Departamentul de Relații Internaționale
Adresă: Universitatea de Vest din Timișoara, bd. Vasile Pârvan nr. 4, etajul 1, camera 155B, Timișoara, cod poștal 300223, județul Timiș, România
Adresă de e-mail: international@e-uvt.ro
Ministerul Educației a emis toate ordinele de ministru privind funcționarea școlilor doctorale în urma finalizării evaluării, cu componentă internațională, de către ARACIS, potrivit unui comunicat de presă.
”În urma acestui proces de evaluare, România se află printre cele 15 state, dintre cele 49 membre ale Ariei Europene a Învățământului Superior, în care s-au realizat activități de evaluare externă a calității studiilor universitare de doctorat, incluzând indicatori de etică și integritate academică”, susține Ministerul Educației.
Patru universități au renunțat la a mai solicita organizarea/acreditarea studiilor universitare de doctorat, iar o universitate a decis evaluarea de către o agenție din străinătate.
În cele 50 de IOSUD-uri au fost evaluate 189 de școli doctorale care gestionează 398 de domenii de studii universitare de doctorat (DSD).
Dintre acestea, în urma evaluării, s-a decis acreditarea condiționată (cu reevaluare la un an) pentru un număr de 35 de domenii de studii universitare de doctorat care funcționează în 16 IOSUD-uri.
Evaluarea pentru 363 de domenii de studii universitare de doctorat s-a finalizat cu menținerea acreditării - dintre acestea, 73 de domenii din 35 de IOSUD-uri au fost reacreditate conform metodologiei, cu condiția ca în termen de maximum 3 ani să îndeplinească toți indicatorii de calitate.
Din comisiile de evaluare au făcut parte peste 1.400 de membri: cadre didactice coordonatoare de doctorat, studenți doctoranzi, experți naționali și experți internaționali (cca. 300 de membri străini).
Metodologia de evaluare aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3.651/12 aprilie 2021, la propunerea agenției, a fost rezultatul unui amplu proces de dezbateri și consultări cu toate categoriile de părți interesate, potrivit sursei citate.
Începând din acest an, Centrul de Dezvoltare Academică (CDA) organizat în cadrul Universității de Vest din Timișoara a conceput un flux de știri și informații de actualitate, o selecție de articole considerate relevante pentru interesele de dezvoltare științifică ale membrilor comunității universitare.
„Buletinul Centrului de Dezvoltare Academică (BCDA)”, care se află la a opta ediție în decembrie 2021, cuprinde în acest număr prezentări ale diverselor oportunități de formare, documentare și schimb de bune practici pe care CDA le-a oferit în ultimii doi ani comunității academice din UVT și din alte patru universități din țară. Sunt detaliate informații despre conținutul și impactul acestor pachete cu oportunități de formare. Se regăsește în această ediție și o invitație de înscriere la workshop-uri de formare, instrumente de pregătire ce vor fi proiectate în acord cu modul individual de conceptualizare a activității de predare în universitate a fiecărui participant. Preambulul articolelor din acest număr al BCDA este conturat de cel mai recent articol al echipei CDA, care analizează răspunsurile a 705 universitari români cu privire la propriile modalități de a aborda procesul de predare universitară.
Din sumarul numărului curent BCDA (care poate fi consultat la această adresă web) amintim:
Universitarii interesați se pot abona la „Buletinul Centrului de Dezvoltare Academică (BCDA)” prin înscrierea datelor pe acest formular.
În ultimii doi ani de pandemie, am stat mai mult în casele care ne-au devenit și birouri, și săli de lectură sau de cinema, uneori și ringuri de dans. Când granițele au stat închise, am călătorit cu mintea din vârful canapelei, prin cărțile pe care le-am citit și filmele pe care le-am văzut. Reporterii și colaboratorii Școala 9 au adunat o listă cu cărți și filme despre educație, care prin temele lor completează ce se învață la școală sau doar ne dau teme de reflecție. Cărți și filme numai bune de pus pe lista cu lucruri de făcut în 2022.
Consiliul Județean Timiș face planuri ambițioase pentru 2022 în ceea ce privește banii alocați pentru activitățile culturale. Pentru 2023 se gândește la o sumă de patru ori mai mare, iar printre noutăți se numără și o secțiune a Festivalului „George Enescu” la Timișoara.
În 2022, conducerea Consiliului Județean Timiș își dorește să dubleze sumele acordate pentru cultură prin programul TimCultura. Pentru 2023, când Timișoara devine capitală europeană a culturii, sumele alocate ar fi și de patru ori mai mari.
