Revista presei – 31 martie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara este inclusă în lista universităților ierarhizate în topul Scimago Institutions Rankings ediția 2021, care cuprinde universităţile ce îndeplinesc criteriile minimale privind numărul de lucrări științifice publicate.

Rectorul Marilen Gabriel Pirtea a exlicat că  UVT ocupă poziţia 12 în topul celor 31 de instituţii de învăţământ superior ierarhizate din România, în cadrul Scimago Institutions Rankings 2021 (unde se califică doar cele ce îndeplinesc criteriile minimale privind numărul de lucrări științifice publicate). În ranking-ul realizat pentru universităţile ţărilor din Europa de Est, UVT ocupă poziţia 120 în topul celor 414 de universităţi ierarhizate, iar în topul mondial, se află pe poziţia 594 din 4126 de universităţi ierarhizate. Este de menționat faptul că aceeași poziţie poate fi ocupată de una sau mai multe universităţi, pe baza punctajului obţinut (universităţile pot fi la egalitate).

Cele 3 criterii de evaluare ale SIR (Cercetare, Inovare şi Impact social) au următorii indicatori de performanţă: Research – 50% (Normalized Impact – 13%, Excellence with Leadership – 8%, Output – 8%, Scientific Leadership – 5%, Not Own Journals – 3%, Own Journals – 3%, Excellence – 2%, High Quality Publications – 2%,  International Collaboration – 2%, Open Access – 2%, Scientific talent pool – 2%), Innovation – 30% (Innovation Knowledge – 10%, Patents – 10%, Technological Impact – 10%), Societal – 20% (Altmetrics – 10%, Inbound Links – 5%, Web Size – 5%).

„Universitățile relevante în plan internațional se află în avangarda cercetării științifice, dublând componenta educațională cu cea de cercetare. Și pentru UVT, cercetarea a devenit driver de consacrare internațională, componentă majoră a dezvoltării spațiului de cunoaștere din comunitatea noastră, iar rankingul Scimago Institutions Rankings 2021 confirmă chiar această latură strategică a vieții universitare din UVT. Suntem motivați, odată în plus, prin această calificare internațională, și ne propunem să evoluăm ascendent si în această ierarhie universitară a publicărilor științifice.”, a spus prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Școala a suferit transformări din cauza pandemiei, afectând elevii, profesorii, dar și părinții. Psihologii Asociației „Proacta EDU” merg în toate județele cu „Caravana Profesor și Părinte AZI!” pentru a sprijini relația părinte - profesor în beneficiul elevului.

După un an de pandemie, cu școală online, psihologii asociației Proacta EDU au constatat, în urma discuțiilor cu cadrele didactice sau cu părinții, că relația profesor-părinte-elev a suferit transformări.

„Impactul modificărilor de cadru, atât pentru elevi, profesori și părinți, dar mai ales incertitudinea legată de modul de funcționare a școlii au avut un impact puternic asupra populației școlare. Principala problemă a fost cea ridicată de suprapunerea de roluri pentru fiecare actor implicat (elev, profesor sau părinte) care și-a desfășurat activitatea din același spațiu, ceea ce a dus la o suprasolicitare și o creștere a nivelului de stres, la care se adaugă anxietatea crescută provocată de contextul îmbolnăvirilor cu SARS-CoV2”, transmit reprezentanții Proacta EDU.

Pe 29 martie, asociația a lansat „Caravana Națională Profesor și Părinte AZI!”. Psihologii Asociației Proacta EDU vor organiza întâlniri cu inspectori școlari și lideri locali implicați, mai apoi cu directorii unităților de învățământ, dar și cu personalul didactic și părinții.

