Timp de o săptămână, începând cu data de 3 martie, Timișul va fi prezentat publicului internațional cu planurile sale de investiții, oportunitățile de business, destinațiile turistice, cultura și cele patru universități de tradiție. Timișul va fi singurul județ din țară care va avea o săptămână dedicată la Expoziția Mondială de la Dubai, intenția administrației județene fiind aceea de a poziționa județul ca hub regional inovativ cu numeroase oportunități culturale și economice.
Programul de la Expo Dubai cuprinde evenimente, întâlniri de prezentare a Timișului, proiecții de filme, activități culturale interactive și reprezentații artistice live. În cadrul pavilionului vor fi disponibile mese multimedia touchscreen, precum și ochelari de realitate virtuală și augmentată.
Sub egida Capitalei Europene a Culturii 2023, Muzeul Național de Artă Timișoara, Muzeul Național al Banatului și Centrul de Cultură și Artă Timiș, toate trei – instituții finanțate integral de Consiliul Județean Timiș, își vor uni forțele cu mediul universitar și mediul de afaceri pentru a convinge mii de vizitatori din întreaga lume să călătorească, să studieze sau să investească în Timiș.
„Conceptul general de prezentare este axat în jurul modernismului și al inovației, acesta fiind și argumentul pentru care, din punct de vedere artistic, ne-am concentrat pe arta contemporană, indiferent dacă vorbim despre pictură, sculptură, proiecții video, muzică, dans sau artă culinară. Considerăm că Timișoara și județul Timiș au destule argumente pentru genul acesta de abordare”, spune artistul conceptual Zoli Toth, curatorul prezenței Timișului la Expo Dubai.
La Expo Dubai vor ajunge și două dintre proiectele strategice promovate de Consiliul Județean Timiș: terminalul cargo de la Aeroportul Timișoara și pista de testare pentru automobile autonome.
Studenții Universității din Oradea pot fi voluntari în taberele de refugiați din România, iar profesorii îi vor scuti de prezența la cursuri. Decizia a fost luată după ce Universitatea și Crucea Roșie au semnat un protocol de colaborare.
„Rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. Constantin Bungău, a semnat, în data de 28 februarie, un protocol de colaborare cu filiala Bihor a Societății Naționale de Cruce Roșie (SNCRR-BH), reprezentată de domnul Marius Florin Păcală. Corpul voluntarilor SNCRR-BH va fi format din studenții din cadrul Universității din Oradea. Voluntarii ar urma să se implice în activitatea taberelor organizate pe teritoriul României „cu scopul sprijinirii cetățenilor ucraineni afectați de conflictul armat”, o acțiune care se dovedește a fi umanitară”, se arată într-un comunicat al Universității.
Studenții care se vor înregistra voluntari ai SNCRR-BH vor participa la acțiunile organizate de către Crucea Roșie, în funcție de necesitate, și vor recupera ulterior activitatea didactică.
Pe de altă parte, Consorțiul Universitar Academica Plus, din care face parte și Universitatea din Oradea, a transmis că ”acest război nu trebuia să se întâmple”. „Rectorii semnatari ai acestui mesaj, printre care se numără și prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea, își exprimă speranța că „toată această groaznică perturbare a normalității vieții poporului ucrainean se va termina curând””, a mai transmis Universitatea.
Accesul la educație, alături de permise de ședere și acces la piața forței de muncă, vor fi acordate persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, în urma activării Directivei UE privind protecția temporară, activare propusă miercuri de Comisia Europeană. Măsura are drept scop acordarea de asistență rapidă și eficace refugiaților din Ucraina.
Anunțul comisiei îl citează pe Margaritis Schinas, vicepreședinte CE pentru promovarea modului de viață european, potrivit căruia:
Directiva privind protecția temporară vizează numărul foarte mare – peste 650.000 – al persoanelor care au fugit din Ucraina în țările UE învecinate și a fost concepută special pentru a le oferi protecție acestora și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil din statele membre, arată comunicatul Comisiei.
Ce înseamnă Directiva privind protecția temporară, potrivit Comisiei:
Cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană.
Profesorul universitar Igor Zaitsev de la Universitatea Națională Taras Shevchenko din Kiev, despre care am scris săptămâna trecută, a părăsit Kievul și se adăpostește acum într-un sat din apropiere. Când am luat prima dată legătura cu el, joi, în prima zi a invaziei, nu se aștepta ca lucrurile să escaladeze atât de violent, încă avea speranțe că este în siguranță în Kiev, nu avea de gând să plece, chiar plănuia să predea online a doua zi. Însă, în noaptea aceea lucrurile au luat o turnură violentă. Primele alarme s-au auzit în Kiev și armata rusă a trimis rachete spre oraș. Zaitsev și-a luat familia și a plecat, la fel au făcut mai mulți colegi de ai săi și studenți. Unii au rămas, însă, în Capitală și stau în apartamentele lor, iar noaptea, când sună sirenele, fug la metrou să se adăpostească de bombe. Edupedu.ro a păstrat legătura cu profesorul Zaitsev, al cărui nume real îl vom proteja, din motive de siguranță.
