Revista presei – 4 ianuarie 2023

Leii din Banat intră pe teren pentru un meci oficial într-a patra zi a anului, după ce au jucat și într-a patra zi de la finalul lui 2022. SCM OHMA Mozzart Bet Timișoara întâlnește CSO Voluntari, miercuri, la ora 18.15, la sala Constantin Jude, în etapa a XIII-a.

Vacanța a fost aproape inexistentă, astfel că jucătorii din afara țării au petrecut sărbătorile la Timișoara.

„Le spun „La mulți ani” și le urez sărbători fericite tuturor suporterilor din Timișoara și tuturor timișorenilor. Noi am avut o vacanță scurtă, practic o singură zi liberă, pentru că Liga Națională continuă cu un meci tare încă din 4 ianuarie, cu Voluntari. A fost bine, chiar dacă noi, străinii, nu am ajuns acasă, dar ne simțim aici ca acasă. Pentru mine, prima parte a sezonului a fost foarte bună: nu este vorba numai despre prestațiile mele, ci și de faptul că avem un grup excelent, am arătat bine ca echipă. Este adevărat, am avut unele dificultăți când s-au accidentat Gajic și Mirkovic, dar am dovedit etapă de etapă că suntem una dintre cele mai serioase și solide echipe din campionat și vom continua să lucrăm pentru a crește nivelul și a fi din ce în ce mai buni”, a spus Ilija Djokovic, jucătorul Timişoarei.

Aflat la primul sezon în maieul echipei viola, Djokovic este cel mai important marcator și pasator al echipei, cu medii de 18.0 puncte și 6.8 pase/meci, și singurul jucător din lot prezent în cinciul de start în toate cele 11 partide ale violeților din Liga Națională.

Echipa noastrăbănăţeană are 8 victorii și trei înfrângeri, în vreme ce ilfovenii au 5/5. În tur, CSO a câștigat cu 72-65, după un meci echilibrat, jucat la 22 octombrie.

30 de activități pentru copii între 4 și 8 ani, dar și de vârste mai mari, sunt prezentate într-o fișă interactivă de pe centrul educațional al companiei de tehnologie Apple. Documentul, în limba engleză, poate fi descărcat de mai jos.

Activitățile, din seria “Everyone can create” (“Oricine poate crea”) implică folosirea aplicațiilor de editat fotografii și a altor aplicații utilitare, integrate în dispozitive iPhone sau iPad. Activitățile pot fi realizate în mod similar și cu ajutorul altor tipuri de telefon sau tabletă.

O sugestie de joc este, de exemplu, “fotografiază-ți numele”: cu ajutorul unor litere pe care le găsesc în cărți, ziare sau pe afișe și pe care le fotografiază în parte, copiii își pot “poza” numele odată ce îl alcătuiesc din aceste litere puse una lângă cealaltă.

Altă activitate este “Vezi culorile în slow-motion“: Copiii pot înregistra un videoclip în mișcare lentă cu câteva picături de colorant alimentar care cad într-un bol și pe care le pot combina, urmând să observe în videoclip cum s-au amestecat culorile.

Înapoi în timp. “Găsește o fotografie veche. Recreează scena, fă o poză, apoi folosește un filtru alb-negru pentru a o face să pară că este din trecut. Începe astfel: Deschide fotografia în galerie, atinge Editare, apoi atingeți cele trei cercuri din partea de jos pentru a utiliza filtrele”, este altă activitate prezentată.

Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES, un consorţiu coordonat de Universitatea Politehnica din Bucureşti sub îndrumarea prof. dr. habil. Mihai Datcu, alături de Universitatea "Ovidius" din Constanţa, Agenţia Spaţială Română, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi Universitatea Ştiinţele Vieţii "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi a depus propunerea "Competence Center for Climate Change Digital Twin for Earth forecasts and societal redressment: DTEClimate", care a câştigat competiţia pentru domeniul "Adaptare la schimbările climatice" organizată în cadrul PNRR - Componenta 9 - Suport pentru Sectorul privat, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, I5. Înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrelor de Competenţă PNRR-III-C9-2022 - I5.

