Revista presei – 30 septembrie 2021

Admiterea 2021 confirmă că UVT este cea mare universitate comprehensivă din Vest.

Începutul anului universitar 2021-2022 la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) marchează și finalul unei campanii de admitere de succes în vara și toamna aceasta.

Despre bilanțul admiterii 2021, rectorul UVT, Prof.Univ.Dr. Marilen Gabriel Pirtea subliniază: „Remarcăm cu mare bucurie faptul că UVT dovedește reale calități de universitate magnet, atât pentru studenții proveniți din întreaga regiune de Vest și chiar din alte regiuni ale țării, cât și pentru cei  din străinătate.

Este o confirmare extrem de importantă pentru noi, concretizată prin creșterea numărului de studenți admiși și prin avansul competitivității mai multor programe de studii, în condițiile în care numărul absolvenților examenului de bacalaureat a scăzut în anul 2021 cu aproape 8% față de anul precedent.”

La ciclul de studii universitare de licență a fost înregistrată o ușoară creștere față de anul 2020, fiind înmatriculați în anul întâi peste 4450 de studenți, în cadrul celor 11 facultăți ale UVT. Și la ciclul de studii universitare de masterat procesul de admitere a adus rezultate bune, fiind înmatriculați peste 1850 de studenți.

Toate locurile finanțate de la bugetul de stat alocate de Ministerul Educației pentru UVT, pentru toate ciclurile de studii universitare, au fost ocupate integral.

De asemenea, Universitatea de Vest din Timișoara a reușit să atragă, la fel ca în fiecare an, tineri cu rezultate remarcabile: peste 100 de elevi care au obținut premii la olimpiade și concursuri naționale sau șefi de promoție ai liceelor partenere UVT, precum și opt elevi care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat, întâmpinați cu o festivitate specială în cadrul Ceremoniei de deschidere a anului universitar.

Chiar în prima săptămână a noului an universitar 2021-2022, UVT lansează, în premieră națională pentru rețeaua universitară românească, aplicația Moodle personalizată „eLearning UVT” pentru mobile configurate cu Android sau iOS, un instrument de facilitare  pentru activitățile de învățământ online, organizate de către Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Rectorul UVT, Prof.Univ.Dr. Marilen Gabriel Pirtea, apreciază: „Ca universitate aflată în primul eșalon al celor mai avansate instituții ale cunoașterii și inovării din România, ne adaptăm în mod flexibil la desele schimbări tehnologice și susținem prin noi inovații extinderea educației online la standarde înalte. De astăzi, descărcarea aplicației „eLearning UVT” este disponibilă în GooglePlay și AppStore, o premieră pentru spațiul universitar românesc. La UVT, instrumentele de educație online se află la dispoziția tuturor utilizatorilor ce fac parte din comunitatea noastră universitară, acum și de pe dispozitivele mobile.

Aplicația „eLearning UVT” permite accesul de pe dispozitive mobile la platforma oficială de educație online pentru predare-învățare-evaluare a Universității de Vest din Timișoara, care vine în sprijinul studenţilor actuali, dar și a cadrelor universitare, ca o interfaţă de comunicare între aceștia,  un instrument suplimentar în tehnologia e-learning utilizată deja în universitate.

Aplicația se găsește în magazinele online GooglePlay și AppStore, destinate utilizatorilor de mobile cu sisteme Android sau iOS, sub denumirea generică „eLearning UVT” și descrierea „Aplicație Oficială a Universității de Vest din Timișoara”. Dimensiunea redusă și stabilitatea cu care rulează aplicația conduc la o experiență de instalare și descărcare foarte bună, în mod instantaneu. Autentificarea în cadrul platformei „eLearning UVT” se realizează prin utilizarea credențialelor contului instituțional de e-mail pe care îl deține fiecare student sau cadru universitar din UVT. Informații suplimentare se găsesc AICI.

„La Universitatea din București, 70% din studenții la master lucrează și 30% din studenții la licență. Avem domenii în care procentele sunt și mai mari”, a declarat Marian Preda, rectorul Universității din București, în cadrul conferinței online Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat. Marian Preda a explicat nevoia de adaptare a universităților pe piața muncii, și a vorbit despre tendința majoră a microcompetențelor: „În loc să dăm diplome de licență, de master, să putem să construim astfel de diplome și dintr-un puzzle de competențe obținute în orice fel de programe de formare”.

