Revista presei – 30 martie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara a fost selectată pentru UE Green Week 2021. Instituția de învățământ europeană a fost selectată de Directoratul de Mediu al Comisiei Europene în acest sens.

Săptămâna verde europeană va avea loc în perioada 31 mai – 4 iunie, iar tema din 2021 va fi economia circulară. ”Această reușită reprezintă o confirmare a relevanței Universității de Vest din Timișoara în context european, atât din perspectiva interesului pentru tranziția verde și digitală, precum și din perspectiva importanței demersului educațional al UVT în raport cu comunitatea din care face parte. Universitatea de Vest din Timișoara promovează în mod activ dezvoltarea culturii civice și a comportamentelor pro-environment. Acest obiectiv este realizat atât prin propriul exemplu, de consumator conștient, care limitează utilizarea resurselor neregenerabile și care au impact asupra mediului, cât mai ales prin activitățile dedicate comunității academice. UVT este un spațiu al cunoșterii care încorporează concepte dedicate protecției mediului, prin educarea competențelor transversale și prin disciplinele complementare disponibile studenților de la fiecare dintre ciclurile de studiu”, spune rectorul Marilen Pirtea.

De altfel, în UVT există deja un grup de lucru dedicat economiei circulare. Grupul colaborează cu parteneri regionali, naționali, dar și parteneri din alianțe ale universităților europene. În uVT va fi, cu această ocazie,a  patra ediție a ”Săptămâna Verde în UVT”. Cu această ocazie, instituția de învățământ superior va fi promovată pe pagina oficială a Săptămâni Verzi Europene.

La conferinţa organizată online de către UVT, dedicată prezentării rezultatelor proiectului „Susţinerea şi Motivarea Antreprenorilor Responsabili şi Talentaţi – SMART Start Up”, care se află în etapa de finalizare, va fi prezentat mâine, 30 martie, un proiect finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman cu un buget total de 12.903.549 lei, care a avut o durată de implementare de 36 de luni.
Proiectul a fost realizat de către Universitatea de Vest din Timişoara în parteneriat cu Interlog Com SRL, care a avut rolul de Partener în cadrul proiectului, cu o vastă experienţă în dezvoltarea şi promovarea antreprenoriatului ca opţiune în carieră, furnizor de formare profesională autorizat în programe de iniţiere „Competenţe antreprenoriale”, încă din 2011, desfăşurând activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
În cadrul conferinţei va fi prezentat un bilanţ al proiectului şi cazuri de succes în dezvoltarea antreprenoriatelor Start Up susţinute în desfăşurarea proiectului. Vor participa prof.univ.dr. Flavia Barna, prorector UVT responsabil cu parteneriatele instituţionale şi comunitatea de Alumni, Vlad Petcu, director general adjunct UVŢ coordonator al proiectului, cât şi reprezentanţi ai partenerului de proiecţ Interlog Com SRL, şi ai unor structuri antreprenoriale Start Up dezvoltate prin mecanismele de susţinere oferite de acest proiect.

Conferinţa se va desfăşura în format online, pe aplicaţia GoogleMeeţ cu link de conectare: https://meet.google.com/hjc-kvtb-bbt

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, remarcă „UVT se află în topul celor mai avansate instituţii de învăţământ superior şi cercetare din România, în care dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale ale studenţilor şi tinerilor este prioritară. Universitatea noastră a fost menţionată şi apreciată la nivel internaţional de către OECD şi Comisia Europeană, într-un studiu internaţional realizat de HEInnovate sub titlul „Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education in Romania 2019”, prin care au fost subliniate bunele practici dezvoltate la UVT în domeniul antreprenorial şi al inovării. Am considerat că această caracteristică a devenit parte semnificativă a identităţii publice prin care UVT se remarcă la nivel naţional şi internaţional, iar proiectul pe care l-am derulaţ „Susţinerea şi Motivarea Antreprenorilor Responsabili şi Talentaţi – SMART Start Up”, confirmă orientarea noastră strategică, de a deveni formatori prioritari de educaţie antreprenorială în România”.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat dezvoltarea unui program integrat de susţinere a înfiinţării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din Regiunea Vest în domeniul ştiinţelor exacte, cu accent pe IŢ care vor promova utilizarea soluţiilor TIC adecvate, a inovării sociale şi a dezvoltării durabile destinate creării a minim 104 de locuri de muncă. Acest obiectiv a fost urmărit prin creşterea nivelului de informare şi conştientizare a 600 de persoane fizice (şomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă şi doresc să înfiinţeze o afacere) asupra oportunităţilor de formare antreprenorială la nivelul Regiunii Vesţ dezvoltarea competenţelor antreprenoriale a 330 de persoane fizice ce intenţionează să înfiinţeze o afacere nonagricolă în zona urbană, din Regiunea de Vest şi selectarea şi subvenţionarea a 52 de planuri de afaceri în vederea înfiinţării şăi demarării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urban? din aceast? regiune.

Mai multe detalii şi date despre desfăţurarea proiectului sunt oferite în pagina web de prezentare smartstartup.projects.uvt.ro

Practica meditațiilor pe care elevii le fac în timpul școlii îi pune pe gânduri pe români. Doar unul din cinci români este de acord cu meditațiile. De două ori mai mulți nu știu încă ce să creadă despre această “tradiție” a școlii românești. Rezultatele aparțin sondajului “Percepții publice asupra educației”, realizat de Avangarde, în cadrul căruia 39% dintre respondenți au declarat că nu sunt de acord cu sistemul de meditații existent în România.

