Revista presei – 3 septembrie 2021

Rezultatele Times Higher Education World University Rankings pentru anul 2022 confirmă faptul că Universitatea de Vest din Timişoara se regăsește între universitățile românești incluse în topurile internaționale prestigioase, fiind clasată în top 1201+ la nivel mondial, dintr-un total de 1662 de universități de elită incluse în acest clasament. UVT este, în acest clasament, pe poziția a patra între cele 16 instituții de top din țară.

Ediţia cu numărul 18 a THE WUR a inclus în evaluare peste 2000 de universităţi din lume. Au fost excluse din analiză universităţile fără componentă de predare şi cu mai puțin de 1000 de publicații relevante indexate Scopus între anii 2016 și 2020. Pe lângă datele scientometrice, precum numărul de citări atrase, clasamentul ține seama și de răspunsurile a peste 22 de mii de reprezentanţi ai comunității academice internaţionale, date la sondajul anual al THE cu privire la reputația academică a universităților.

Acest ranking, realizat de revista britanică Times Higher Education (THE) încă din 2004 se concentrează pe excelența la scară globală, evaluând universităţile sub aspectul următoarelor 5 dimensiuni: activitatea de predare (30%), activitatea de cercetare (30%), impactul activităților de cercetare ca urmare a numărului de citări (30%), perspectiva internațională (7,5%) și transferul de cunoștințe către mediul socioeconomic (2,5%). Informaţii suplimentare pot fi regăsite AICI.

Rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea, apreciază: „Topul internațional de prestigiu „Times Higher Education World University Rankings” decantează cu mare precizie o ierarhie globală a universităților, în care și UVT se plasează foarte bine, pe poziția a patra în clasamentul universităților românești cu vizibilitate internațională. Desigur, suntem onorați de această recunoaștere, care ne obligă și ne motivează, cu atât mai mult cu cât acest rezultat ne aduce expunere internațională suplimentară, utilă atât pentru accesarea de noi proiecte de rețea, cât și pentru viitoarea implicare a cercetătorilor noștri în proiecte de cercetare prestigioase sau în programe educaționale avansate.”

Ministerul Educației a aprobat funcționarea, începând cu anul școlar 2021-2022, a șase școli pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învățământ incluse în proiectul „România Educată”. Printre altele, se vor pilota modele de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, la intervale periodice, și modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative.

Toate modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național.

Absolvenții de liceu care, din diverse motive, nu au putut participa sesiunea de admitere din vară sau nu au fost admiși acolo unde își doreau au acum o nouă șansă, în sesiunea de admitere de toamnă, la Universitatea Politehnica Timișoara.

În societatea tot mai tehnologizată a zilelor noastre, învățământul ingineresc devine tot mai important, iar absolvirea unei facultăți din cadrul UPT, una dintre cele mai prestigioase universități tehnice, cu o tradiție de peste 100 de ani, garantează o meserie și un job bine plătit și căutat pe piața muncii.

Universitatea Politehnica Timișoara a întreținut, încă de la înființare, o bună relație cu întreprinderile din zonă și a contribuit, prin specialiștii pe care i-a format, la afirmarea Timișoarei drept cea mai puternică zonă economică a României, cu o dezvoltare industrială accelerată.

În 2012 a mai făcut un pas în direcția apropierii de mediul economic, înființând, în premieră națională, Comitetul Director al UPT, o structură formată din conducătorii celor mai importante întreprinderi din zonă, ce gestionează circa 80.000 de locuri de muncă. Prin intermediul acestuia, studenții UPT au șansa de a urma stagii de practică la cele mai mari companii și chiar de a fi angajați, part-time sau full-time, încă din perioada studiilor.

Nu în ultimul rând, Timișoara, unul dintre cele mai dinamice din țară, a fost și rămâne unul dintre cele mai atractive orașe, atât ca viață studențească în sine, cât și ulterior, oferind absolvenților reale oportunități, în condițiile în care dezvoltarea economică accelerată înseamnă și creșterea necesarului de specialiști.