„Ne-am încălzit cu Parcul Crăciunului, cu Flight Festival și cu alte activități pe care le-am organizat anul acesta. Vom dubla anul viitor sumele alocate pentru cultură, prin TimCultura, iar în 2023 le vom dubla din nou, deci față de anul acesta vor crește de patru ori. Vom menține ulterior un nivel al finanțării care să facă din cultură și din turism un motor de dezvoltare economică pentru județul Timiș. Vom organiza evenimente de anvergură, avem această capacitate, dar și evenimente unice la nivel național, cum este expoziția Brîncuși, cea mai mare expoziție Brîncuși organizată în România, sau expoziția Victor Brauner. De asemenea, vom dori să aducem, așa cum a anunțat ministrul Culturii, o secțiune a Festivalului «George Enescu» la Timișoara”, spune președintele CJ Timiș Alin Nica.
În acest an, Consiliul Județean a pus la dispoziție prin programul TimCultura peste 4,4 milioane de lei din bugetul instituției. 232 de proiecte au împărțit această sumă.
Executivul a aprobat, joi, Hotărârea de Guvern pentru lansarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care va da undă verde pentru fondurile de 3,7 miliarde de euro destinate Educației pe care România ar urma să pe primească prin Programul Național de Redresare și reziliență (PNRR). Proiectul de HG a fost unul dintre cele 18 jaloane din 21, care mai trebuie atinse până la 31 decembrie, potrivit angajamentelor asumate de România prin PNRR, se arată într-un oficial transmis redacției G4Media.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cele 18 obiective sunt împărțite între 9 ministere responsabile. De acestea depind 3 miliarde de euro, ce ar urma să fie încasate prin PNRR în prima jumătate a anului 2022.
UPDATE: 18:00 – Declarațiile ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, la conferința de presă de la finalul ședinței de Guvern:
„Hotărârea de Guvern adoptată astăzi vizează un obiectiv major al proiectului „România Educată” – reducerea abandonului școlar. În condițiile în care, România și-a propus pentru anul 2020, atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon școlar, pracg pe care, din păcate, nu l-a atins pentru că rata de părăsire a școlii în 2020 a fost de 15,6%, reducerea abandonului școlar este un element esențial. Cu atât mai mult cu cât, ca urmare a crizei sanitare, acest fenoment de abandon școlar înregistrează tendințe de creștere în loc să înregistreze, așa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care și așa sunt foarte mari și care ne poziționează pe ultimele locuri din Europa din aceatsă perspectivă.
Hotărârea de azi va beneficia de o finanțare de 543 de milioane de euro, este o componentă nerambursabilă din PNRR care va trebui implementată cât mai rapid posibil. În acest sens, din perspectivă formală este îndeplinit jalonul cu numărul 462, componenta Educație, reforma 3, investiția 4.
Tot în aceatsă seară am trimis la Monitorul Oficial, Ordinul de ministru pentru implementarea MATE (Mecanismul de avertizare timpurie în educație).
Metarankingul universităților românești, ce urmează să fie realizat de un nou grup de experți sub umbrela Ministerului Educației, ar urma să țină cont de clasamentele internaționale care evaluează “global” universitățile, clasamente ce vor avea aceeași pondere, potrivit proiectului de metodologie pentru realizarea acestui metaranking, document supus recent consultării publice. Clasamentul ar urma să fie folosit pentru alocarea a 40% din fondurile pentru cercetarea științifică universitară în 2022, conform unei metodologii de asemenea supuse consultării publice. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) și reprezentant al grupului de experți ce realizează din 2016 un astfel de metaranking, apreciază pentru Edupedu.ro că “demersul este promițător (…), dar trebuie corectat cu atenție”.
Potrivit lui Daniel David, care spune că UBB a transmis deja sugestii ministerului, trebuie redusă “dezavantajarea rankingurilor mai selective/de elită”, iar dacă se va ține cont de propunerile făcute în consultarea publică, “va fi un Metaranking rezonabil, care, coroborat cu Metarankingul deja existent, poate da o imagine comprehensivă asupra vizibilității și impactului internațional al universităților românești”. – Declarațiile detaliate, mai jos.
Acum patru ani, pe 20 decembrie 2017, publicam, ca de obicei, analiza de final de an, pe care o intitulam (prea pesimist, mi s-a spus): Întunecare. Sfârșitul visului liberal în Europa Centrală[1].