De remarcat că un procent identic au spus “Nu știu/ Nu răspund” la întrebarea “sunteți de acord cu sistemul de meditații existent în România?”.

Sondajul a fost realizat de Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde, în perioada 17 – 27.03.2021, pe un eșantion de 900 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de 3,2% pentru un nivel de încredere de 95%.

O altă concluzie a sondajului privește decizia ministrului Educației de a ține școlile deschise de la începutul celui de-al doilea semestru. 61% dintre români au calificat hotărârea drept una corectă. Între timp, însă, Guvernul Cîțu a decis ca școlile să se închidă pentru o lună, cu o punte între vacanțele de Paște Catolic și Ortodox.

Amintim că un raport oficial al Ministerului Educației arăta în luna august 2020 că aproape jumătate din elevii din clasele a VIII-a și a XII-a care avuseseră examene anul trecut au făcut meditații în perioada în care școlile au fost închise. Datele au fost publicate în raportul de cercetare “Învățarea la distanță”, făcut de unitatea de cercetare din Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație din subordinea Ministerului Educației.

Tot vara anului trecut, fostul secretar de stat responsabil cu învățământul preuniversitar Luminița Barcari a generat o adevărată dezbatere cu privire la eficiența sistemului de învățământ, cu declarația: “După părerea specialiștilor, au fost subiecte normale. Chiar mă uitam pe rețelele de socializare, un copil care învață la școală, nu neapărat cu meditații, ar fi putut să ia 5 – 6 rezolvând aceste subiecte“, cu privire la cerințele pe care le-au avut de rezolvat absolvenții claselor a VIII-a la Evaluarea Națională 2020.

În replică, patru asociații ale elevilor au avertizat că faptul că un secretar de stat afirmă că e nevoie de meditații pentru note medii, de 5-6, ne arată cât de bolnav este sistemul.

Descarcă de aici, în format .PDF, rezultatele sondajului “Percepții publice asupra educației” realizat de Avangarde

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că în şedinţa de guvern următoare va fi introdus un proiect de ordonanţă de urgenţă privind învăţământul superior care prevede, printre altele, că „10% din finanţarea de bază a universităţilor va putea fi cheltuit pentru investiţii în beneficiul comunităţilor academice”, precizând că este vorba de „un maxim de 320 de milioane de lei”.

„Avem pe circuitul de avizare şi vom introduce în şedinţa de guvern o ordonanţă de urgenţă prin care: unu – 10% din finanţarea de bază a universităţilor va putea fi cheltuit pentru investiţii în beneficiul comunităţilor academice. Este vorba de un maxim de 320 de milioane de lei, 10% din 3,2 miliarde de lei, cât este totalul finanţării de bază în universităţile româneşti. Doi: pentru prima oară, în universităţile româneşti din bugetul Ministerului Educaţiei 100 de milioane de lei vor fi destinaţi finanţării instituţionale a cercetării din universităţi. Deci 100 de milioane de lei din bugetul Ministerului Educaţiei, nu al altui minister, vor fi alocaţi pentru finanţarea instituţională a cercetării, pe bază de performanţă, pe baza potenţialului pentru cercetare şi pe baza strategiilor pentru cercetare ale fiecărei universităţi”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Totodată, ministrul a anunţat că a fost luată decizia de a fi finanţate „cele 10 universităţi câştigătoare ale competiţiei de reţele de universităţi europene”. „Trei în primul apel, şapte în apelul următor, cu o sumă absolut identică cu cea cu care finanţează aceste proiecte Uniunea Europeană. Deci, cu alte cuvinte, cât dă Uniunea Europeană, indiferent cât dă, exact atât va da şi România, prin Ministerul Educaţiei. Este modalitatea prin care încurajăm performanţa”, a mai spus Cîmpeanu. AGERPRES

Programul european de redresare și reziliență este, fără îndoială, o șansă istorică. Nu sînt vorbe mari, este o realitate. Niciodată România nu a avut la dispoziție 80 de miliarde de euro (planul de redresare și reziliență plus alocările din bugetul multianual) pentru a-i cheltui și a-i investi în dezvoltare.

Evident, este vorba despre bani mulți. Atît de mulți încît puțini români pot percepe ce înseamnă aceste sume. Oamenii, spun experții, pot înțelege indicatorii financiari doar în măsura în care ei înșiși au încasat o sumă de bani. Adică un cetățean plătit cu salariul mediu nu va putea ști cu adevărat ce înseamnă un miliard de euro. Dacă a luat un împrumut de 100.000 de euro, de exemplu, va înțelege ce înseamnă suma respectivă. Și, bineînțeles, își poate imagina, în consecință, valoarea de utilizare a unor sume de cîteva ori mai mari. Ridicînd nivelul, managerii unor companii mari administrează bugete care pot ajunge pînă la milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

O paranteză destul de lungă arată că oamenii au experiențe diferite raportate la bani, iar cînd vine vorba despre miliarde de euro chiar și întrebuințarea banilor poate fi greu de înțeles.

De fapt, programul național de redresare și reziliență scoate în evidență mai mult ca niciodată modul diferit de raportare a actorilor publici în fața banilor. Cum se spune, pretențios, „agenda”. Este diferită, iar acest lucru se vede clar acum, cînd miza sînt fondurile din noul program european.