De asemenea, UPT le oferă studenților săi cele mai bune condiții pentru desfășurarea activităților didactice dar și recreative: cazare în căminele proprii, modernizate, pentru toți solicitanții, masa în cantinele proprii, la prețuri subvenționate, cea mai mare bază sportive din țară, cea mai modern bibliotecă universitară, cele mai mari burse studențești, săli de curs, amfiteatre, laboratoare moderne, dotate cu toate echipamentele necesare etc.

Mai multe detalii despre admiterea la Universitatea Politehnica Timișoara, care începe în 4 septembrie cu înscrierile online, se găsesc pe pagina UPT (www.upt.ro), în secțiunea dedicată admiterii.

Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar va fi reorganizată, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Educației. Actul normativ schimbă din temelie actuala structură a conducerii Agenției care acreditează, autorizează și evaluează toate școlile și grădinițele din România, private și de stat. Potrivit acestuia, Consiliul Agenției, organismul de conducere, cel care aprobă hotărârile prin care sunt acreditate școlile, va fi format din 20 de reprezentanți, din care doar 4 sunt specialiști în domeniul de expertiză al agenției. Apariția acestui proiect de Hotărâre de Guvern a fost motivul pentru care președinta ARACIP, Alina Paraschiv, și-a dat demisia din funcție la doar o lună de la numire.

Fiecare membru va fi numit prin ordin de ministru pe un mandat de 4 ani, iar președintele acestui consiliu va fi ales prin vot de către membri organismului. Acest președinte va fi plătit cu salariul unui secretar de stat. Indemnizația de ședință a membrilor va fi 1% din salariul președintelui, prevede proiectul. Ședințele ordinare au loc o dată pe lună, iar cele extraordinare ori de câte ori sunt convocate.

Potrivit HG 1285/2005 – de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Consiliul ARACIP este alcătuit din 15 membri, după cum urmează:

• președintele ARACIP
• vicepreședintele ARACIP
• conducătorii departamentelor organizate în cadrul ARACIP, respectiv al Serviciului economic și administrativ
• un consilier juridic din structura organizatorică a ARACIP
• 9 experți din cadrul departamentelor ARACIP.

În nota de fundamentare a proiectului, autorul scrie că „De la momentul înființării și până în prezent, actuala structură ARACIP s-a degradat, activitatea suferind de sincope majore, de lipsa de transparență, de lipsă de obiectivitate în evaluarea calității unităților de învățământ particular și de stat. Toate aceste disfuncționalități conduc la concluzia că în actuala formă de organizare ARACIP nu mai poate funcționa corespunzător cerințelor sistemului național de învățământ preuniversitar.

Considerăm că elaborarea prezentului act normativ este absolut necesară întrucât instituția trebuie să dovedească o mai mare deschidere către nevoile furnizorilor de educație, în deciziile ARACIP trebuie să fie implicate toate autoritățile având atribuții cu impact în domeniul sistemului de învățământ preuniversitar”.

Anul trecut, 18,4% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani din UE urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă, în timp ce 2,5% urmau un program de educaţie dar nu lucrau, căutând un loc de muncă în timp ce studiau, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cel mai scăzut procent de elevi şi studenţi care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă se înregistra în Croaţia, Ungaria, Italia, Slovacia şi România.

Aproximativ nouă din zece tineri cu vârsta între 15 şi 19 de ani din UE urmau un program de educaţie (89,5%). Cu cât este mai vârstnic grupul de vârstă, cu atât este mai mică proporţia tinerilor care urmau anul trecut un program de educaţie: 49,5% în cazul tinerilor cu vârsta între 20 şi 24 de ani, 14,4% la cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani şi 4,8% persoanelor cu vârsta între 30 şi 34 de ani.

Ritmul tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii variază în rândul statelor membre UE, datorită influenţei sistemelor naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi a altor factori, cum ar fi caracteristicile naţionale ale pieţei muncii şi factorii culturali. În unele ţări, tinerii încep să muncească mai devreme decât în altele, existând de exemplu locurile de muncă pentru studenţi sau a stagiile remunerate.

