Revista presei – 4 iulie 2022

Liceenii au scăpat de emoții după ce vineri s-au afișat rezultatele finale la examenul de bacalaureat 2022. Rata de promovare la examenul maturității, în urma soluționării a peste 49.000 de contestații, a crescut cu 1,9%, ajungând la 75,2%, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Unele facultăți din România au început procesul de admitere, fiind unul mai complex, însă există multe instituții care recrutează studenții pe baza mediei de la bacalaureat. Sunt și facultăți, unde contează fie o probă scrisă, fie un interviu, fie media la anumite probe de la BAC 2022 sau din anii de liceu.

HotNews.ro a consultat oferta educațională de la principalele universități din România, inclusiv cât sunt taxele de admitere și câte locuri la buget sunt în anul universitar 2022 - 2023 pentru nivelul de licență la:

• Universitatea din București
• Academia de Studii Economice din București
• Universitatea Politehnică din București
• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
• Universitatea Politehnica din Timişoara
• Universitatea de Vest din Timişoara (UVT)
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București
• Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV)
• Universitatea “Transilvania” din Brașov
• Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI)#

Admitere la facultate 2022 la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT)

Universitatea de Vest Timişoara aduce 5.000 de locuri cu peste 160 de programe de studii de licenţă sau masterat în sesiunea din vară.

Procesul de admitere la cele 11 facultăţi ale Universitatății de Vest din Timişoara începe pe 4 iulie.

Universitatea de Vest Timişoara (UVT) îşi va testa candidaţii la admiterea din sesiunea de vară din acest an, în premieră, pentru a le verifica gradul de cunoştinţe generale, în scopul de a seta o ierarhie valorică utilă pentru evoluţia pregătirii universitare a viitorilor studenţi.

Numărul de locuri se menţine în 2022 la acelaşi nivel ca anul trecut, iar platforma online este deschisă, oferind date precise despre calendarul şi condiţiile admiterii.

Perioada procesului de admitere la Universitatea de Vest din Timişoara este 4 - 29 iulie 2022, în sesiunea din vară, iar sesiunea de toamnă va fi deschisă imediat după începerea lunii septembrie.

Ca în fiecare an, vor fi deschise mai multe centre de înscriere pentru admiterea 2022, atât la sediile UVT din Timişoara, cât şi în toate judeţele din regiune.

În anul 2022, înscrierea pentru procesul de admitere la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) se desfășoară online. Candidații își pot crea un cont pe platforma digitală de admitere, unde își vor completa datele personale, vor încărca toate documentele justificative necesare, vor achita taxa de înscriere și, ulterior, își vor confirma locul și vor achita taxa de înmatriculare.

Mai multe detalii despre taxele aferente procesului de admitere, aici.

Mai multe detalii despre procesul de admitere pentru fiecare program de studii universitare pot fi găsite pe platforma Universității de Vest Timişoara.

Edilul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a felicitat o echipă de studenţi ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), care a câştigat locul I la o competiţie în domeniul ingineriei seismice desfăşurată la Salt Lake City, în Statele Unite ale Americii.

„Studenții de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca - reușită de nivel mondial! Confirmă dimensiunea universitară și de inovare a orașului. Suntem pe drumul corect: de la „made in Cluj-Napoca” la „invented in Cluj-Napoca”! Felicitări întregii echipe UTCN!

Felicitări studenților și profesorilor îndrumători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca care au obținut locul I la Seismic Design Competition, în Salt Lake City, demonstrând din nou din nou potențialul dimensiunii universitare din orașul nostru. Reușita este cu atât mai impresionantă cu cât studenții de la Universitatea Tehnică au concurat împotriva studenților unora dintre cele mai prestigioase Universități din lume: Berkeley, Massachusetts, New York, Toronto ș.a.

Felicitări și mult succes în următoarele competiții!!”, a transmis primarul Emil Boc.

Seismic Design Competition este un concurs internațional de inginerie seismică desfășurat anual în cadrul unei conferințe organizate de Earthquake Engineering Research Institute, la care participă în fiecare an reprezentanți ai celor mai prestigioase universități tehnice din lume.

Programele „StudentInvest” și „FamilyStart” au fost aprobate de Guvern. Astfel, studenții vor fi sprijiniți pentru a-și finaliza studiile, iar tinerii pentru a-și întemeia familii. Același act normativ prevede și creșterea ajutorului pentru copiii din sistemul de protecție specială.

Prin actul normativ, adoptat în ședința de joi, se creează cadrul legal pentru implementarea programelor guvernamentale „StudentInvest” şi „FamilyStart”, incluse în pachetul ”Sprijin pentru România”.