Proiectul urmează să fie realizat în următoarele 36 de luni şi are ca obiectiv implementarea strategiei europene de adaptare la schimbările climatice în România prin consolidarea unei reţele naţionale de excelenţă.

Această reţea va interconecta expertiza de cercetare şi abordările inovatoare pentru a sprijini o adaptare inteligentă şi sistemică. "DTEClimate are sprijinul unei largi comunităţi de utilizatori printre care autorităţile publice centrale şi locale, organizaţii din sectorul non-guvernamental care vor susţine activ extinderea de parteneriate public-private şi dezvoltarea unei culturi a cooperării reale şi eficiente între mediul de cercetare şi industrie", se arată în comunicat.

Anul 2023 aduce, alături de alte evenimente, și sărbătorirea a 100 de ani de la inaugurarea primei clădiri a Școlii Politehnice timișorene, cea a Facultatății de Mecanică, o clădire emblematică, atât prin stilul arhitectural, cât mai ales prin funcția pe care a îndeplinit-o. Astfel, 11 noiembrie 2023 este ziua în care a fost înființat Campusul Universitar Timișoara.

„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domneşte într-însa”, spunea Regele Ferdinand.

Încă din 1917, o delegație a Primăriei Timișoara s-a aflat la Ministerul Instrucțiunii Publice de la Budapesta, pentru a discuta și elabora proiectul de înființare a Școlii Politehnice la Timișoara. În ședința respectivă, care a avut loc la 23 noiembrie 1917, delegația timișoreană a prezentat un plan realist de susținere a noii instituții universitare. Municipiul Timișoara se angaja să acorde gratuit, pentru construirea viitoarelor clădiri ale Politehnicii, un teren de 8 hectare pe malul stâng al Begăi, să susțină financiar noua instituției, să amenajeze clădirea unei școli pentru începerea cursurilor, să cumpere cazarma „Franz Joseph” pentru nevoile Politehnicii, să asigure locuințe pentru corpul profesoral și să amenajeze un cămin pentru studenți. Din păcate, aceste promisiuni nu au mai ajuns să fie onorate.

Anul începe în forță la Dezbaterea Zilei de la BZI LIVE, alături de prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector al Universității ”Alexandru Ion Cuza” (UAIC) din Iași. Distinsul invitat a dezvoltat subiecte ce țin de investiţiile aflate în derulare, respectiv proiectele ce urmează a fi implementate, strategii pentru creşterea nivelului ştiinţific şi de cercetare la UAIC, dar și despre finalizarea lucrărilor la ”Casa Universitarilor Iași”.

Prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Univesității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a discutat în prima ediție din 2023 a emisiunii „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, despre tot ce ține de investițiile aflate în desfășurare în cadrul instituției pe care o conduce.

„Peste tot şi oricând se pot face mai multe lucruri şi mai bune rezultate. Noi suntem mulţumiţi pentru că am ieşit din pandemie cu învăţămintele de rigoare, suntem cu conflictul acesta în vecinătate, dar ne-am corelat activităţile şi ne-am solidarizat cu cei veniţi la studii din Ucraina. Noi am încercat în limita competențelor noastre să asimilăm tinerii veniţi din Ucraina şi Moldova ce vor să studieze la Universitatea noastră şi să diversificăm formele de educaţie.

De nenumărate ori noi am afirmat că nu avem priorităţi în activităţile pe care le desfăşurăm, pentru că toate activităţile sunt în mod egal importante. Cât despre cercetare, am stimulat publicaţiile din revistele indexate şi din fondul propriu. Universitatea asigură costurile accesului la respectivele publicaţii. A crescut în mod substanţial numărul articolelor publicate în reviste indexate.

Avem granturi interne pentru tinerii cercetători, oferite pe bază de competiţie internă şi rezultatele cercetării se cuantifică în CV-ul autorului, dar îşi trec şi afiliera instituţională şi astfel se contribuie la prestigiul Universităţii.

Tinerii cercetători care realizează astfel de proiecte se integrează în echipe mai mari de cercetare europene şi nu e de neglijat că au şi un câştig în bani, pentru că nu muncesc pentru a nu fi recompensaţi material. Şi se contribuie totodată la dezvoltarea laboratoarelor de cercetare din Copou. Numai anul trecut am câştigat un proiect de 10 milioane de euro pentru digitalizarea Universităţii.