Comparativ cu 2019, numărul persoanelor cu vârsta între 15 şi 24 care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadrate în muncă a scăzut cu 3% (de la 6,1 milioane în 2019 la 5,9 milioane în 2020). De asemenea, numărul persoanelor cu vârsta între 15 şi 24 care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp nu lucrau a urcat cu 16% (de la 0,7 milioane în 2019 la 0,8 milioane în 2020).

În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat procent de elevi şi studenţi cu vârsta între 15 şi 24 de ani care urmau un program de educaţie şi în acelaşi timp erau încadraţi în muncă se înregistra anul trecut în Olanda (57,8%), Danemarca (45,8%), Germania (38,7%) şi Austria (35,2%). La polul opus se situau Croaţia şi Ungaria (ambele cu 3,3%), Italia (3,0%), Slovacia şi România (ambele cu 2,5%).

• Unul dintre puținele sectoare care au trecut cu plus în criză – IT-ul – a susținut în 2020 economia națională. Cifrele care reflectă afacerile acestor companii sunt cu plus: IT-ul este un sector care a încheiat primul an de pandemie cu cifră de afaceri peste cea din 2019, cu profit în creștere și număr de angajați mai mare. Companiile din sector aveau cu aproape 4.000 de angajați în plus la final de 2020.
• Marile companii au pentru 2021 planuri de angajare de sute de persoane fiecare, spun jucătorii din industrie și există constant firme care doresc intrarea pe piața românească și deschiderea de filiale în țară. Pe de altă parte, e deficit serios de specialiști și România nu prea are încă piață IT.
• Vă prezentăm în continuare clasamentul celor mai mari companii din domeniu, în funcție de cifra de afaceri, clasamentul celor mai profitabile firme din domeniu și topul celor mai mari angajatori, așa cum reies ele din datele transmise pentru Economedia.ro de reprezentanții Oficiului Național al Registrului Comerțului. De asemenea, conducerea Asociaţiei Patronale a Industriei de Software și Servicii ne face o schiță a domeniului pentru 2021 și ne explică cum au trecut firmele de IT prin pandemie, cu plus în afaceri.

Cele mai profitabile firme din IT

În ceea ce privește profitul, clasamentul e condus de ATOS IT Solutions and Services, cu 119 milioane de lei, la distanță cea mai profitabilă firmă din domeniu în România. Urmează IBM (77 de milioane de lei) și Endava (73 de milioane de lei).

Clasamentul integral:

A patra revoluție industrială – adică aceea a digitalizării – a început deja. Ba chiar a fost accelerată de pandemie. Așa că acum antreprenorii din producție nu mai au de ales: trebuie să se pregătească pentru schimbare.

Invitați la Digital Shift, inginerii Paul Harfaș și Felix Blaga - co-fondatori ai companiei Octavic - au explicat pe larg cum orice manager de fabrică se poate transforma, în cel mult câteva luni, într-un pilot aflat la manșa propriei afaceri.

Paul Harfaș și Felix Blaga sunt orădeni și au aceeași vârstă: 36 de ani. Au fost colegi încă din școala gimnazială. Iar mai târziu au urmat cursurile Politehnicii din Timișoara.

După ce au testat mai multe produse, prin 2013, au decis să își pună în valoare pasiunea de-o viață pentru fabrici și utilaje de producție.

Cîțiva ani, Paul Harfaș și Felix Blaga au vizitat mai multe fabrici doar ca să înțeleagă ce probleme au antreprenorii care le conduc și muncitorii din halele de lucru.

Și în cele din urmă au pus bazele propriei companii, numite Octavic, și - în câteva luni de muncă intensă - au creat Production Efficiency Tracker (PET).

