Revista presei – 4 decembrie 2020

Joi 3 decembrie, a avut loc întâlnirea dintre prof. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. Florin Drăgan, rectorul UPT, prof. Octavian Crețu, rectorul UMFT, și prorectorul USAMVB, din cadrul Alianței Timișoara Universitară, cu inspectorul școlar general al ISJ Timiș, profesor Marin Popescu.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT, a explicat că întâlnirea, desfășurată la Inspectoratul Școlar General Timiș, a fost axată pe dezvoltarea relațiilor interinstituționale ce pot susține performanța și inovarea în educație.

Agenda întâlnirii a abordat teme legate de promovarea ofertei educaționale universitare în mediul preuniversitar județean și regional, crearea unor mecanisme interinstituționale pentru susținerea carierei didactice preuniversitare și formarea continuă, evaluarea eficientă și creșterea performanței în mediul rural, dar și sustenabilitatea parteneriatelor educaționale, pentru o practică cu rezultate concrete.

Alianța Timișoara Universitară ATU a stabilit în acest an cele mai solide parteneriate instituționale locale, cu Primăria și Consiliul Local Timișoara, cu Consiliul Județean Timiș, iar azi cu ISJ Timiș.

”Am reușit să stabilim aceste legături strategice, chiar dacă am trecut printr-o perioadă generală dificilă, pentru că suntem cu toții conștienți că generațiile viitorului au așteptări înalte, nu doar din partea școlilor și universităților, ci și din partea comunității timișorene, care merită să devină un eco-sistem educațional, în care pachetul de servicii urbane oferit elevilor și studenților să fie o adevărată atracție, sub îndemnul internațional pe care îl lansăm în acest prim an al ATU, pe o voce comună: Study In Timișoara”, spune rectorul Pirtea.

Universitatea de Vest din Timișoara, angajată într-un demers de integrare în cadrul celor mai avansate tendințe ale învățământului superior european, propune programe și domenii de studii și de cercetare aflate în avangarda educației universitare europene. Un astfel de domeniu al inovării, spre care UVT își concentrează resursele și proiectele, este și cel al tehnologiei Blockchain, „tehnologia încrederii”, una din tehnologiile fundamentale ale celei de-a patra revoluții industriale, cea care va schimba web-ul dintr-un mediu al informației într-unul al valorii.

În această săptămână începe la UVT derularea programului postuniversitar „Antreprenoriat în Blockchain”, care va avea o durată de 3 luni, cu o participare de înaltă ținută și specializare de nișă, atât a cadrelor didactice din UVT, cât și a mentorilor invitați.

Despre inițierea acestui program inovator, Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază: „UVT s-a înscris de mai mulți ani în curentul universităților europene care explorează noile tendințe și tehnologiile viitorului. Și pentru domeniul Blockchain, am reușit să formăm la Facultatea de Matematică și Informatică un nucleu de experți, care, alături de mentorii externi invitați, setează o nouă direcție de studiu și cercetare, prin care UVT devine o universitate în care se dezvoltă discipline noi, un adevărat trendsetter în educația universitară românească. Faptul că tehnologia Blockchain este atât de importantă și pentru Comisia Europeană, dar și pentru instituțiile guvernamentale românești, ne-a stimulat să deschidem acest nou program de studii. Absolvenții noului program vor avea oportunități multiple de aplicare a expertizei în tehnologia Blockchain, pentru că apar tot mai multe domenii în care această deschidere inovatoare este utilizată. Unul dintre exemplele recente este cel al implementării tehnologiei Blockchain de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pe baza Hotărârii Autorității Electorale Permanente (AEP), ca soluție complementară ce poate garanta integritatea și poate consolida transparența și trasabilitatea procesului electoral, indicând nivelul deosebit de înalt al utilității acestui proiect inovativ.”

Comisia Europeană apreciază că tehnologia Blockchain are o prioritate strategică și că va juca un rol cheie în stimularea inovației în multiple sectoare și în creșterea unei economii digitale incluzive, sigure și democratice. Organismele lansate în 2018, Observatorul și Forumul European de Blockchain (European Blockchain Observatory and Forum) și Parteneriatul European de Blockchain (European Blockchain Partnership), din care face parte și România, sunt piloni în croirea strategiilor și în dezvoltarea Infrastructurii Europene de Servicii pe Blockchain (EBSI - European Blockchain Services Infrastructure).

De asemenea, este de remarcat faptul că Blockchain-ul este în topul celor mai căutate specializări la nivel internațional, alături de Cloud Computing, Inteligență Artificială, Big Data, Machine Learning, Robotică. Este una dintre evoluțiile obiective observate în dinamica pieței muncii, care au și determinat adoptarea Rezoluției Parlamentului European, din 3 octombrie 2018, care încurajează statele membre să adapteze planurile de învățământ universitar pentru a include studiul tehnologiilor emergente, precum Blockchain.

Extinderea vacanței școlare de iarnă sau cursuri online după sărbători sunt măsuri recomandate de Comisia Europeană tuturor statelor membre printr-un document publicat marți de oficialii de la Bruxelles.

“Pentru a reduce riscurile de transmitere a virusului în perioada următoare sezonului sărbătorilor, luați în considerare prelungirea vacanțelor școlare sau introducerea unei perioade de învățare online ca modalitate a introducerii unei perioade “tampon” și a evitării aducerii infecțiilor în școli. În astfel de cazuri, va fi important să anunțați o dată, cu câteva zile înainte de întoarcerea la școală, până la care familiile cu copii și profesorii sunt rugați să se întoarcă acasă, în cazul în care au călătorit”.

