Revista presei – 4 aprilie 2022

Seara de vineri, 1 aprilie, a fost marcată de evenimentul special, găzduit în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest din Timișoara.

Aici, a avut loc un adevărat regal literar, unde scriitori contemporani de excepție s-au întâlnit cu publicul timișorean, la invitația comunității academice din UVT.

Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Ioana Nicolaie și Vlad Zografi au susținut un dialog moderat de criticului literar Mircea Mihăieș, într-o incursiune prin universul literaturii ficționale.

Acest dialog special, intitulat „Fiction & Company”, s-a înscris în seria evenimentelor realizate sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!”, un prilej deosebit în care studenții, universitarii și timișorenii s-au întâlnit întâlnească față în față, după o lungă perioadă de restricții, cu scriitori care au dat nenumărate titluri definitorii pentru literatura română.

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: Cu mare bucurie si emoție, am avut prilejul de a găzdui astăzi, în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest din Timișoara, intelectuali de marcă ai culturii române, șapte scriitori contemporani care au intrat într-un dialog fascinant.

Chiar dacă vremurile sunt tulburi, cu mai multe crize suprapuse și cu un conflict absurd pentru secolul nostru, la granițe, comunitatea UVT perseverează și își asumă ambiția de a pune preț pe valorile vii ale culturii române și universale, cele care ne înalță spiritul și ne cultivă cunoașterea.

Mulțumim distinselor scriitoare Ioana Nicolaie, Tatiana Niculescu și Ioana Pârvulescu, precum și distinșilor scriitori Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu și Vlad Zografi, care, alături de criticul literar și universitarul Mircea Mihăieș, au susținut un regal dedicat literaturii ficționale, în Aula Magna UVT.

O galerie cu imagini reprezentative din desfășurarea conferinței se regăsește AICI, iar întreaga conferință poate fi revăzută în format video pe pagina de facebook UVT.

Universitatea Politehnica Timișoara lansează campania de promovare a admiterii 2022, echipe mixte de cadre didactice și studenți fiind prezente în această perioadă în liceele din partea de vest a țării pentru prezentarea ofertei educaționale a celor 10 facultăți, cu 24 de domenii de licență și 55 de specializări.

La admiterea din vară sunt așteptați, la fel ca anii trecuți, candidați din toate județele țării, români de pretutindeni și studenți străini. Candidații au la dispoziție la cele 10 facultăți atât locuri la buget, cât și la taxă.

Cei care se decid să urmeze o facultate din cadrul UPT au o serie de beneficii: o bibliotecă ultramodernă, burse, cazare în cămine și baze sportive moderne. Cele peste 400 de parteneriate încheiate cu companiile din zonă oferă studenților șansa de a participa la programe de practică și internship, multe dintre acestea fiind plătite.

În plus, la începutul anului a fost lansat și proiectul PoliCard care oferă studenților și angajaților UPT discount-uri valabile la mai mulți parteneri, dintre care MedLife, Tucano Coffee, La Mihai, Zaza Resto Pub și Cafeneaua Verde.

Elevii interesați de oferta educațională a UPT pot consulta site-ul universității, paginile de Facebook, Instagram, TikTok și LinkedIN. Calendarul admiterii este disponibil AICI.

A avut loc prima ediție a competiției studențești „România fără dosar”, organizată de Universitatea București și Camera Deputaților. Scopul acestui hackathon a fost găsirea unor idei și proiecte pentru grăbirea debirocratizării și pentru simplificarea proceselor administrative. Astfel, zece echipe de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și de la Facultatea de Științe Politice au lucrat timp de o săptămână împreună cu cinci parlamentari în acest sens.

Prima ediție a competiției „România fără dosar” a avut loc în intervalul 28-31 martie 2022. Concursul, organizat de Universitatea București și Camera Deputaților, a fost dedicat studenților care au avut misiunea de a identifica idei și proiecte în scopul debirocratizării și simplificării interacțiunii cu instituțiile statului. Mai mult, studenții au avut ca sarcină crearea unei campanii de comunicare care să ducă la eliminarea unor practici precum cererea copiilor unor documente care deja se află la instituțiile statului.

„Competiția România fără dosar este pentru noi o oportunitate de a crea legături între mediul academic și societate, legături prin care putem pune resursele de profesionalism ale studenților și cadrelor didactice ale Universității din București în beneficiul oamenilor. Dacă vrem o societate mai bună, avem nevoie de implicarea tinerilor și atragerea lor către spațiul public. Avem nevoie să le facem vocea auzită, iar astfel de competiții care îi aduc alături de oamenii politici, de administrația publică și de societatea civilă le dau posibilitatea să se facă auziți și să înțeleagă la rândul lor că sunt importanți și pot produce schimbare dacă aleg să se implice”, a declarat prorectorul Universității București, Sorin Costreie.

