Revista presei – 29 martie 2022

Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul UVT organizează, și în acest an, o serie de concursuri naționale dedicate elevilor.

”De-a cuvintele și LITerele” este concursul de limba și literatura română, având ca temă ”Umor și umori în discursul public și literar al secolului XXI”. Se adresează elevilor de liceu, din clasele IX-XII, iar lucrările pot trata teme legate de comunicare, trenduri lingvistice actuale, normă, uz, literatură și maniera în care aceasta „textualizează” tema propriu-zisă, stilistică și creativitate literară.

Eseurile pot fi elaborate individual sau în echipe de până la trei coautori. Recomandarea organizatorilor este ca elevii participanți să lucreze sub coordonarea unui profesor de limba și literatura română. Înscrierea candidaților se realizează prin trimiterea lucrărilor, în intervalul 1 aprilie – 15 iunie 2022, pe adresele de e-mail: roxana.rogobete@e-uvt.ro și emina.capalnasan@e-uvt, urmând ca rezultatele să fie afișate pe 11 iulie pe site-ul litere.uvt.ro și pe pagina de Facebook a facultății (https://www.facebook.com/uvt.litere).

Lucrările vor fi redactate în limba germană și vor fi trimise până la data de 15.05 pe adresa: temeswarer.germanistik@e-uvt.ro. Lucrările pot trata teme legate de literatura din spațiul cultural german, punându-se accentul pe texte literare în care apar reprezentări ale conceptelor de fremd, Fremdsein, Fremdheit, Anderssein/ Andersartigkeit, Entfremdung, respectiv teme legate de cultură și civilizație (minorități, imaginea Celuilalt, diferență, alteritate, prejudecăți, stereotipuri, stigmă, integrare, interculturalitate). Rezultatele concursului vor fi publicate pe 15 iunie, pe pagina web a facultății – https://litere.uvt.ro/.

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a obținut, din nou, peste 2 milioane de lei din Fondul de Dezvoltare Instituțională, competiția lansată anual de Ministerul Educației. Spre deosebire de edițiile anterioare, anul acesta au fost șapte domenii FDI, iar TUIASI a depus și câștigat câte un proiect pentru fiecare domeniu în parte. Mai mult, universitatea a primit 82,78% din suma solicitată pentru toate proiectele, cel mai mare procent dintre instituțiile de învățământ superior din Iași și cu mult peste media națională. La nivelul întregului demers de finanțare suplimentară a universităților s-au acordat 66,17% dintre fondurile solicitate în total de cele aproape 50 de instituții care au decis să depună proiecte.

„Și în acest an Politehnica ieșeană a obținut finanțare pentru toate domeniile FDI introduse în competiția de proiecte de către Ministerul Educației. În condițiile în care la fiecare dintre cele șapte domenii, numărul universităților competitoare a fost între 42 și 46, iar fondurile acordate de către minister reprezintă doar 66% din fondurile totale solicitate, primirea de către universitatea noastră a peste 80% din fondurile solicitate, una dintre cele mai mari finanțări la nivel național, reprezintă o confirmare a expertizei echipelor care au propus aceste proiecte și a valorii proiectelor”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI.

Rezultatele proiectelor câștigate în anii anteriori s-au tradus în spații de lucru sau laboratoare renovate pentru studenți, diferite îmbunătățiri ale infrastructurii la nivel administrativ, dar și educațional, cât și diferite tipuri de granturi oferite pentru proiecte de cercetare.

Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT) lansează o invitație la Cercul de drept procesual civil ce va avea loc în data de 1 aprilie 2022.

Astfel, tema cercului va fi „Judecarea ordonanței președințiale”, cercul de drept procesual civil urmând a fi susținut de drd. Roxana Truța, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept, avocat în Baroul Mureș.

Menționăm că evenimentul va avea loc în data de 1 aprilie 2022, în intervalul orar 10:00-11:30, în Sala de conferință a Facultății de Drept din cadrul UVT, Bd. Eroilor de la Tisa nr. 9A.