Noi, ca și profesori, ca și cercetători primim de la bugetul statului un salariu, os tipendie, care niciodată nu este suficientă pe cât ne-am dori. Dar avema ceste posibilități colaterale de a completa ceea ce bugetul de stat ne oferă pentru a susține activitățile didactice de la catedră. Și vreau să vă spun, și este un merit care trebuie subliniat, că foarte mulţi cercetători şi colegi de la Cuza au astfel de proiecte cu toate beneficiile despre care vorbeam, ştiinţifice şi materiale.

Staţiunile de cercetare sunt baze în care studenții fac cercetare ştiinţifică, dar acolo se şi socializează. Se merge şi în tabere şi concedii de odihnă. Sunt ca nişte oaze de odihnă pe care Universitatea le are şi ele antrenează energia colegilor noştri. Spre exemplu, pe toate planurile, staţiunea de la Ştefăneşti are această evoluţie crescândă din punct de vedere social şi de ce nu economic”, a spus Tudorel Toader.

Economia României este cotată a 19-a cea mai complexă și sofisticată din lume în Atlasul complexității economice, o analiză realizată de economiștii de la Universitatea Harvard, citată de romania-insider.com și zf.ro.

Ascendența României în ierarhia structurată în Atlasul complexității economice este cu atât mai importantă cu cât țara noastră era pe locul 39 în 2000.

Complexitatea economică a unei țări nu este doar un indicator al dezvoltării, ci și al nivelului de sofisticare care definește produsele și serviciile pe care le exportă. Cele mai recente date incluse sunt pentru 2020, primul an al pandemiei.

În anii 1990, România era un exportator major de haine, încălțăminte și alte produse cu valoare adăugată minimă. Economia sa nu era complexă, iar țara s-a clasat pe locul 39 în clasamentul Harvard. În anii care au trecut, industria auto, electronică și IT au câștigat teren, sporind complexitatea economiei românești. Aderarea la UE și deschiderea ulterioară a granițelor au ajutat țara în dezvoltarea sa.

Analiza plasează acum România în rândul țărilor cu venituri medii superioare, a 44-a cea mai bogată economie după PIB pe cap de locuitor (12.915 USD în 2020). PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu o medie de 3,9% în ultimii 5 ani, depășind media regiunii.

România a exportat produse în valoare de 96,8 miliarde USD în 2020, exporturile au crescut cu o medie anuală de 4% în ultimii cinci ani, depășind creșterea economică generală. Exporturile non-petrol ale României au depășit, de asemenea, creșterea medie globală. Importurile, însă, au totalizat 104 miliarde USD în același an.

Universitatea Babeș Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță achiziția unor lucrări de restructurare și reabilitare a unui corp de clădire din fostul hotel „Opera Plaza” de pe strada Traian Moșoiu.  Aici va funcționa Facultatea de Drept din cadrul UBB.

Valoarea proiectului este de 30812365 lei, fonduri bugetare, iar durata de implementare de 20 luni. Ofertele trebuie depuse pana la data de 13.02.2023.

Punctajul se acordă astfel:

a) Pentru cel mai scăzut dintre prețuri se acordă punctajul maxim alocat;

Universitatea Babeș Bolyai a cumpărat hotelul de 5 stele „Opera Plaza” cu 44 de milioane de lei (aproximativ 9 milioane de euro).

Am ajuns la finalul listei noastre complexe de startup-uri care ne-au atras atenția în 2022 și despre care am scris aici, pe start-up.ro. Am descoperit anul trecut produse mature, soluții de inteligență artificială, realizate de startup-urile din România care au fost finanțate, iar anul 2023 se anunță a fi unul cel puțin la fel de interesant. Noi cu siguranță vom urmări noile investiții, lansări și extinderi și vă vom povesti despre ele.

Lista aceasta nu este una exhaustivă. Nu vom mai repeta startup-uri și fondatori despre care am scris constant în acești ani. Evident că merită menționați, însă e clar că se dezvoltă de la sine și că vom scrie în continuare despre ei pe măsură ce apar noutăți despre business-urile lor.