Săptămâna viitoare, 7-10 aprilie 2022, cea mai importantă întâlnire din România, pe Educație, este programată la Iași! Este vorba de Consiliul Național al Rectorilor, care va fi găzduit de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”. Actualul președinte interimar al acestui for este prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al Politehnicii ieșene. Invitații speciali vor fi Ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, Marcel Ioan Boloș, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ligia Deca, consilier prezidențial.

Cea mai importantă întâlnire din România, pe Educație, este programată la Iași! Universitatea Tehnică (TUIASI) ”Gheorghe Asachi” găzduiește Consiliul Național al Rectorilor (CNR). Președinte interimar al acestui for este prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al Politehnicii ieșene. Invitații speciali vor fi Ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, Marcel Ioan Boloș, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ligia Deca, consilier prezidențial.

De asemenea, sunt așteptați și delegații ale Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), respectiv Agenției Române de Asigurarea a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

”Universitatea noastră este gazda acestui Consiliu Național al Rectorilor. I-am invitat inclusiv pe miniștrii Educației și Cercetării. Vom avea discuții pe Legea Educației Naționale, modificări ale Legii Educației în contextul utilizării predării online a învățământului superior. Într-o primă etapa vor fi discuții cu rectorii marilor universități din România, una cu liderii studenților și alte dialoguri legate de probleme curente din învățământul superior”, a punctat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, președinte interimar CNR.

Departamentul de Asistență Socială din Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Casa Faenza din Timișoara au organizat, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, care se marchează în 2 aprilie, un eveniment online de informare în rândul studenților de la Departamentul de Asistență Socială.

Tema aleasă pentru acest an, moderată de lector univ. dr. Loredana Marcela Trancă, a vizat rolul asistentului social privind incluziunea socială a copiilor cu tulburări din spectrul autist.

Specialiștii din cadrul Asociației Casa Faenza, Oana Nistor, psiholog și Ciprian Olteanu, asistent social, au prezentat, în prima parte a evenimentului, informații și materiale video cu privire la ce înseamnă tulburările din spectrul autist, caracteristicile copiilor cu autism și serviciile pe care Asociația Casa Faenza le furnizează, iar în partea a doua discuțiile s-au axat pe explicarea rolul echipei multidisciplinare privind incluziunea socială a copiilor cu autism. Un gest simbolic de solidaritate față de persoanele cu tulburări de spectru autist a fost acela de a colora ecranele în albastru, culoarea reprezentativă pentru autism.

„Pentru studenții noștri, pe lângă activitățile de curs, seminar și stagii de practică pe care le realizează în perioada studiilor universitare, astfel de acțiuni comune contribuie la diversificarea tipurilor de experiențe de formare profesională.”, spune Loredana Trancă, coordonator eveniment.

„Mulțumim d-nei lector univ. dr. Loredana Marcela Trancă și studenților Departamentului de Asistență Socială pentru interesul continuu pe care îl manifestă cu privire la activitatea Asociației Casa Faenza – serviciul social Centrul de Zi pentru Copii Autiști. Sprijinul constant pe care îl primim din partea cadrelor didactice și din partea studenților ne ajută să ne dezvoltăm programe de abilitare tot mai performante. Studenții, ca  viitori profesioniști în domeniu, sunt cea mai importantă resursă pentru a putea să satisfacem nevoile beneficiarilor asociației la un înalt nivel de calitate. Pentru noi, aceste discuții cu reprezentanții Departamentului de Asistență Socială sunt întotdeauna un prilej de îmbunătățire a rețelei de suport comunitar pentru copii.” (Loredana Crețu, Director Asociația Casa Faenza)

Peste 1,5 milioane de tineri erau la facultate în Ucraina, la care se adaugă și 80 de mii de studenți străini. Războiul a blocat sistemul educațional din țara vecină, unde în aproape 70% din teritoriu nu se mai poate face școală. Ce fac instituțiile europene pentru refugiații ucraineni ca să-și poată continua studiile? Școala 9 a vorbit cu Nicu Ștefănuță, raportor al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii în 2023.

Școala 9. Ce au făcut instituțiile europene pentru ajutorarea refugiaților ucraineni?

Nicu Ștefănuță: Înainte de orice, doresc să felicit din toată inima generozitatea tuturor românilor care s-au mobilizat exemplar încă din prima zi a războiului, ajutând cu ce au putut: un ceai, un sandviș, o jachetă, un drum cu mașina spre rude, un pat și un acoperiș.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a înțeles încă din primul moment gravitatea evenimentelor și a activat, pentru prima oară de la adoptarea sa din 2001, directiva privind protecția temporară prin care li se recunoaște cu efect imediat un set de drepturi refugiaților ucraineni. Dintre acestea fac parte dreptul la educație, îngrijiri medicale, dreptul de a munci,  și, bineînțeles, asigurarea celor necesare traiului, hrană și adăpost.

