Revista presei – 30 decembrie 2022

Timișenii, firmele, unitățile administrativ-teritoriale și organizațiile care interacționează cu administrația județeană vor avea la dispoziție o platformă de colaborare digitală. Aceasta va încorpora și un modul de plăți online. CJT a semnat contractul zilele trecute, acesta fiind atribuit în urma unei licitații publice Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică din București.

Serviciile se ridică la puțin peste 1,2 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin intermediul fondurilor europene. Societatea contractată are la dispoziție nouă luni să realizeze platforma. Aceasta este complementară celei prin care se digitalizează procesele interne ale instituției, aflată deja în lucru și finanțată din fonduri proprii.

Soluția informatică de interacțiune digitală cu beneficiarii și partenerii CJT are ca scop reducerea timpilor alocați și oferirea unui mediu prietenos de relaționare. Platforma va permite logarea mai multor tipuri de utilizatori, cetățeni, primării, instituții subordonate, deconcentrate, universități etc.

Printre altele, utilizatorii vor putea să programeze întâlniri video sau să primească răspunsuri automate la întrebările uzuale prin intermediul unui chatbot. Prin operatori dedicați va fi posibilă plata online a taxelor, a impozitelor și alocarea diferitelor sume cuvenite către utilizatori, cu monitorizarea acestora în timp real.

„Dincolo de simplificarea interacțiunii cu partenerii noștri, am gândit soluția tehnică în așa fel încât să poată fi multiplicată la nivelul altor UAT-uri, asigurând într-o primă etapă posibilitatea de a folosi platforma ca utilizatori, apoi posibilitatea de interconectare. Cu cele două sisteme informatice, în momentul în care vor fi puse în funcțiune, putem spune că deschidem un nou capitol în administrația județeană. Va însemna o schimbare substanțială în bine ce va fi resimțită în mai toate procesele interne și externe ale instituției.”, a spus Marian Vasile,  administratorul public al județului.

Vă reamintim, CJT a obținut o finanțare pe fonduri europene de aproape trei milioane de lei pentru platformă. O altă componentă importantă a proiectului prevede retrodigitizarea arhivelor instituției. Vor fi scanate și arhivate electronic aproximativ 900.000 de pagini, 180 metri linari de arhivă. În acest caz, contractul urmează să fie semnat zilele următoare. Licitația e pe final, în perioada de depunere a contestațiilor.

Profesorii sunt creditați cu multă și foarte multă încredere de 59% dintre români, la fel ca și medicii (59%) ori preoții (59%). Pe ultimul loc se află politicienii în care au multă și foarte multă încredere 9% dintre respondenți, conform sondajului IRES Românii în 2022, care arată în ce măsură ultimii ani, dominați de pandemie și de război, au schimbat viața românilor din perspectiva unor practici sociale și a obiceiurilor zilnice.

• Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 12 decembrie 2022, pe un eșantion de 1.615 de persoane și este reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Are o eroare maximă tolerată de ± 2,5%. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Atunci când au fost invitați să indice nivelul de încredere pe care îl au față de 15 profesii, cei mai mulți dintre respondenți i-au plasat pe scala pozitivă (foarte multă încredere și multă încredere) pe pompieri (91%), pe specialiștii în IT (77%), pe ingineri (69%). Profesorii sunt creditați cu multă și foarte multă încredere de 59% dintre cei intervievați, la fel ca și medicii (59%) ori preoții (59%). Pe ultimul loc se află politicienii în care au multă și foarte multă încredere 9% dintre respondenți.

Doar 2% dintre participanții la studiu recunosc că în 2022 au oferit bani unui funcționar sau angajat al statului, în timp ce 5% spun că au oferit diferite cadouri. Dintre acești 5%, în 11 cazuri persoanele au răspuns că au dat cadouri profesorilor.

Doar 2% dintre participanții la studiu recunosc că în 2022 au oferit bani unui funcționar sau angajat al statului, în timp ce 5% spun că au oferit diferite cadouri. Dintre acești 5%, în 11 cazuri persoanele au răspuns că au dat cadouri profesorilor.

Ca parte a acțiunilor incluse în cadrul Capitalei Europene a Culturii, Universitatea Politehnica Timișoara va realiza un Campus Creativ. Acesta va fi orientat spre un viitor în care știința, tehnologia și ingineria fac parte integrantă și indivizibilă din viața culturală a comunității.

Conform UPT, Campusul Creativ va deveni un spațiu accesibil, experimental, incluziv, în care stiinta si tehnologia mediază dialogul dintre arta și public, generând noi valențe culturale.
”TM2023 este momentul de referință care ne-a impulsionat să ne consolidăm proiectele existente și să pregătim noi forme de evoluție profesională pentru studenți și cadrele universitare, dar și de co-creare și răspândire de cunoaștere pentru publicul larg. Astfel viziunea noastră pentru 2023 și pentru viitor conține trei direcții strategice: UPT CAMPUS – un campus verde, sustenabil, atractiv și deschis experimentelor; UPT S.T.E.A.M – o abordare educațională care facilitează comunicarea între știință, tehnologie și arte, prin acces la oameni și inițiative de top; UPT CREATIVE – programe, proiecte, intervenții și evenimente prin care Politehnica se poziționează ca un contributor major la Programul TM2023 și la moștenirea Capitalei Europene a Culturii”, a anunțat Politehnica timișoreană.

