Revista presei – 4 ianuarie 2022

Rata abandonului școlar a crescut în 2020. Peste 15 la sută dintre elevii români au renunțat la școală în primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfășurat în bună parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, rata de abandon şcolar a fost de 26 la sută în 2020.

Guvernul a adoptat joi Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, care va beneficia de o finanţare de 543 de milioane de euro, a declarat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acest program este o componentă nerambursabilă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Peste 3.000 de școli, considerate cu risc mare de abandon școlar, vor primi bani pentru a reduce cât mai rapid posibil acest fenomen.

„Hotărârea de Guvern privind reducerea abandonului şcolar adoptată astăzi vizează un obiectiv major al programului 'România educată' - reducerea abandonului şcolar. În condiţiile în care România şi-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon şcolar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins, pentru că rata de părăsire a şcolii în anul 2020 a fost de 15,6%, reducerea abandonului şcolar este un element esenţial, cu atât mai mult cu cât, urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon şcolar înregistrează tendinţe de creştere, în loc să înregistreze, aşa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor, care sunt foarte mari şi ne poziţionează pe ultimele locuri din Europa, din această perspectivă", a spus Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Întrebat cum va fi anul acesta din perspectiva educației, în comparație cu 2021, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai a declarat la Digi24 că ar fi trebuit „să pregătim schimbarea de paradigmă de după pandemie”: „N-o văd, n-am văzut-o până acum, așa că îmi este greu să prezic ce se întâmplă în acest an. Dacă mergem în logica veche, să forțăm paradigma clasică, nu cred că vom câștiga mare lucru. Chiar dacă dispare pandemia, ne vom întoarce la ce era înainte de pandemie. Și 2-3 ani au trecut degeaba”.

El a spus că în această perioadă a fost pusă în aplicare paradigma clasică: „Aici am avut o altfel de înțelegere a proceselor, în sensul că noi am încercat în perioada aceasta de pandemie, să forțăm paradigma clasică în pandemie. Și atunci, bă îi duceam pe copii la școală în paradigma clasică, ba când pandemia o lua razna, închideam școlile”.

Cadrul didactic a punctat necesitatea unei paradigme complementare: „Eu aș fi văzut lucrurile altfel. Ar fi trebuit în această perioadă să pregătim o paradigmă complementară. De exemplu, puteai să-i aduci pe cei mici la școală, pe ceilalți trebuia să-i aduci, nu știu, jumătate în regim clasic, cealaltă jumătate trebuia să aibă acces la computere, la internet, trebuia să aibă profesori bine pregătiți în varianta online.”

Tinerii nu s-au lăsat speriați nici de pandemie, nici de Brexit și pleacă în număr mare să studieze în toate colțurile Europei, arată FINS, o instituție financiară nebancară, ce oferă credite pentru tinerii care vor să plece la studii de licență, masterat sau chiar antreprenoriat în Europa.

Tinerii pleacă în Olanda, Marea Britanie, Germania, Danemarca și Belgia

”Pe fondul reducerii dramatice a accesibilității studiilor în Marea Britanie din cauza Brexit, cererea pentru studii în Olanda a crescut exploziv, această destinație detronând Marea Britanie.

O destinație surpriză și interesantă e Belgia, unde găsim un număr semnificativ de programe în limba engleză.

Dintre țările nordice, Suedia, unde se regăsesc câteva universități din top 100 mondial, începe să prezinte din ce în ce mai mult interes pentru tinerii din România.

Listele cu olimpiadele vor fi actualizate și cu alte competiții precum olimpiadele de istorie sau de limba și literatura română, anunță ministrul Cîmpeanu într-o precizare făcută jurnaliștilor acreditați la Ministerul Educației. Comunicatul vine după ce Edupedu.ro a scris zilele trecute că pe lista onlimpiadelor care se vor desfășura în acest an nu sunt incluse olimpiadele la Limba și Literatura Română, Istorie, Limba engleză, în schimb există olimpiade la Limba Maghiară și Limba Rusă.

Ministrul subliniază în precizările trimse presei faptul că „toate competițiile listate în prima etapă sunt competiții care prevăd etape internaționale”.

Joi, 30 decembrie, ministrul Cîmpeanu a anunțat că a „semnat Ordinul de ministru prin care se vor relua olimpiadele și concursurile naționale, după o perioadă de întrerupere de doi ani”.

Ideea de a porni un business a început în momentul în care Eliza Bălaşa posta di­ver­se poze cu lucrările sale pe reţelele de so­cia­lizare, iar la început, prietenii o rugau să le scrie diverse mesaje pentru a le face ca­dou, însă declicul a fost în momentul în care o persoană necunoscută i-a cerut să scrie un mesaj contra unei sume de bani. Atunci Eliza Bălaşa a decis că un ast­fel de business ar putea avea potenţial.

Investiţia într-un astfel de business ajunge la 1.500 euro, aici fiind incluse instrumentele de scris, un curs de pregătire, costurile pentru deschiderea unei firme şi o tabletă grafică, pentru proiectele care necesită digitalizarea scrisului de mână, însă o astfel de investiţie poate fi redusă şi la 500 euro pentru a putea deschide un astfel de business.

Pe lângă diversele mesaje scrise pe hârtie, antreprenoarea scrie pe diverse obiecte pe care apoi le vinde, precum căni, bucăţi de lemn şi are chiar şi cereri din partea oamenilor pentru a merge la ei acasă să scrie pe pereţi diverse mesaje.

„Am scris pe lemn, sticlă, ceramică, de altfel cel mai vândut produs al meu sunt cănile care au o atracţie foarte mare, de când le-am lansat reacţia a fost destul de compleşitoare, oamenii find foarte încântaţi să aibă o cană cu mesajul dorit“, spune ea.

Cu toate că a scris pe diverse suprafeţe, cea mai dificilă rămâne hârtia, mai exact hârtia realizată manual care are o textură aparte, ce face dificil scrisul cu peniţa.

„Există un anumit tip de hârtie realizată manual, care are o textură aparte, scriind cu peniţa, un instrument fragil, este destul de greu pentru că hârtia opune rezistenţă şi peniţa se împiedică în fibrele hârtiei, dar rezultatul final este spectaculos“.

Pentru micul business, anul 2021 a fost unul dificil, având în vedere că Eliza Bălaşa a renunţat la jobul ei pentru a se ocupa exlusiv de această afacere. Veniturile în 2021 au ajuns la circa 25.000 lei, iar pentru anul acesta, Eliza Bălaşa spune că se aşteaptă la o mai mare stabilitate financiară, înţelegând mai bine cum funcţionează lucrurile.