Revista presei – 4 februarie 2022

Dacă intrați pe site-ul celor de la Teatrul Național din Timișoara, veți putea accesa o nouă secțiune - „CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ”. Este dedicată dramaturgiei contemporane românești și noilor traduceri din literatura dramatică a lumii. Profesioniștii din teatru și studenții sunt puși în contact cu texte noi și cu autorii acestora.

Teatrul Național din Timișoara a inaugurat pe site-ul www.tntimisoara.com secțiunea „CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ”, dedicată dramaturgiei contemporane românești și noilor traduceri din literatura dramatică a lumii.

„CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ vine în sprijinul profesioniștilor de teatru și al studenților din învățământul teatral, punându-i în contact cu texte noi și, de asemenea, cu autorii acestora sau, în funcție de text, cu traducătorii.

CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ face parte din programul VIRTUAL, inclus în proiectul de management aprobat pentru Teatrul Național din Timișoara, pentru perioada 2022 – 2026 și, totodată, este parte din proiectul Vocile orașului – Open the words, în perspectiva Capitalei Europene a Culturii și reprezintă o formulă alternativă de promovare a dramaturgiei românești și de accesare a dramaturgiei universale în traduceri”, spun reprezentanții TNT.

Fiecare piesă are un sinopsis, dar puteți găsi și datele de contact ale autorului sau traducătorului, „dat fiind că pentru utilizarea textelor în vederea montării, publicării etc., este necesară obținerea drepturilor din partea autorului”.

Studenţii de la licență ai Universităţii Politehnica din Bucureşti vor urma cursurile în sistem online, în semestrul al II-lea al anului universitar 2021-2022, potrivit hotărârii adoptate de către Senatul unității de învățământ. Activitățile de laborator, seminar și proiect se vor desfășura cu prezență fizică.

„Cursurile se pot desfășura și cu prezență fizică, cu aprobarea Biroului Executiv al Facultății și cu consultarea cadrelor didactice și a studenților”, se arată în document.

Tot pentru studiile universitare de licență, evaluările finale pentru disciplinele prevăzute cu verificare (pe parcurs) se vor desfășura online și examenele din sesiunea iunie 2022 vor avea loc cu prezență fizică.

În privința studenților de la master, toate activitățile didactice (curs, laborator, seminar, proiect), inclusiv evaluarea studenților, se vor desfășura în sistem online. Aceste activități se pot desfășura și cu prezență fizică, „cu aprobarea Biroului Executiv al Facultății și cu consultarea cadrelor didactice și a studenților”.

Iată ce s-a decis pentru cei de la doctorat:

• examene, rapoarte științifice de progres, cercetare științifică se vor desfășura cu prezență fizică;
• activitățile de curs se vor desfășura în sistem online;
• susținerea publică a tezelor de doctorat se va desfășura cu prezență fizică, cu excepția membrilor comisiei din afara universității, care pot participa și în sistem on-line (video-conferință);

Sorin Cîmpeanu: Nici un județ nu a depășit rata de ocupare a paturilor COVID, nu se trece în online.

Școala va funcționa în mod normal, joi nefiind nici un județ unde rata de ocupare a paturilor destinate pacienților COVID-19 să fi depășit 75%, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu a transmis, astăzi, că rata de ocupare a paturilor destinate pacienților Covid nu a depășit pragul de 75% in nici un județ.

„Conform informării primite de la Ministerul Sănătății, astăzi, joi, 3 februarie, rata de ocupare a paturilor destinate pacienților Covid nu a depășit pragul de 75% in nici un județ. Coroborat cu prevederile Ordinului comun Sănătate-Educație, nu vor trece integral în online unitățile de învățământ din niciun județ”, a spus Cîmpeanu.

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 32.671 de cazuri noi de coronavirus, cu 3.131 mai puțin decât în ziua anterioară. 111 oameni au murit.

160 de orașe din România au incidență de peste 10 la mie, cea mai mare fiind în orașul Otopeni, județul Ilfov, de 37,88 la mie.

Alte 505 comune au incidență de peste 10 la mie, cea mai ridicată fiind în Dumbrăvița, județul Timiș, de 56,68 la mie.

Președintele Emmanuel Macron a expus miercuri trei principii de reformă a Spațiului Schengen, principii despre care crede că pot fi puse în aplicare chiar din primul trimestru al acestui an. Propunerile președintelui Franței sunt: ca UE să creeze un consiliu de conducere al Schengen, dotat cu un mecanism de intervenţie rapidă în cazul unei crize la frontierele externe ale UE și care să dețină o politică unică în materie de migrație și de azil.