”Nu vrem să anulăm Crăciunul, vrem să îl facem mai sigur pentru toată lumea”, a declarat miercuri comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides. Ea a anunțat împreună cu Adina Vălean, comisar pentru Transporturi, noi recomandări ale Comisiei Europene pentru traficul aerian, dar și recomandări globale pentru toate activitățile din această perioadă.

Comisia Europeană le recomandă statelor membre să nu îi considere automat pe cei care călătoresc de sărbători ca având un risc mare de răspândire a infecției dacă nu au fost în contact cu un caz pozitiv, potrivit unui comunicat al executivului european.

În cazul ceremoniilor religioase, Comisia Europeană recomandă evitarea organizării unor evenimente mari și utilizarea transmisiilor TV, radio și online. Acolo unde ceremoniile sunt organizate, Comisia recomandă utilizarea măștii de protecție și interzicerea cântărilor în comun.

Alte recomandări:

• Impunerea de interdicții de circulație pe timpul nopții
• Servicii sociale pentru bătrânii singuri
• Interzicerea evenimentelor de masă și, în cazul unor excepții întemeiate, stabilire clară a numărului maxim de participanți
• Stabilirea numărului maxim de participanți la adunări private
• Lucrul de acasă pentru minim 7 zile după sărbătorile de iarnă pentru a preveni infectarea la locul de muncă
• Prelungirea vacanței școlare după sărbătorile de iarnă pentru a preveni revenirea infecțiilor în școli după ce copiii se întorc din călătoriile prilejuite de sărbătorile de iarnă

Potrivit acestor recomandări, care nu au putere legală în statele membre, Comisia nu vrea să descurajeze călătoriile în UE cu avionul, arătând că numărul de infecții în rândul călătorilor e mai mic decât rata de infectare în rândul populației generale.

„Dintre numeroasele transformări care au loc în economia SUA, niciuna nu este mai importantă decât ascensiunea platformelor de internet gigantice”, scriu Francis Fukuyama, Barak Richman şi Ashish Goel, într-o analiză publicată de Foreign Affairs.

„Amazon, Apple, Facebook, Google și Twitter, deja puternice înainte de pandemia COVID-19, au devenit și mai importante în timpul acesteia, întrucât o mare parte din viața de zi cu zi se mișcă online. Oricât de convenabilă este tehnologia lor, apariția unor astfel de corporații dominante ar trebui să sune clopotele de alarmă – nu doar pentru că dețin atât de multă putere economică, ci și pentru că dețin atât de mult control asupra comunicării politice. Aceste creaturi domină acum diseminarea informațiilor și coordonarea mobilizării politice, creând amenințări unice pentru o democrație care funcționează bine.

În timp ce UE a încercat să aplice legile antitrust împotriva acestor platforme, Statele Unite au fost mult mai blânde. Dar asta începe să se schimbe. În ultimii doi ani, Comisia Federală pentru Comerț și o coaliție de procurori generali de stat au inițiat investigații cu privire la potențialele abuzuri ale puterii de monopol a acestor platforme, iar în octombrie, Departamentul de Justiție a intentat o acțiune antitrust împotriva Google. Criticii Big Tech includ acum atât democrați care se tem de manipulare de către extremiștii interni și străini, cât și republicani care cred că marile platforme sunt părtinitoare împotriva conservatorilor. Între timp, o mișcare intelectuală în creștere, condusă de o grupare de erudiţi influenți ai dreptului, încearcă să reinterpreteze legea antitrust pentru a face față dominanței platformelor.

Deși există un consens în curs de coagulare cu privire la amenințarea pe care companiile Big Tech o reprezintă pentru democrație, există un acord prea mic cu privire la modul în care trebuie reacționat. Unii au susținut că guvernul trebuie să spargă Facebook și Google. Alții au solicitat reglementări mai stricte pentru a limita exploatarea datelor de către aceste companii. În lipsa unei căi clare de urmat, mulți critici nu au reușit să preseze platformele să se autoreglementeze, încurajându-le să elimine conținutul periculos și să facă o treabă mai bună când vine vorba de curăţarea materialelor de pe site-urile lor. Dar puțini recunosc că prejudiciile politice pe care le prezintă platformele sunt mai grave decât cele economice. Mai puțini au considerat şi ca fiind o cale practică de urmat eliminarea rolului acestor platforme de gardieni ai conţinutului. Această abordare ar presupune invitarea unui nou grup de companii „middleware” competitive pentru a le permite utilizatorilor să aleagă modul în care le sunt prezentate informațiile. Și ar fi probabil mai eficient decât un efort nerealist de a distruge aceste companii.

Guvernul va discuta în ședința de vineri un proiect de OUG privind folosirea semnăturii electronice pentru contractele de muncă. Actul normativ reglementează posibilitatea ca părțile să utilizeze la încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract semnătura electronică calificată. În prezent, Legea 53/2003 privind Codul muncii prevede obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

Semnătura electronică este însoțită de marca temporală calificată și emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, iar contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate vor fi arhivate de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale 16/1996, în condițiile tehnice stabilite de Legea nr.135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică și care vor fi puse la dispoziția inspectorilor de muncă la solicitarea acestora.