„Și eu și toți colegii mei de la Universitate suntem bine, suntem în viață. Unii au rămas în Kiev, alții au plecat. Eu sunt într-un sat de lângă Kiev, este un loc sigur momentan. Toate cursurile au fost complet suspendate, conducerea universității ne-a anunțat că pentru următoarele două săptămâni tot procesul de predare-învățare este întrerupt. Plecarea din Kiev nu a fost dificilă, căile de acces dinspre sud sunt deschise. Cei mai mulți colegi ai mei de la facultate sunt încă la Kiev. Ne-am organizat, avem un sistem în care verificăm zilnic dacă toată lumea e în siguranță, tot personalul didactic și toți studenții raportează individual în grupurile de comunicare internă ale departamentelor universității, apoi toate rapoartele de prezență sunt transmise mai departe decanilor și rectorului. Până acum, toți sunt bine. Unii se mai ascund în adăposturile subterane din când în când, dar autoritățile le recomandă cetățenilor să stea la ei în apartamente, dar să stea departe de geamuri, să se adăpostească în camere cât mai în interiorul clădirilor. Este mai sigur decât în subteran”, a povestit profesorul Zaitsev.
Concurs național de dramaturgie, scenaristică și publicistică teatrală și cinematografică, la o facultate din Cluj.
E vorba de Facultatea de Teatru și Film a universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ce organizează a șaptea ediție a concursului de dramaturgie, scenaristică, publicistică teatrală și cinematografică ProScenium, destinat elevilor de liceu.
Concursul are patru secțiuni – dramaturgie, scenaristică, publicistică teatrală și respectiv publicistică cinematografică. Principala condiție este ca textele să fie originale și nepublicate anterior. ”Pentru secțiunile de dramaturgie și scenaristică, participanții pot trimite o piesă, respectiv un scenariu de maximum 30 de pagini, care să nu fi fost niciodată publicate sau jucate pe o scenă profesionistă, sau filmate și prezentate public. Pentru secțiunile de publicistică teatrală și cinematografică, concurenții vor trimite o cronică sau un eseu analitic, de 2.000-3.000 de cuvinte, despre un spectacol, respectiv film vizionat”, arată organizatorii. Juriul este format din specialiști în artele spectacolului și film. Premiul I, la fiecare secțiune, e un voucher pentru cărți, în valoare de 500 de lei, și o invitație la școala de vară de dramaturgie. Totodată, participanții care obțin locul I la secțiunile Dramaturgie și Publicistică Teatrală vor fi admiși cu nota 10 la specializarea Teatrologie, iar cei de pe locul I de la Scenaristică și Publicistică cinematografică vor fi admiși cu nota 10 la specializarea Filmologie a Facultății de Teatru și Film ale universității.
Au fost alese localităţi în care trăieşte o populaţie vorbitoare de limbă ucraineană, iar până acum a fost identificată o singură adolescentă de 16 ani care şi-a exprimat dorinţa de a fi inclusă în reţeaua liceală pentru a-şi continua studiile, transmite Agerpres.
"La nivelul judeţului sunt opt unităţi de învăţământ cu personalitate juridică în care se studiază ucraineana ca limbă maternă, de la învăţământ preşcolar până la liceu. În acestea învaţă 90 de preşcolari, 462 de elevi în gimnaziu şi 103 în ciclul liceal. Disponibilul de locuri, în eventualitatea în care în perioada următoare în judeţ vor fi primiţi refugiaţi, majoritatea copii, este acum de 360 locuri în clasele de la unităţile de învăţământ din Ştiuca (60), Darova (50), Bethausen (20), Maşloc cu şcolile din Remetea Mică şi Alioş (100). Aici, elevii pot fi şcolarizaţi, pot participa la activităţi educaţionale. Au mai fost identificate locuri în clasele de la şcolile gimnaziale care aparţin de comunele Pietroasa Mare (40 locuri), Banloc (40) şi Bârna (50, la structura Pogăneşti)", a declarat Popescu.
El spune că în toate aceste unităţi de învăţământ sunt profesori cunoscători de limbă ucraineană şi majoritatea sunt calificaţi, cu excepţia zonei Banloc, dar aici sunt şi elevi vorbitori de limbă ucraineană.
UVT utilizează fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a UVT cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și pentru a citi și înțelege conținutul Politicii Cookie.
Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.
Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.