Propunerile, anunță Politico, au prezentate în faţa miniştrilor de interne europeni care, joi și vineri, discută la Lille, în Franța, idei de reformă a Spațiului Schengen.

Prima prioritate, în opinia lui Emmanuel Macron, este de „a repune politica în centrul guvernării Schengen”. Motivul invocat de președintele francez: „absenţa unei politici reale concertate de anticipare şi planificare” în faţa crizelor la frontierele externe.

Prezent la reuniunea de la Lille, Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat o „idee foarte bună”. „Cred că este necesar ca statele membre să facă mai multe evaluări inter pares, deoarece depind unele de altele”, a spus comisarul suedez, care a prezentatla rândul său, la mijlocul lui decembrie, propuneri pentru consolidarea Schengen.

„Dorim să instituim un adevărat Consiliu Schengen care să conducă spaţiul Schengen, aşa cum am reuşit să facem pentru zona euro. Acest consiliu poate deveni chipul unei Europe puternice”, a anunțat Emmanuel Macron. Un astfel de consiliu, reunind regulat miniştrii competenţi în jurul unui „coordonator”, ar putea avea loc pentru prima dată la 3 martie, data următoarei reuniuni a miniştrilor, a spus Macron.

O altă propunere făcută de Emmanuel Macron este crearea „unui mecanism de solidaritate şi intervenţie rapidă în cazul unei crize la frontierele externe ale Uniunii”.

„Această platformă ar fi practic braţul armat al noului Consiliu Schengen pe teren”, a explicat preşedintele francez.

Ea ar permite „mobilizarea rapidă a resurselor europene şi bilaterale în situaţii de criză, completând acţiunea Frontex”.

A treia propunere a fost „adoptarea unei politici comune de azil şi imigraţie”. Conştient de diviziunile dintre ţările europene pe această temă, el a propus o abordare progresivă, începând cu un sprijin financiar pentru ţările din linia întâi de sosire a migranţilor.

Obiectivul său este „o convergenţă sporită a sistemelor de azil”, începând cu rezolvarea „disfuncţiilor evidente ale reglementărilor de la Dublin”.

În cele din urmă, UE trebuie să aplice „o politică mai operaţională şi mai unită” privind expulzarea migranţilor ilegali în ţara lor de origine.

„Aceasta înseamnă colaborarea cu ţările de plecare şi de tranzit” pentru „adaptarea politicii UE în materie de vize faţă de ţările terţe necooperante în materie de readmisie, dar într-un mod european şi coordonat”.

Titluri din literatură franceză, americană, islandeză, italiană, sud-americană, germană, australiană, sârbă, neerlandeză, portugheză, engleză - toate vor apărea în colecţia „Biblioteca Polirom”, coordonată de Dan Croitoru.

• Ivo Andrić, „Omer-paşa Latas”, traducere din limba sârbă şi note de Dragan Stoianovici - Premiul Nobel pentru Literatură 1961

• John Steinbeck, „Luna a apus”, traducere din limba engleză şi note de Ona Frantz - Premiul Nobel pentru Literatură 1962
Publicat iniţial la apogeul puterii naziste, romanul „Luna a apus” explorează efectele invaziei atât asupra învinşilor, cât şi a învingătorilor. Ocupat de trupele inamice, un orăşel liniştit ajunge să se confrunte, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, nu numai cu răul venit din afară, ci şi cu trădarea născută în sânul acestei comunităţi strânse. Analizând în amănunt sentimentele comandantului şi pe ale trădătorului şi înfăţişând patriotismul plin de curaj al populaţiei, Steinbeck dă la iveală adevăruri profunde, adesea tulburătoare, despre război, dar şi despre natura umană.

• Philip Roth, „Pe când era bună”, traducere din limba engleză şi note de Mihaela Ghiţă

„Romanul „Pe când era bună” este privit ca portretul unei femei formidabile şi distructive, dar aş zice că e, într-o măsură mult mai mare, descrierea unei culturi şi a unei imagini asupra lumii fatalmente mărginite. Roth reuşeşte să ilustreze acea mărginire prin limbajul folosit în comunitate, oferindu-ne trista concluzie că oamenii cu un vocabular limitat şi împiedicat nu pot avea decât gânduri limitate şi împiedicate, precum şi visuri limitate şi împiedicate. Nu este o tehnică nouă - un exemplu faimos e Charles Bovary al lui Flaubert -, însă Roth o utilizează extraordinar de bine.” (The New Criterion)

„Lucrăm în foarte multe domenii şi încercăm să explicăm tinerilor că vin la noi zeci de companii care ne spun că vor ingineri, nu doar informaticieni. În această primă lună din an, oferta de locuri de muncă pe care Politehnica a primit-o este de 3.200 de locuri.“