E un sistem alcătuit din echipamente cu touch screen care se montează lângă liniile de producție. Aceste echipamente culeg date despre parametrii de funcționare ai utilajelor de producție, despre opririle neprogramate, despre defecte, rebuturi și o mulțime de elemente tehnice.

Aceste date sunt transmise, apoi, în timp real într-o aplicație web, pe care managerul sau orice alt responsabil cu producția din hală o poate accesa. Și astfel poate afla exact ce nu merge bine și ce ar mai trebui îmbunătățit, în producție.

„Putem face analogia cu o cabină de pilotaj a unui avion, în care ai sub control toți indicatorii, toate statusurile și alertele în timp real. Practic (după instalarea sistemului PET - n.red.) ești pilotul zonei de producție din fabrică”, povestește Paul Harfaș, prezent în studioul Digital Shift.

Prima care a cumpărat acest sistemul PET, încă din 2016, a fost o fabrică din Oradea. Apoi PET a ajuns și în halele mai multor companii famaceutice din România.

Iar acum se găsește și în fabrici din Ungaria și Italia. Ba chiar unui client maghiar, Octavic i-a livrat, în teste, și un asistent vocal. E o tehnologie pe care se pregătesc să o implementeze pe scară largă.

În acest fel - când e întrebat - PET va putea comunica și audio, chiar lângă banda de producție, informațiile pe care le-a colectat.

Apoi Felix Blaga a plecat la studii in Danemarca. Și s-a stabilit acolo. Paul Harfaș s-a întors la Oradea, unde a pus bazele mai multor afaceri.

Visul de a deveni antreprenori și de a crea ceva de folos pentru ceilalți i-a unit în continuare pe cei doi ingineri, cu toate că locuiau la mai bine de 2000 de kilometri depărtare unul de celălalt.

Aproximativ 8 milioane de români joacă jocuri video, conform unui studiu despre relația românilor cu jocurile video al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA). Iar jocurile sunt preferate aproape în mod egal de femei și de bărbați. Astfel că, în România,  52% dintre cei care se joacă jocuri video sunt bărbaţi şi 48% sunt femei.

Cu toate acestea, numărul femeilor care chiar lucrează în această industrie este relativ redus. Adelina Cojocaru, Senior Game Designer la Amber, cea mai importantă companie independentă de dezvoltare de jocuri din România, este cea care sfidează această regulă. Tânăra a început să lucreze în industrie testând jocuri, în timpul facultății, când o cunoștință a recomandat-o pentru un post la o companie care produce jocuri pentru PC.

A fost ca o provocare pentru ea, mai ales că urma o facultate cu profil uman, dar a acceptat-o. a Și totuși, a rămas în industrie, a trecut prin mai multe departamente și companii și a realizat că poți avea nenumărate satisfacții punând umărul la crearea unor jocuri video. În prezent, lucrează în departamentul de producție al companiei Amber, cel mai mare studio independent de jocuri din Romania.

Mai mult, militează pentru ca mai multe femei să lucreze în industria jocurilor video deoarece, în ciuda impresiei că este o „lume a bărbaților”, crede că femeile pot avea contribuțiile lor importante.

Pentru ea, meseria de game designer poate fi asemănată cu cea a unei actrițe care dă viață unui personaj. Este nevoie doar de imaginație. De exemplu, când a fost nevoită să facă baze militare pentru un joc, s-a bazat doar pe imaginație, pentru că văzuse numai în filme așa ceva. „M-am gândit că trebuie să fie niște băieți care să fie îmbrăcați ca niște militari, trebuie să aibă unde să doarmă, unde să mănânce și ce să păzească”, își amintește tânăra.

Adelina Cojocaru consideră că acest industria jocurilor video nu este cunoscută multor femei, multe dintre ele nu știu ce înseamnă un astfel de job și de aceea intervine și reticența lor cu privire la acest subiect. „În România, există o problemă de awareness. Părinții nu sunt conștienți, nici fetele nu sunt conștiente că există posibilități în domeniu să facă lucruri pentru care au skill-urile deja”, spune Adelina Cojocaru.