„Aceste întâlniri își propun să identifice nevoile reale cu care se confruntă în acest moment atât cadrele didactice, cât și părinții, în contextul relației dintre ei. Ulterior vom aduce ca sprijin programul acreditat M.E.C Profesor și Părinte AZI pentru a sprijini cadrele didactice în relația cu părinții, spre a-i face pe aceștia să găsească soluțiile potrivite la problemele cu care se confruntă în acestă perioadă și nu numai. Toate întâlnirile ne vor ajuta să avem o imagine de ansamblu cât mai reală asupra situației din fiecare familie, dar și din școli”, a declarat psiholog Fabian Radu, coordonator proiecte în cadrul Asociației Proacta EDU.

Caravana se va desfășura pe parcursul lunii aprilie și va trece prin fiecare județ pentru a crea un climat sănătos în școli.

22% dintre români consideră că examenele ar trebui susținute de elevi în școli pe calculator, și nu în format clasic așa cum se întâmplă în prezent. În același timp, 73% susțin că viitorii profesori trebuie pregătiți în facultate să predea și digital. Concluziile aparțin sondajului “Percepții publice asupra educației”, realizat de Avangarde. De remarcat că 66% dintre respondenți au ales opțiunea “Nu știu/ Nu răspund” la întrebarea: “A copiat sau a consultat surse nepermise în timpul testelor din perioada școlii online copilul dumneavoastră?”

Sondajul a fost realizat de Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde, în perioada 17 – 27.03.2021, pe un eșantion de 900 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de 3,2% pentru un nivel de încredere de 95%.

La întrebarea “Considerați că examenele ar trebui susținute în școli pe calculator sau tot în format clasic cu pix și hârtie?”, 57% au ales formatul clasic (pix și hârtie), dar 22% au fost de părere că evaluările ar trebui derulate în școli pe calculatoare.

46% dintre români consideră că este obligatoriu ca viitorii profesori să fie pregătiți în facultate să predea și digital, 27% susțin că ar trebui să învețe opțional predarea digitală, în timp ce 13% nu sunt de acord cu formarea în predarea digitală.

La întrebarea “A copiat sau a consultat surse nepermise în timpul testelor din perioada școlii online copilul dumneavoastră?”, 66% dintre respondenți au ales opțiunea “Nu știu/ Nu răspund”, 30% au răspuns “Nu” și 4% – “Da”.

În actualul context pandemic, experţii susţin că vacanţa de primăvară de o lună, în perioada 2 aprilie-4 mai, trebuie să fie pentru elevi una de odihnă activă, de relaxare, cât mai departe de dispozitivele mobile. În acelaşi timp, această vacanţă necesită unele precauţii suplimentare din partea părinţilor.

„În sinea lor, elevii se bucură. Chiar dacă au făcut şcoala exclusiv online, copiii au nevoie de timp liber, de relaxare, să nu mai intre zilnic pe calculator, să participe la ore şi să facă teme online. Folosirea zilnică a calculatorului este epuizantă pentru elevi, dar şi pentru profesori. Şi profesorii au nevoie de pauză şi de tot ce înseamnă deconectare şi relaxare. Astfel, îndemnul este de a se bucura de natură, de soare, de plimbări în parc, departe de tehnologia online. Să închidem telefoanele şi să ne conectăm autentic la natură. Şi încă ceva important: somnul de calitate este obligatoriu pentru o sănătate psihică. Altă recomandare este cea legată de pregătirea pentru şcoală. Vacanţa nu întotdeauna este sinonimă cu absenţa pregătirii. Cel puţin elevii din anii terminali pot profita la maximum de faptul că nu participă la alte ore în timpul zilei şi se pot concentra strict pe pregătirea pentru o eficienţă ridicată la examene prin exerciţii individuale sau meditaţii” susţine psihologul Mihai Copăceanu.

Fără plecări la munte sau la mare Pe de altă parte, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Bucureşti, Simin Aysel Florescu, atrage atenţia că vacanţa de o lună care urmează pentru cei mai mulţi dintre elevi nu este o perioadă „de mers încolo şi încoace”, ci o vacanţă „de stat în casă cât mai mult”. „Cred că pot să spun că probabil mai mult de jumătate dintre cazuri sunt pacienţi care s-au infectat în concedii, mergând în concedii. În concedii, adică în grupuri cu prieteni sau familie, în diverse locuri. Laşi garda jos, te bucuri să fii cu familia sau cu prietenii, e un sentiment foarte normal, dar în acest context e suficient unul dintre ei să fie bolnav şi i-a îmbolnăvit pe toţi. (…) Deci foarte mulţi dintre ei se infectează şi vin infectaţi din concediu, acolo e problema”, a mai declarat Florescu.