Astfel, este necesară o armonizare a activității de angajat cu cea de student, după cum a menționat Marian Preda: „În condițiile acestea, noi trebuie să armonizăm activitatea lor de angajați cu activitatea lor de formare – în același timp, programele de formare pe care companiile le pun la dispoziție cu programele de formare în universitate”.

Acesta a subliniat importanța unui dialog între angajatori și universități, pentru adaptarea la cerințele de pe piața muncii: „Pe de o parte, printr-un dialog care trebuie să fie mai intens între angajator și universități și noi vom fi din ce în ce mai deschiși la asta pentru a ne adapta și noi la cerințele de piața muncii. Pe de altă parte, nu te poți adapta la fiecare angajator pentru că există o diversitate în toate domeniile, însă poți introduce lucrurile generale și să construiește competențe transversale care să fie exploatate de angajatori după angajare, pentru a-i putea califica rapid în noile tendințe, noi softuri, noi programe”.

Rectorul Universității din Bucureștii, Marian Preda, a spus că generațiile digitale sunt diferite de generațiile anterioare. În acest sens, el a precizat că multe universități au rămas cumva „tributare tradiției”: „Din păcate multe universități, prin profesorii lor, prin mijloacele de predare, prin tehnologie și chiar prin mediul în care se predă au rămas cumva tributare tradiției. Tradiția este extrem de bună și de importantă, ea trebuie adaptată”.

Adaptarea programelor de formare a profesorilor înseamnă „să schimbăm programele acelea vechi și poate ușor depășite de realitate”, după cum a menționat rectorul: „Să adaptăm programele de formare a profesorilor din facultățile de Științe ale Educației la noile tehnologii pentru că ei vor intra într-o nouă piață, cu noi tineri, or asta înseamnă să schimbăm programele acelea vechi și poate ușor depășite de realitate”.

Centrul de Inovare în Sănătate HIVE de la Universitatea “Babeș Bolyai” a desfășurat un hackathon cu participare internațională în perioada 16-19 septembrie 2021, pe tema telemedicinei.

Evenimentul a fost adresat atât studenților cât și absolvenților dornici să își testeze ideile și să aducă o potențială soluție pentru telemedicină.

HIVE | Telemedicine Hackathon a fost cel de-al cincilea eveniment din seria de hackatoane organizate de către Departamentul de Sănătate Publică, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în colaborare cu compania Telios Care.

Demersul a început la nivel local, având ca participanți studenți ai universităților clujene, ulterior alăturându-se studenți din toată România, dar și din alte țări.

În acest an, au fost abordate diferite teme din vastul subiect al Telemedicinei. Printre acestea, participanții au fost provocați să își aleagă unul dintre următoarele domenii: Digital Health, InsurTech și Pharma.

Hackathonul a urmat structura unui eveniment de 4 zile, desfășurat integral în limba engleză, începând 3 traininguri în primele două zile, urmate de încă două zile de hackathon.

Acesta a fost un eveniment online, desfășurat pe platformele Discord și pe Zoom, astfel încât atât participanții cât și mentorii să aibă posibilitatea de a se conecta de la distanță, indiferent de locația în care s-au aflat.

În cadrul hackathonului au existat participanți atât din România, cât și din alte țări, precum Anglia sau Olanda.

Școlile nu se mai închid automat când o localitate trece de pragul de 6 la mie – rată de infectare, a decis miercuri Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

Anunţul a fost făcut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care precizează că, în schimb, se va intensifica testarea în şcoli, cu teste non-invazive pe bază de salivă, care însă deocamdată nici nu sunt aprobate de Agenția Nationala a Medicamentului.

Iată declarația transmisă de ministrul Educației:

"Referitor la scenariile de functionare a școlilor, astăzi, 29.09.2021, Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României a adoptat in unanimitate (exclusiv membri cu drept de vot, avand competente medicale/epidemiologice):

2. Adoptarea de măsuri suplimentare având ca obiectiv amplificarea testării in scoli, prin formularea unei solicitari către Agenția Nationala a Medicamentului cu privire la aprobarea utilizării testelor non-invazive pe baza de saliva, cu rol de screening".