Prin intermediul acestui concept, Universitatea Politehnica Timișoara devine creatoare de forme de cultură. În 2023, va avea loc deschiderea universul academic și de comunicare multidisciplinară spre spațiul public, printr-un spectru vast de activități și evenimente, alături de parteneri solizi și cu notorietate în aria lor de acțiune.

”Ne bucurăm să putem anunța următoarele programe și direcții de acțiune: Organizăm TECH SUMMIT alături de partenerii noștri din mediul economic, transformând astfel Tech Talks din 2022, în două zile intense de conferințe dedicate spatiului DIGITAL și TEHNOLOGIEI având invitați internaționali de marcă, pe care îi vom anunța în curând. Lansăm programul de inovare și design Bright Cityscapes, prototipul viitorului Laborator Urban al Timișoarei, inclus în Programul Cultural al TM2023, prin care UPT împreună cu Centrul cultural independent FABER, dezvoltă un spațiu de testare și producție ca potențială componentă a Centrului de Artă, Tehnologie și Experiment -MultipleXity. Devenim gazdele proiectului Capitala Culturala, cu Cătălin Ștefănescu printr-o serie de zece dialoguri cu personalități ale culturii, cercetării științifice, tehnologiei, compatrioți care au făcut cariere excepționale în alte țări și care, contribuie în prezent la patrimoniul cultural mondial. Invităm publicul din Romania, dar si pe cel din toata Europa, în alte experiențe mediate de tehnologie și arte prin Spotlight Heritage. Redeschidem spre studenți și pentru public fosta cantină universitară – un monument istoric neoromânesc, inaugurat în 1930, transformat acum în ARCHA, un centru de excelență în domeniul stiinței materialelor și a sustenabilității în design, prin experimentare și generare de soluții inovatoare. Consolidăm parteneriatul cu galleria META Spațiu, prin redesenarea parcului din jurul Hub-ului MV Sci Art și prin dialogul cercetătorilor și al profesorilor din universitate cu creatori din toate domeniile artei. Dăm startul seriei Seriilor de conferințe Art & Science ale Bibiotecii UPT. Aceste conferințe se adresează publicului larg, dar și studenților și cadrelor universitare din alianța ATU”, au anunțat cei de la Universitatea Politehnica Timișoara.

Inițiativa de Securitate Transatlantică a Consiliului Atlantic din Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate anunța formarea unui grup operativ axat pe securitatea Mării Negre, în parteneriat cu Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din România (SNPSA).

Potrivit Consiliului Atlantic, regiunea Mării Negre a fost un punct de foc pentru conflictul în Europa în ultimii 15 ani, așa cum a demonstrat agresiunea Rusiei împotriva Georgiei în 2008, Ucrainei în 2014 și din nou în 2022.

În acest context, grupul operativ care va fi anunțat oficial în 2023, se va reuni pentru a discuta și a dezvolta recomandări aplicabile pentru îmbunătățirea securității și stabilității regiunii vitale din punct de vedere geopolitic a Mării Negre.

„Acest grup de lucru urmărește să stabilească un corp de lucru pentru a dota factorii de decizie cu informațiile critice necesare pentru a combate acțiunile perturbatoare și agresive. Inițiativa de Securitate Transatlantică este pregătită să susțină cercetarea atentă, credibilă și posibil provocatoare, în timp ce echipa se adâncește în subiectul securității Mării Negre alături de experți regionali”, a declarat directorul Inițiativei de Securitate Transatlantică, Christopher Skaluba,  conform unui comunicat oficial al Consiliului Atlantic.

„România și aliații săi din NATO, lucrând alături de parteneri care au aceleași opinii, sunt pregătite să:

• contracareze atacurile hibride și convenționale comise de cei care ar distruge stabilitatea în regiunea Mării Negre, așa cum au demonstrat eforturile recente de a îmbunătăți apărarea și descurajarea pe Flancul Estic,
• să îmbunătățească conectivitatea infrastructurii din regiune prin eforturi precum Inițiativa Trei Mări,
• să construiască rezistența euro-atlantică la amenințările neconvenționale”, a declarat rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va avea, de anul viitor, o Catedră UNESCO în domeniul Schimbărilor Climatice și Dezvoltării Durabile, anunță instituția de învățământ superior.

Scopul catedrei este de a reuni activitățile educaționale, de cercetare avansată și de relații cu societatea, în domeniul schimbărilor climatice și în cel al dezvoltării durabile, pentru UBB și partenerii săi, potrivit unui comunicat de presă.

Catedra, realizată în parteneriat cu UNESCO, include activități precum dezvoltarea de programe educaționale în aceste domenii, concentrarea eforturilor de cercetare în domeniu și acțiuni de implicare și conștientizare a mediului socio-economic, potrivit decanul facultății-gazdă, Nicoale Ajtai.