În această listă ne vom concentra pe startup-urile cu care am vorbit în 2022, care au trecut printr-un moment important anul trecut, cum ar fi extinderi, exituri sau investiții.

Aceasta este a 15-a parte a unei liste pe care am actualizat-o în perioada sărbătorilor de iarnă, când ne-am aflat și noi într-o pauză binemeritată, fără a uita, însă de cei mai interesanți jucători din acest ecosistem de startups din țara noastră.

În zilele de 17-19 februarie va avea loc deschiderea oficială a evenimentelor din Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. Anunțul acordării premiului Melina Mercouri de 1,5 milioane euro a venit în decembrie și va fi înmânat la deschidere. Neoficial, s-a dat startul în noaptea de Revelion.

Piața Operei a găzduit în organizarea Casei de Cultură a Primăriei un maraton de concerte cu filipineza Bella Santiago, Zoli Toth&orchestra Lira și Cargo.

„Este greu de spus dacă cele două serii de evenimente, ale Primăriei și ale Consiliului Județean, au fost percepute de public ca o intrare în anul Capitalei Culturale Europene. Fapt este că au fost primite cu entuziasm. Timișoara merita să pornească cu dreptul”, a declarat pentru Europa Liberă Camelia Mingasson, directoarea Casei de Cultură care a organizat programul din Piața Operei.

Dincolo de discursurile despre cooperare ale politicienilor, realitatea din teren arată că Primăria (USR) și Consiliul Județean Timiș (PNL) pregătesc evenimente în paralel. Se adaugă și programul propriu al Universității de Vest sub genericul „La UVT Cultura e Capitală”.

Disputele publice între Alin Nica, președintele CJT și Dominic Fritz, primarul Timișoarei, ațâțate periodic și de Alfred Simonis-PSD, s-au mutat pe alte subiecte, lăsând impresia că pe proiectul Capitalei Culturale s-au înțeles.

Ceea ce este parțial adevărat, fiindcă echipele finanțatoare de la Centrul de Proiecte al Municipalității și de la Centrul de Cultură și Artă de la CJT s-au întâlnit și au stabilit un mod de lucru, astfel încât să se evite suprapunerile.

Ieșirea din scenă a fostei conduceri a Asociației TM21/23 și schimbarea rolului organizației, precum și plecarea din funcție a directorului Muzeului de Artă, au pacificat relativ atmosfera din jurul proiectului.

Politic, însă, competiția rămâne deschisă: președintele CJT, care a subminat finanțarea primăriei din fondurile Ministerului Culturii, are ambiția de a culege spuma evenimentelor în vederea alegerilor din anul următor. Liberalii știu că orice eșec va fi decontat de Dominic Fritz, care urmează să candideze la al doilea mandat de primar. Dar succesul poate fi împărțit.

În februarie 2022 Comisia Europeană a aprobat proiectul consolidat propus de cei șapte curatori responsabili pentru coordonarea artistică a programului. Barbara Gessler de la Directoratul General Educație și Cultură al Comisiei Europene transmitea speranța „că acest program cultural actualizat poate constitui o bază solidă pentru a merge mai departe fără întârziere, o bază pe care să se bazeze toți cei trei parteneri instituționali ai Timișoara 2023, Primăria, județul și administrația centrală, să poată lucra împreună”.

Deși programul promitea să conțină o importantă componentă europeană, se constată doar câteva accente ale „spiritului european” prin invitații la Opening, la festivalurile din vară și la Art Encounters. Prezența în Timișoara a Institului Francez, a Centrului Cultural German, a unor consulate onorifice europene vor putea adăuga evenimente care să compenseze participarea europeană.

Turul diplomatic al primarului Dominic Fritz de prezentare a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 în noiembrie și decembrie la Berlin, Bruxelles și Paris a fost prezentat ca un succes, dar fără consecințe.

Au fost fructificate mai degrabă relațiile germane ale primarului și înfrățirea Timișoarei cu orașe germane, ceea ce a facilitat cooperarea Filarmonicii din Altenburg Gera cu Filarmonica Banatul pentru prezentarea în septembrie a cantatei monumentale „Gurre-Lieder” de Arnold Schönberg. Finanțarea de 550.000 euro va fi asigurată de Germania.