Industria opspitalității sărbătorește Ziua Mondială a Turismului, iar cu această ocazie Google a decis să premieze cele mai apreciate afaceri din domeniul HoReCa, prezente pe Google Maps.

Google premiază 31 de afaceri de HoReCa din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României și 4 domenii de activitate, cu cel mai mare rating pe Google Maps în regiunea și sectorul din care fac parte.

Fiecare afacere câștigătoare primește trofeul „Recenzia de Aur” din partea Google, ca apreciere a calității serviciilor și produselor oferite, reflectate în recenziile de pe Google Maps.

Proiectul în cadrul căruia Google acordă premiile „Recenzia de Aur” vizează companiile din domeniul HoReCa care sunt verificate prin serviciul Google Compania mea. Companiile trebuie să aibă profilul actualizat cu toate detaliile (adresă, program, telefon, etc.) și să fie active prin publicarea de actualizări constante, să aibă cel puțin 100 de recenzii pe Google Maps și un minim de 4,5 stele.

Sunt premiate cele mai apreciate companii, ca rating și număr de recenzii, din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, pe 4 domenii de activitate din zona HoReCa: restaurante, hoteluri, centre spa și cafenele.

Școlile nu se vor mai închide dacă incidența îmbolnăvirii cu Covid-19 depășește 6 cazuri la mia de locuitori, așa cum a fost stabilit înaintea începerii școlilor. Vineri va fi discutat și adoptat noul ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății, ca toate școlile să știe ce fac începând de luni. În prezent, aproape 8% din elevii român învață în online. Școlile trebuie să fie ultimele care se închid, este o decizie luată aproape la unison în lume. Școala 9 a analizat în ce situații Germania, Marea Britanie și Italia își trimit elevii să învețe din fața calculatoarelor.

Anglia. Școlile sunt închise când au mai mult de 5 îmbolnăviri

Anglia avea până 26 septembrie aproape 90% din populație vaccinată cu cel puțin o doză. În acest context, pentru englezi închiderea școlilor nu mai este un scenariu oficial. Pe de alte parte, pentru cazuri punctuale, considerate grave de către experții în sănătate publică, aceștia pot lua decizii în funcție de gravitatea situației de infectare de la nivel local, inclusiv să suspende cursurile.

Departamentul pentru Educație al Angliei recomandă școlilor să ceară expertiza specialiștilor autorităților locale sau să sune la o linie telefonică națională, dedicată unităților de învățământ pentru probleme legate de pandemie, dacă:

cel puțin cinci elevi sau angajați ai școlii au fost testați pozitiv cu Covid-19, într-o perioadă de 10 zile, și au avut contact direct cu persoane din clasa lor sau alte grupuri ai unității de învățământ;
10% dintre elevi sau angajați ai școlii au fost testați pozitiv cu Covid-19, într-o perioadă de 10 zile și au avut contact direct cu alte persoane.

Germania. Măști și testare regulată

În Germania, landurile iau decizii în funcție de situația epidemiologică locală. Măsurile de protecție diferă, însă închiderea școlilor e deocamdată exclusă peste tot. „Obiectivul nostru în noul an școlar rămâne predarea față în față”, transmite site-ul landului Saxonia. Berlinul precizează că, în cazul unui lockdown național sau regional, s-ar putea închide și școlile și copiii să se învețe la distanță, mai puțin cei din clasele primare. Oricum, în Germania s-au vaccinat deja aproape 65% din populație.

În prezent, cel mai important parametru în funcție de care se iau măsuri este incidența spitalizării la fiecare 7 zile – acum e 1,54 la nivel național, raportat la 100.000 de locuitori. În ce privește creșterea numărului de cazuri, pe 28 septembrie au fost 4.171, iar o zi mai târziu, 11.780.