„Programul guvernamental <<StudentInvest>> are caracter educaţional, accentul fiind pus pe creșterea accesului la programele de învăţământ superior, pe diminuarea abandonului universitar, precum şi a şomajului în rândul tinerilor absolvenţi. Statul intervine pentru stimularea accesului la educaţie printr-un program de subvenţii a dobânzilor şi a altor cheltuieli adiacente creditului, precum și în procesul de garantare a creditelor contractate de persoanele fizice pentru acoperirea cheltuielilor eligibile din cadrul programului”, aflăm de la Guvern.

„FamilyStart” are caracter socio-educaţional şi are ca scop promovarea valorilor familiei, încurajarea natalităţii, asigurarea acoperirii unui pachet minim de cheltuieli la intemeierea unei familii, creşterea gradului de educaţie în familii.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, vineri, despre educaţia sexuală în şcoli, că România Educată prevede introducerea în noua lege a educaţiei a disciplinei Educaţie pentru viaţă. Potrivit ministrului, un modul al acestei discipline va include şi elemente de educaţie pentru sănătate, şi va fi parte a trunchiului comun.

Sorin Cîmpeanu a afirmat, despre legea adoptată recent în Parlament şi promulgată de preşedinte, care prevede că în şcoli se vor derula, din clasa a VIII-a, numai cu acordul scris al părinţilor, programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor, că urmare a analizei în România educată, a făcut propunerea de a fi integrat în textul noii legi a educaţiei o disciplină, intitulată educaţie pentru viaţă.

”Această disciplină, educaţie pentru viaţă, urmează să aibă mai multe module, dedicate şi adaptate vârstei elevilor, de la învăţământul primar şi până la finele învăţământulului liceal. Printre aceste module se găsesc, pe lângă educaţia pentru mediu, juridică, civică, pentru cetăţenie activă, pentru alimentaţie raţională şi elemente de educaţie pentru sănătate. Va fi parte a trunchiului comun, va fi pentru toţi eleviil, nu opţională”, a explicat ministrul.

Un procent record de absolvenți de liceu au cerut recomandări pentru plecarea la studii în străinătate, la finalul acestui an școlar, motivând că nu ȋși găsesc locul ȋn România. Ȋn acest context, cea de-a cincea ediție a proiectului Ghidul Meseriilor Viitorului, derulat de INACO-Inițiativa pentru Competitivitate și finanțat de Primăria Sectorului 3, se concentrează pe ȋnțelegerea nevoilor tinerilor cu privire la sistemul de educație și piața muncii și sprijinirea lor pentru a-și atinge potențialul.

Dacă, în general, ţările europene au cadre distincte ale dreptului muncii, fiind în același timp competitive pentru investitori, în România lucrurile sunt întotdeauna ceva mai complicate.

Mai mult, este firesc şi logic ca o legislație flexibilă a muncii să fie esențială pentru crearea de noi afaceri, dezvoltarea firmelor deja existente și crearea de noi oportunități în carieră.

Din analiza recentă, realizată de compania de consultanță de afaceri, Accace România, putem studia diferențele și particularitățile dreptului muncii în țări precum: România, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Legislațiile locale definesc două tipuri principale de contracte de muncă: pe perioadă nedeterminată, respectiv determinată. Cele din urmă sunt supuse unei serii de condiții și limitări stabilite de lege.

Astfel, durata contractului pe perioadă determinată este de cinci ani în Ungaria, trei ani în Republica Cehă și România, doi ani și nouă luni în Polonia și doi ani în Slovacia. Contractul poate fi reînnoit de două ori în România, Republica Cehă, Polonia și Slovacia.

Potrivit legislațiilor țărilor analizate, în timpul perioadei de probă, atât angajatorul, cât și salariatul pot solicita încetarea contractului de muncă fără nicio restricție.

Perioada de probă pentru pozițiile de execuție este de trei luni pentru toate cele cinci țări. În cazul pozițiilor de management, Cehia și Slovacia impun sașe luni, România, patru luni, iar Ungaria și Polonia, câte trei luni.

Timpul de lucru stipulat în contractele de muncă pentru toate cele cinci țări analizate este de 40 ore pe săptămână. În ceea ce privește orele suplimentare de muncă, legislația din Ungaria stipulează un maximum de 250 ore/ an, în timp ce cea din Republica Cehă, Polonia, Slovacia, 150 ore/ an, iar România câte opt ore / săptămână, echivalentul a 416 ore pe an.

Totodată, numărul orelor de lucru suplimentare poate fi mărit dacă angajatul agreeză cu angajatorul. Astfel, în Republica Cehă și Polonia pot fi mărite până la 416 ore/ an, iar în Ungaria și Slovacia până la 400 ore/ an.

În toate cele cinci țări europene, perioada de concediu este proporțională cu perioada lucrată, standardul acesteia fiind de 20 de zile.

Potrivit legislației în vigoare, în Polonia, perioada de concediu poate ajunge la 26 de zile, dacă un salariat a fost angajat de