală organizate în anul 2021, ale căror rezultate finale s-au afișat în perioada martie-mai 2022, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a reușit să câștige la toate cele trei categorii (PCE, TE și PD) proiecte a căror valoare cumulată depășește 2 milioane de lei:

• la categoria PCE, prof. Sorin RADU a primit finanțare pentru proiectul Supuși sau cetățeni? Între cens și sufragiu universal: integrarea politică a țăranilor din România (1859-1940), cu un buget în valoare de 1.200.000 lei;
• la categoria TE, conf. Anca BEJENARU a câștigat proiectul Greu adoptabil sau nu: O perspectivă multi-informator asupra factorilor care afectează reziliența familiei adoptatoare (buget: 449.970 lei);
• la categoria PD, au obținut finanțare două proiecte coordonate de către asist. Daniela STANCIU-PĂSCĂRIȚA (A fi minoritar în România Mare. Integrare și modele de sociabilitate politică la sașii transilvăneni, buget: 249.890 lei) și asist. Oana MĂRCUȘ (Antrenamentul flexibilității cognitive în adolescență: Efecte asupra performanței academice, anxietate și funcții executive, buget: 249.775 lei).

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) cere Ministerului Educației și guvernului să crească subvenția pentru burse de la 201 lei/student bugetat pe lună la 272 lei/student bugetat pe lună, potrivit unui comunicat de presă. Alianța cere “din nou” această creștere “ținând cont de nevoia stringentă de actualizare a cuantumului burselor studențești” și de faptul că subvenția e “nemodificată din 2017”.

Potrivit ANOSR, “Inflația ridicată din ultima perioadă a erodat semnificativ posibilitățile studenților de a se susține financiar pentru parcurgerea studiilor, în contextul în care aceștia s-au întors în centrele universitare la activități didactice față-în-față și trebuie să plătească cheltuieli de cazare, masă, relocare etc.”.

Alianța afirmă că, “deși România este la coada clasamentului european în privința ponderii de tineri absolvenți de studii superioare, spre deosebire de alte state europene, sprijinul din fonduri guvernamentale acordat studenților în pandemie a fost minimal spre inexistent. Și mai grav, aceeași tendință s-a observat și în perioada de redresare post-pandemie.”

ANOSR arată că, în baza propriilor calcule, în 2021, cuantumul minim al burselor trebuia să crească de la 580 lei la 840 de lei.

Peste 250 de profesori şi cercetători au participat, între 28-30 aprilie 2022, la cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale a Comunității Educație pentru Știință. Ediția de anul acesta s-a desfășurat la Suceava, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și a avut drept temă centrală lecțiile învățate în ultimii trei ani, sub titlul „Scrutând viitorul: perspectivele educației STEM. Lecții din criză”.

Pe parcursul conferinței, profesorii au participat la 30 de ateliere interactive și prezentări oferite de specialiști din România și Republica Moldova, în ceea ce s-a dovedit un prilej de analiză și reflecție asupra modului în care educația pentru știință a evoluat în ultimii ani, sub influența crizelor traversate de regiune și de întreaga lume, dar și prin prisma inovațiilor tehnologice și științifice.