Iulia Gorzo este una dintre cele mai bune traducătoare de literatură și film din România. Probabil aveți prin bibliotecă cărți capitale de John Updike, William Faulkner, Jonathan Franzen, Paul Auster sau alți „grei & grele” ai literaturii americane & engleze, cărora Iulia le-a dat o viață în limba română. Sau poate i-ați întâlnit stilul, fără să știți în Watchmen, capodopera în benzi desenate a lui Allan Moore, sau în Rămâi cu mine, romanul mai puțin cunoscut, dar surprinzător al scriitoarei nigeriene Ayọ̀bámi Adébáyọ̀.

Fiindcă suntem prea puțin atenți la ce înseamnă să muți o carte dintr-o limbă în alta, am vrut să aflăm mai multe despre munca de traducere. Despre toate întrebările, îndoielile și pistele prin care trece un text până ajunge să le vorbească cititorilor dintr-o cu totul altă cultură și să-i transporte în lumi și idei până nu demult străine. Pentru că, după cum spune și Iulia Gorzo, un traducător nu transpune doar fraze ori limbaje, ci la fel ca autorii și autoarele cărților, inventează lumi de sine stătătoare în limba pe care o vorbește și în care-i va ghida pe cititori.

Așa că am fost acasă la Iulia și am provocat-o la povestit, iar la final ne-am jucat puțin. Am vrut să vedem cum sună un fragment din Cormac McCarthy în traducerea ei, dar și a algoritmului de la Google Translate.

Marţi, 31 martie, se împlinesc 88 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu, poet nepereche, parte a unei trinităţi reformatoare în lumea versului românesc, alături de Eminescu şi Arghezi şi un admirabil artist, care prin teoriile, jocurile, abilităţile şi stările sale a metamorfozat realmente imaginea poeziei româneşti. În cele ce umează, RADOR vă invită să parcurgem cele mai semnificative secvenţe din viaţa sa, plină de culoare, de o intensitate şi profunzime remarcabile, presărată cu poveşti fermecătoare de dragoste – trei soţii şi un număr nedeterminat de iubite – şi vicii distrugătoare, dar dătătoare de inspiraţie de geniu.

Nichita Hristea Stănescu s-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugar şi comerciant.

Între anii 1944 şi 1952 a urmat Liceul Sf. Petru şi Pavel din Ploieşti (actualul „Mihai Viteazul”), iar în perioada 1952 – 1957 a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

În anul 1952, în primul an al facultăţii, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, marea sa dragoste din adolescenţă, însă după numai un an cei doi se despart.

În anul 1955, Nichita şi-a adunat poeziile sale „băşcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit „Argotice – cântece la drumul mare”, însă care avea să fie publicat mult după moartea sa, în anul 1992.

În martie 1957, debutează în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară”, unde îi sunt publicate trei poezii.

În anii 1957 şi 1958 este, pentru scurtă vreme, corector şi apoi redactor la secţia de poezie a „Gazetei literare”, aflată sub direcţia lui Zaharia Stancu, iar în anul 1960 îi apare volumul de debut „Sensul iubirii”.

În anul 1962 Nichita s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea, din dragostea celor doi reieşind inspiraţia poetului pentru volumul „O viziune a sentimentelor”, apărut doi ani mai târziu şi pentru care Nichita primeşte, în acelaşi an, premiul Uniunii Scriitorilor.

În anul 1980, scriitorul suedez Arthur Lundkvist îl propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură, Nichita fiind nominalizat alături de nume mari precum Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn, laureatul acelei ediţii fiind, însă, poetul grec Odysseas Elytis.