Atragerea de sponsori este demarată de curând. La sfârșitul anului 2022 Banca Transilvania a anunțat că oferă un milion de euro proiectului, prin Asociația TM2023. Cum vor fi folosiți banii, din moment ce asociația nu poate organiza sau produce evenimente, este o întrebare legitimă:

„25% din aceste sume vor merge la comunicare, practic vom începe cu acești bani fiindcă nu a venit încă finanțarea de la Ministerul Culturii, care vor fi decontați pe proiecte de comunicare. 75% vor merge la operatorii culturali, printr-o procedură aprobată de Consiliul Director al Asociației. Sponsorii vor fi cei care decid în care proiect vor aloca banii, în acord cu valorile și interesele lor”, a explicat Ovidiu Megan, director executiv TM2023, pentru Europa Liberă.

România are nevoie de expați, singura șansa pe termen scurt din punct de vedere demografic. N-ai cum să echilibrezi o populație cu vârstă mediană de peste 40 de ani dacă nu imporți populație, spune sociologul Gelu Duminică pe baza datelor recensământului din 2022.

Totodată, arată Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro, cel mai tare nu ar trebui să ne îngrijoreze că doar 16% dintre cetățenii romani au studii superioare, ci faptul că dintre ei elită intelectuală adevărată sunt foarte, foarte puțini. „În momentul în care absolvenți de studii superioare scriu ‘miau’ ca pisica, degeaba avem 16%.”

Potrivit recensământului, doar 16% dintre cetățenii de pe teritoriul României au studii superioare, unul din cele mai mici, dacă nu cel mai mic procent din UE. Care e explicația?

Am plecat de la 5% în 1990. Avem multe migrații și foarte mulți tineri care fac studiile în afară pentru că la noi sistemul de educație terțiar nu este considerat de foarte mare calitate și este învechit.

Foarte multe specializări în trend nu sunt disponibile în România, iar tinerii noștri pleacă să studieze în Marea Britanie, Olanda etc.

Și mulți nici nu se întorc.

Învățământul terțiar este doar efectul unei traiectorii de educație de la grădiniță. Avem abandon și absenteism foarte mari, iar calitatea educației este una dintre cele mai slabe din UE. Nu degeaba suntem în coada clasamentelor PISA și nu numai.

Să luăm Ilfov, dormitorul Bucureștiului, care are cele mai slabe rezultate la examene naționale de foarte mulți ani pentru că nivelul școlilor din Ilfov este foarte slab. Cei care își permit, își duc copii către București. Ceilalți rămân la liceele tehnologice, vai de ele!, din Ilfov.

Nu avem o problemă și cu modelele de succes în societate, care nu sunt cele cu carte?

Nici în perioada copilăriei noastre cei cu carte, deși erau văzuți ca vârfuri, pentru foarte mulți dintre oameni nu erau modele. Nu erau nici pentru mine.

În clasa a VII-a nici nu știam ce înseamnă universitate și că acolo poate ajunge cineva ca mine. Auzeam de medici, auzeam de ingineri, dar asta era pentru copiii de oameni bogați.

Universitatea din București de vreo 3 ani selectează și preia câte o cohortă de 50 de copii de clasa a VII-a din zonele dezavantajate, mai ales din mediul rural, și până în clasa a XII-a îi ajută cu mentorat, cu echipamente, cu programe de formare etc., astfel încât să gireze o traiectorie educațională a acestora.

Ei sunt sprijiniți să se îndrepte către ce facultate vor ei, nu neapărat UB, să înțeleagă ce înseamnă universitate. Le arătăm copiilor că modelul nu este exclusiv al unei anumite categorii socio-economice, că oricine poate ajunge acolo dacă trage.

Rectorul Marian Preda, el însuși copil de țăran, a simțit nevoia să facă asta conștientizând faptul că pentru a avea o recoltă bună trebuie să ai grijă de la prima sămânță pe care o pui să-i dai tot ce-i trebuie.