Firește că acestea sunt drepturi minime, dar ele sunt un garant pentru respectarea demnității umane a persoanelor care fug din calea războiului. Majoritatea acestor refugiați sunt femei și copii, așadar persoane vulnerabile care au nevoie de sprijinul nostru.

România a adoptat OUG 20/2022 pentru a pune la lucru directiva europeană prin care  se garantează dreptul la educație în școlile din România pentru minorii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în aceleași condiții cu copiii români. Ce facilități mai sunt?  Vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, primesc alocație de hrană și ajutor pentru rechizite și manuale, apoi bineînțeles îmbrăcăminte și încălțăminte.

Așadar, legislația europeană spune foarte clar că nu trebuie să existe copii refugiați care să nu aibă unde să meargă la școală. Dacă există asemenea situații ele trebuie soluționate cât mai urgent, iar dacă ne frânează o problemă structurală putem căuta soluții și sprijin la nivel european.

Academia Română celebrează luni, 4 aprilie, în Adunarea Generală festivă, 156 ani de la fondare. Manifestarea se va desfăşura în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.00.

Adunarea Generală festivă va fi deschisă de alocuţiunea acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care va sublinia rolul de reper al societăţii româneşti pe care cel mai înalt for de cultură al ţării l-a jucat încă de la înfiinţare. Evenimentul va fi marcat printr-un grupaj de filme documentare, ce vor puncta principalele momente din istoria de peste un veac şi jumătate a Academiei Române. Intrarea este liberă.

La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înfiinţa la Bucureşti una dintre primele instituţii fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română şi transformată în anul 1879 în Academia Română. Încă de la constituire, Academia Română   s-a dorit a fi cel mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, care să reunească personalităţi cu realizări de excepţie în toate domeniile spiritului.

Misiunea Academiei Române, concentrată iniţial pe normarea limbii române şi pe studiul istoriei naţionale, s-a diversificat de-a lungul secolului al XIX-lea, fiind reprezentată de preocupările membrilor a trei secţii ştiinţifice: literară-filologică, istorie şi arheologie, ştiinţe naturale. În cadrul acestor secţii s-au reunit exponenţii elitelor intelectuale din epocă.

Odată cu progresul cercetării şi diversificarea ştiinţelor, Academia Română a dezvoltat noi direcţii de studiu, reflectând dinamica societăţii. În prezent, Academia Română are 14 secţii, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, geonomie, fizică, chimie, biologie, medicină, agronomie, ştiinţe economice, ştiinţe juridice, arte plastice şi cinematografie, ştiinţa şi tehnologia informaţiei. Direcţiile actuale ale Academiei continuă misiunea sa iniţială, aceea de a participa activ la viaţa societăţii şi de a fi garantul unităţii românilor din toate provinciile istorice.

Prin hotărârea Prezidiului Academiei Române din anul 2000, ziua Academiei Române este celebrată în fiecare an la data de 4 aprilie.

Cea mai acută îngrijorare a elevilor care au participat la un recent studiu pe teme educaționale, organizat la nivel local, este aceea că nu vor reuși să aibă cariera pe care și-o doresc, un alt motiv semnificativ de îngrijorare fiind acela că nu se vor descurca la școală. Pe de altă parte, criteriul cel mai important în alegerea unei școli nu ține de această capacitate de a face față cerințelor, ci de siguranța oferită în mediul de învățare, potrivit studiului menționat, desfășurat în județul. Bihor.

• Analiza MERPAS (Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor), realizată de Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, ISJ Bihor și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor, a fost realizată pe date culese în ianuarie-februarie a.c, printr-un sondaj online în rândul elevilor de clasa a VIII-a din județ (cu excepția școlilor speciale). Eșantionul a fost format din 2758 de elevi din 138 de școli.
• Echipa de cercetare coordonată de Adrian Hatos a fost formată din doctoranzii Simina Morar, Smaranda Cioban, Bea Gyarmati, Denisa Dobai și Cristina Mang.

În privința criteriilor de alegere a școlii, criteriul cel mai important semnalat de elevii care urmează să înceapă liceul – siguranța – este urmat de cele ce țin de capacitatea școlii de a oferi instruire solidă:

• Faptul că asigură pregătirea temeinică pentru facultate
• Dotările școlare
• Reputația și pregătirea profesorilor

Specializarea de studiu este, conform rezultatelor sondajului, pe criterii practice:

• Măsura în care calificarea obținută ajută la găsirea unei slujbe
• Materiile de bacalaureat
• Capacitatea de a contribui la dezvoltarea personală

Și în privința criteriilor de alegere a școlii, și în cazul criteriilor de alegere a specializării, cea mai slabă influență declarată de elevi o au recomandările prietenilor și informațiile din media.