În toate landurile se păstrează momentan sau se înăspresc măsurile anti-COVID în școli. Hamburg testează elevii și impune purtarea măștilor de protecție, În Holstein, copiii trebuie să poarte, de asemenea, mască în interiorul școlii, nu și în curtea instituției. În plus, toți elevii nevaccinați sau netrecuți prin boală se testează de două ori pe săptămână.

Italia. Liceenii trec în online când localitatea intră în zona roșie

După o săptămână de la începerea școlii, în Italia, 200 de clase și-au mutat activitatea în online fiindcă au fost detectate cazuri de Covid-19. Guvernul italian a impus obligativitatea ca toți profesorii să aibă un certificat verde care atestă fie că e vaccinat, fie că a trecut prin boală sau are un test PCR negativ. În plus, există o campanie de testare rapidă în școli, cu teste salivare, așa cum intenționează să implementeze și autoritățile române. Italienii și-au propus ca lunar să facă 110 mii de teste de salivă în școli.

Închiderea școlilor survine în Peninsulă doar dacă localitatea respectivă este în zona roșie. Însă criteriile pentru a introduce o zonă într-o culoare anume sunt mult mai stricte decât la noi.

În Italia, o regiune intră în zona roșie dacă incidența cazurilor este mai mare de 1,5 la 1000 de locuitori, dacă gradul de ocupare a paturilor pentru pacienții Covid-19 este mai mare de 40% și dacă gradul de ocupare a paturilor la terapie intensivă cu pacienți Covid-19 este mai mare de 30%. Toate cele trei condiții sunt luate în considerare pentru determinarea zonei roșii, scrie publicația Altro Consumo. Chiar dacă intră în zona roșie, școlile până la clasa a șaptea, echivalentul gimnaziului la noi, rămân deschise și la liceu merg doar între 50 și 75% dintre elevi.

Rata de ocupare a populației în vîrstă de 20-64 de ani s-a redus considerabil pentru România în acest an față de anul anterior, după ce au fost implementate noile reglementări europene în materie (Regulation 2019/1700).

La finele anului trecut, țara noastră îndeplinise obiectivul fixat la nivel național de 70% prin Strategia 2020 (pe baza fostelor criterii, în condițiile în care ținta de referință la nivelul UE a fost 75%).

Reducerea a fost cu mult mai pronunțată față de alte state din regiune după modificarea metodologiei UE, introdusă pentru a permite o mai bună comparabilitate între statele membre în condițiile economiei de piață. Iată cum s-a  modificat situația, potrivit datelor Eurostat.

Dacă se face reprezentarea grafică, se poate observa cum Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Bulgaria se poziționează acum deasupra mediei , în timp ce, dintre țările din regiune, doar România și Croația (atenție, pe care am și depășit-o recent ca PIB/loc. la paritatea puterilor de cumpărare, după ce a bătut pasul pe loc de la integrare încoace) s-au plasat sub nivelul general al UE27.

Pentru a asigura un gen de comparabilitate cu datele anterioare, INS a calculat și o așa-numită „rată a populației productive”, care ar permite o comparație cu seria anterioară. Acest indicator a fost de 71,7% în T2 2021, adică în creștere față de anul trecut. Totodată, s-a făcut precizarea că, distinct de cele 7.843 mii persoane ocupate, nu mai puțin de alte 780 mii persoane (cam 10% raportat la noul indicator european), au lucrat în gospodăria agricolă proprie aproape exclusiv pentru consum propriu, doar o mică parte a producției fiind destinată vânzării.

În traducere, aceste persoane nu participă efectiv la economia de schimb ci desfășoară activități de subzistență și intră doar ocazional cu produse pe piața națională. Este una dintre explicațiile fundamentale pentru nivelul redus de productivitate care generează atât sărăcie pentru mase mari de oameni dar și deficite în asigurarea cu alimente a populației.

Practic, am asistat la o necesară „resetare” a ocupării din România, în sensul modern al cuvântului, cu excluderea autoconsumului (caracteristic pentru societatea feudală și nu pentru cea capitalistă). Este un subiect asupra căruia factorii de decizie ar trebui să mediteze, pentru a nu mai avea o țară cu două viteze, subiect de telenovele dar care afectează serios convergența cu Occidentul și sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung.