Revista presei – 3 noiembrie 2021

Nu există platforme dedicate și securizate pentru evaluarea online, cu excepția proiectului pilot Brio, a declarat luni ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă de la sediul ministerului. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care ministrul a anunțat că predarea online va fi evitată.

Ministrul Educației a declarat în repetate rânduri că școala online este un dezastru.

Sorin Cîmpeanu:„Pentru predarea online sunt necesare 5 lucruri: conectivitate generalizată, și avem probleme cu conectivitate la un nivel care să permită predarea online, aceia care spun că e suficientă o conexiune prin care să primești o temă pe WhatsApp sau pe e-mail sunt habarniști și nu cunosc ce stă în spatele noțiunii de predare online, este o primă problemă.

Conectivitatea a fost ameliorată, nu suficient de mult încât să spunem că fiecare din cei 3 milioane de copii, mai ales acei copii care sunt în mediul rural, preșcolari și elevi, au conectivitate și acces la internet capabil pentru predarea online.

Al doilea element: deși în ultimele 12 luni au fost făcute achiziții importante, per total aproape un milion de echipamente, am început prin acea hotărâre de guvern, care pe baza unei estimări de 230.000 a necesarului a achiziționat 250.000 de tablete, am continuat cu ordonanța de urgență prin care s-au acordat 150 de milioane de euro pentru achiziția de echipamente. Am achiziționat zeci de mii de laptopuri prin programul ROSE, deci per total aveam aproape un milion de echipamente IT mai mult decât aveam în urmă cu un an.

Două studii științifice, la care au colaborat prof. univ. dr. Maria-Luiza Flonta și prof. univ. dr. Gordon Reid, cadre didactice de la Facultatea de Biologie a Universității din București, au fost citate în două dintre cele opt publicații de referinţă, pentru care Fundaţia Nobel a acordat Premiul pentru Fiziologie și Medicină în anul 2021, transmite Universitatea din București într-un comunicat de presă.

Cercetările, realizate sub forma unor investigaţii de tip electrofiziologic desfășurate în Laboratorul de Neurobiologie din cadrul facultății, au indicat existenţa unor canale sensibile la temperaturi scăzute. De la această ipoteză au pornit și laureații Premiului Nobel atunci când s-au preocupat de o temă de cercetare neexploatată la potențialul ei maxim: modalitatea în care percepem lumea înconjurătoare cu ajutorul receptorilor de temperature și de atingere.

Astfel, la începutul anului 2021, cercetătorii americani David Julius – profesor la University of California din San Francisco, şi Ardem Patapoutian, profesor la Scripps Research din La Jolla, San Diego, ambele instituții din Statele Unite ale Americii, au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pentru contribuţiile aduse la înţelegerea modului în care reuşim să simţim atingerile, căldura sau frigul, abilităţi esenţiale pentru supravieţuirea noastră ca specie.

Școlile au început să afișeze de luni pe site-urile proprii, ca urmare a instrucțiunilor transmise de ministerul Educației, rata de vaccinare în rândul angajaților, profesori dar și personal nedidactic. În rândul primelor zece licee din România potrivit unui top al mediilor de admitere 2021, rata cea mai ridicată de vaccinare am regăsit-o la Colegiul Național „Unirea” din Focșani - 91% dintre profesorii de aici sunt vaccinați.

Rata de vaccinare în cazul acestor școli depășește media națională anunțată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vineri, în cadrul interviului acordat HotNews.ro, adică 66,5% pentru învățământul preuniversitar, ridicându-se de multe ori peste 75%.

De precizat că datele au fost colectate în cursul zile dei luni, 1 noiembrie, când nu toate liceele publicaseră pe site aceste informații.
Rata de vaccinare la TOP 10 licee din țară

Am intrat pe site-urile primelor zece colegii naționale din țară, potrivit mediilor de admitere din anul 2021 (top realizat de site-ul admitereliceu.ro).

1. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București

2. Colegiul Național „Sfântul Sava” București

„Până la data de 1.11.2021 sunt vaccinați cu cel puțin o doză 69 de salariați.
Ponderea personalului vaccinat este de 86,25%.”

3. Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca

„Potrivit informațiilor colectate la nivelul unității de învățământ, rata generală de vaccinare a angajaților este următoarea/categorii:
- 76,27 % cadre didactice vaccinate, reprezentând 45 de persoane, din totalul celor 59 cadre didactice cu norma de bază în Colegiul Național „Emil Racoviță” Cluj-Napoca;
- 93,33 % personal didactic auxiliar și nedidactic vaccinat, reprezentând 14 persoane, din totalul celor 15.”

Președinții Joe Biden și Klaus Iohannis anunță, marți, la Glasgow, construcția primei centrale nucleare cu minireactoare modulare SMR, prin parteneriatul dintre firma americană NuScale Power și Nuclaerelectrica (SNN), potrivit unui comunicat al Casei Albe.

„Parteneriatul va aduce tehnologia SMR (small modular reactor) în România și va poziționa SUA ca lider în cursa globală pentru implementarea acesteia”, spune Casa Albă, într-o notă privind agenda de marți a președintelui american la summitul climatică de la Glasgow (UN Convention on Climate Change, COP26).

Acordul comercial va include o uzină NuScale cu 12 module, care va crea inițial peste 6.000 de locuri de muncă în SUA și România, cu potențialul de a crea 30.000 de locuri de muncă în SUA și România pe măsură ce proiectul crește, potrivit sursei citate.