Elevii claselor a XII-a şi a XIII-a (seral/frecvenţă redusă) de liceu vor susţine, luni, proba scrisă la Limba şi literatura română din cadrul simulării examenului de bacalaureat, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

Marţi va avea loc proba obligatorie a profilului probă scrisă, iar miercuri proba la alegere a profilului şi specializării, notează Agerpres.

Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 31 martie probă scrisă la Limba şi literatura maternă. Rezultatele vor fi afişate pe 14 aprilie.

Proba va începe la ora 09:00, moment în care, în fiecare sală, vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 08:30.

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Rezultatele obţinute de elevi la simulare sunt analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ în care acestea s-au desfăşurat, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Profesor în macroeconomie şi cercetător la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Liviu Deceanu a vorbit cu „Adevărul“ despre riscurile izbucnirii unei crize economice din cauza războiului, coroborat cu efectele grave ale pandemiei.

Anul 2022 a venit cu creşteri uriaşe la energie şi cu hiperinflaţie, iar creşterea galopantă a preţurilor i-a făcut pe mulţi economişti să anticipeze o nouă criză economică. Încă înaintea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au apărut primele semne serioase în acest sens, iar războiul nu face decât să agreveze situaţia.

În opinia lui Liviu Deceanu, profesor în macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, războiul poate aduce mai degrabă o recesiune în Europa, dar şi în alte părţi ale lumii. Asta nu înseamnă că suntem la adăpost de valurile unei eventuale noi crize, însă în acest moment nu se poate vorbi de certitudini.

„Catastrofa la care suntem martori vine într-un moment oricum dificil. E vorba de efectele economice majore ale pandemiei, inflaţia crescută, criza energetică, frecvenţa tot mai ridicată a actelor de dezinformare.

Războiul, adăugat în acest cocktail nefericit, are un caracter prociclic, cum obişnuim să spunem noi economiştii, adică adânceşte criza. Asta înseamnă inflaţie şi mai mare, petrol şi gaz şi mai scumpe, produse alimentare cu preţuri sporite, revenire mai greoaie, creştere economică încetinită, turbulenţe pe pieţele financiare, pe pieţele de capital, sincope la nivelul lanţurilor de aprovizionare, comerţ diminuat, prudenţă mai mare din partea investitorilor, supraîndatorare şi aşa mai departe”, susţine Deceanu.

Ministerul Digitalizării a respins mai multe dintre acuzaţiile dure aduse proiectului cloudului guvernamental de mai multe voci din industria locală de IT - şi în special de asociaţia care grupează mai multe firme de soft şi servicii de IT  - ANIS. Prin intermediul unui comunicat de presă şi a unui alt document Ministerul Digitalizării a precizat că dialogul pe această temă cu industria se va intensifica şi că expertiza mediului privat este necesară pentru derularea proiectului de cloud guvernamental.

În cadrul comunicatului, ministrul Marcel Boloş compară crearea cloudului guvernamental cu o casă şi susţine că furnizarea de bunuri şi servicii pentru aceasta “trebuie să revină mediului privat”. “„Guvernul este proprietarul terenului şi beneficiarul construcţiei contractate prin PNRR în care vor locui atât cetăţeanul, cât şi funcţionarul public. Funcţionalitatea camerelor este asigurată de ADR care reflectă nevoile şi dorinţele beneficiarilor, pentru că fiecare cameră din casa Cloud-ului guvernamental reprezintă câte o instituţie a administraţiei publice centrale – ministere, autorităţi. Construcţia şi instalaţiile, practic tot ce nu se vede dar este esenţial pentru calitatea şi durata de viaţă a construcţiei, poate fi asigurat de o instituţie cu expertiză naţională în administrarea echipamentelor hardware, iar siguranţa şi protecţia anti-efracţie de o instituţie cu înaltă calificare în securitatea cibernetică.