Pentru noi cel puțin, privind de aici, regiunea de graniță a Europei Centrale și de Est se definea, îngrijorător, ca „ochiul furtunii”.
Între timp, s-au adăugat cu și mai mare claritate regiunea Indo-Pacific și Strâmtoarea Taiwan, în ceea ce se arată a fi, împreună cu Intermarium (fâșia de periferie geopolitică dintre Marea Baltică și Marea Neagră, care separă Vestul de sfera de influență rusească) zonele strategice fierbinți, de contestare dură a ordinii liberale occidentale de după primul Război Rece, atât din exterior, de către puterile revizioniste Rusia și China, cât și din interior, de „idioții utili”, adică de agenții lor de influență anti-occidentală racolați în țările europene.
Platforma Ghişeul.ro a depăşit pragul de 1 miliard de lei sume colectate într-un an calendaristic, recordul plăţilor pe platformă fiind de 1,001 miliarde lei, sumă colectată din peste 2,6 milioane de tranzacţii, potrivit unui comunicat remis joi AGERPRES.
"Astăzi, 30 decembrie 2021, Ghişeul.ro a depăşit pragul de 1 miliard de lei sume colectate într-un an calendaristic", se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, pe parcursul anului 2021, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a continuat eforturile de dezvoltare şi promovare a platformei. Astfel, numărul de utilizatori activi Ghişeul.ro a depăşit 1.138.000.
Totodată, plăţile realizate de utilizatori în doar 12 luni depăşesc, atât ca număr al tranzacţiilor, cât şi ca sume colectate, cifrele înregistrate în perioada 2011-2021.
"Ghişeul.ro a crescut în ultimul an mai mult decât în primii 9 însumaţi. Dacă între 2011 şi 2021 numărul total de plăţi prin platformă a fost de 2.495.652, din ianuarie până pe 30 decembrie 2021 platforma a înregistrat 2.643.202 tranzacţii. Un rezultat la fel de spectaculos este valoarea sumelor colectate. Din 2011 până în 2020, sumele tranzacţionate prin Ghişeul.ro au însumat 903.944.418 lei, în timp ce în ultimele 12 luni am ajuns la peste 1 miliard de lei!
Este evident că românii şi-au schimbat comportamentul în relaţia cu statul român. La ADR noi lucrăm pe baza datelor, iar aceste date au întemeiat deciziile pentru dezvoltarea platformei de plăţi online. Lucrăm deja la aplicaţia mobilă Ghişeul.ro şi la versiunea 2.0 a platformei web www.ghiseul.ro", a afirmat preşedintele ADR, Octavian Oprea.
Studiul, citat de Visual Capitalist, arată că cetăţenii din 93 de ţări au optat pe primul loc pentru familie, singura excepţie fiind Indonezia, unde alegerea principală a fost religia, scrie ZF, citat de Mediafax. Indonezia este o ţară preponderent musulmană, este chiar statul cu cel mai mulţi musulmani din lume, circa 87% dintr-un total de 265 de milioane de oameni.
În ceea ce priveşte Europa, există o “luptă” între prieteni şi muncă pentru poziţia secundă în top. Austriecii, cehii, ungurii sau danezii au ales prietenii. La fel au făcut şi ruşii, şi olandezii. Pentru bulgari, francezi, italieni sau polonezi, munca vine pe locul doi, după familie. Şi pentru români contează munca mai mult decât prietenii, distracţia sau religia.
În ceea ce priveşte timpul liber şi distracţia, această opţiune a fost aleasă de cinci ţări din lume ca fiind a doua cea mai importantă, după familie. E vorba de Finlanda, Canada, Japonia, Chile şi Andorra. Este relevant totuşi de menţionat şi că Helsinki (Finlanda) a fost ales oraşul cu cel mai bun raport muncă-timp liber, în clasament, sus - pe locul şase - făcându-şi loc şi Ottawa (capitala Canadei), arată aceeaşi sursă.
Guvernul va publica în 2022 o analiză a sistemului fiscal și modificările legislative care vor fi făcute începând din 2023, ceea ce înseamnă că 2022 va fi anul reformei sistemului de taxare cu impact în viitor, arată, într-o analiză, Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România. Miza pe termen scurt va fi eficientizarea ANAF, spune Anghel, care trece în revistă și principalele schimbări fiscale ce vor avea loc anul viitor.
Iată analiza integrală:
UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.
Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.
Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.
Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.