Implementarea tehnologiei SMR va contribui important la un sector energetic decarbonizat și la atingerea țimntei de emisii nete zero – mai spune comuncatul Casei Albe.

O minicentrală nucleară SMR, poate produce 60 MW electricitate cu 12 minireactoare cu apă ușoară. Minicentrala are avantajul că poate fi amplasată în zone în care un reactor ca acelea de la Cernavodă nu ar avea loc.

Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR), dezvoltat de compania americană NuScale, a fost certificat de Comisia de Reglementare în domeniul Nuclear din SUA în august anul trecut.

În ianuarie, Agentia SUA pentru Comert si Dezvoltare (USTDA) a acordat Nuclearelectrica (SNN) un grant în valoare de 1,27 milioane de dolari, pentru ca aceasta din urmă să evalueze unde ar putea amplasa reactoarele de capacitate mică, de tip SMR, pe care le-ar putea cumpăra de la firma americană NuScale.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna septembrie 2021 au însumat 1,072 milioane persoane, în creştere cu 35% faţă de cele din luna septembrie 2020, arată datele publicate marţi, 2 noiembrie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au crescut cu 89,2% în luna septembrie 2021, la 755.700 persoane, faţă de septembrie 2020.

Durata medie a şederii în luna septembrie 2021 a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna septembrie 2021, a fost de 31,7% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 5,4 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2020.

Pe judeţe, în perioada 01.01.-30.09.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Constanţa (1.226.000 persoane), Braşov (784,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (673,2 mii persoane), Bihor (343,7 mii persoane), Prahova (330,1 mii persoane), Sibiu (327,9 mii persoane), Suceava (313,9 mii persoane), Cluj (313,0 mii persoane), Vâlcea (302,7 mii persoane) şi Mureş (282,4 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (4.422.400 persoane), Braşov (1.532.900 persoane), Municipiul Bucureşti (1.203.700 persoane), Bihor (945,6 mii persoane), Vâlcea (852,8 mii persoane), Prahova (688,7 mii persoane), Suceava (636,8 mii persoane), Mureş (578,9 mii persoane), Sibiu (565,6 mii persoane), Cluj (556,4 mii persoane), Caraş Severin (460,7 mii persoane), Covasna (367,9 mii persoane) şi Timiş (307,1 mii persoane).

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la nivel de regiune, sau pe diverse piețe sunt probabil prezente și în cele mai sănătoase economii și în cele mai bune timpuri. Criza Economică însă este privită ca un fenomen amplu care afectează întreaga societate și care schimbă paradigma economică.

Trebuie spus că Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care încearcă să combată în permanență apariția unui astfel de fenomen. Însumate, cele două instituții au la dispoziție o sumă de mijloace care sunt activate atunci când apar semnele unei crize. În plus, UE și FMI la rândul lor asigură o plasă de siguranță suplimentară pentru situațiile în care mijloacele proprii sunt insuficiente.

Prin urmare o criză previzibilă este o criză care în cele mai multe situații poate să fie combătută cu un arsenal de mijloace destul de amplu. Totuși, nu toate crizele pot fi combătute, unele crize se manifestă în ciuda tuturor mecanismelor și sistemelor existente.

O să numesc o criză care se petrece în ciuda tuturor mecanismelor de combatere un ”Accident economic” (economic crash).

Școala Kunsthalle Bega, proiect al Fundației Calina, desfășurat prin Kunsthalle Bega, organizează o serie de ateliere interactive dedicate copiilor, cu scopul de a apropia noile generații de istoria artei, arta contemporană, arhitectură sustenabilă și recuperarea meșteșugurilor prin metode de educație alternativă.

Istoria artei pentru copii (recomandat copiilor între 5 și 10 ani)

Maria Orosan-Telea, istoric de artă, lector la Facultate de Arte și Design din Timișoara, alături de Lore Ilie, masterand la Istoria și Teoria Artei, Facultatea de Arte și Design, invită copiii, cu vârsta între 5 și 10 ani, într-o primă interacțiune cu istoria artei, prin nouă povești care au ca sursă de inspirație tablouri celebre din istoria artei.

După urmărirea firului narativ, copiii descoperă date reale, precum numele artiștilor, perioadele de realizare sau curentul ilustrat, dar și caracteristicile stilistice specifice prezentate într-un mod interactiv.

La încheierea seriei de ateliere, Kunsthalle Bega va tipări o carte cu poveștile Mariei însoțite de reinterpretări vizuale realizate de copii.

Atelierele „Istoria artei pentru copii” vor fi deschise publicului, cu înscriere pe pagina de Facebook Kunsthalle Bega, pentru datele de 30 octombrie, 13 noiembrie și 27 noiembrie.

Vax a fost desemnat de Oxford Dictionary (OED) cuvântul anului. Frecvenţa utilizării cuvintelor ce au legătură cu vaccinurile a crescut în 2021, cu double-vaxxed, unvaxxed şi anti-vaxxer, conform BBC.

Editorul senior OED, Fiona McPherson, spune că vax a fost o alegere evidentă, deoarece a avut „cel mai puternic impact”.

„A apărut prin anii 1980, dar conform corpusului nostru a fost rar folosit până în acest an”, a spus ea.

„Când adaugi la asta versatilitatea sa în formarea altor cuvinte – vaxxie, vax-a-thon, vaxinista – a devenit clar că vax era cel mai folosit”, a adăugat Fiona McPherson.