Revista presei – 29 martie 2021

Timișoara este unul din cele mai puternic afectate orașe din cauza lipsei studenților în ultimul an. 60% dintre studenți erau din alte părți ale țării, dar care acum studiază online, de acasă. Specialiștii spun că aproximativ 150 de milioane de euro este pierderea pentru economia locală.

În Timișoara există o comunitate de 45.000 de studenți, iar 40% dintre aceștia sunt timișoreni. O pondere mai mare este reprezentată de studenții din alte părți ale țării, dar care acum studiază de acasă din cauza pandemiei, ceea ce a dus la o scădere a economiei locale. Un student cheltuia pe parcursul unui an în medie de 5.000 de euro în 10 luni, vacanțele fiind excluse, spun specialiștii. Estimările sunt că pierderea pentru economia locală este de 150 de milioane de euro.

„Studenții din afara Timișoarei evident nu mai sunt aici pentru a studia, toate activitățile fiind online. Estimând o cheltuială anuală pe care un student din afara orașului o face pe parcursul unui an, undeva în jur de 5.000 de euro, considerând o cheltuială medie de 500 de euro pe lună, timp de 10 luni, excludem vacanțele din socoteală, ajungem la pierderi de 150 de milioane de euro”, a spus, pentru Tion, Cosmin Enache, profesor responsabil cu strategia financiară în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Pierderea aceasta, la nivel național este compensată de câștigurile economiei locale ale localităților de care aparțin studenții, dar nu sunt foarte mari.

„Evident, pierderea înregistrată în centrul universitar, la nivel național, e cumva compensată de câștiguri în economiile locale ale localităților în care au domiciliul studenții noștri, dar creșterile respective sunt mai mici, întrucât costul vieții e mult mai redus de regulă în localitățile de proveniență”, a mai spus Cosmin Enache.

Și Clujul înregistrează scăderi mari. Universitatea Babeș Bolyai a făcut și un studiu în care a inclus 11 universități din Cluj și arată că 33,4 milioane de euro sunt cheltuiți lunar de către studenți. Banii studenților mergeau pe chirie, alimentate, îmbrăcăminte și activități de recreere.

Comisia Europeană a lansat miercuri „Open Research Europe”, o platformă pentru publicarea lucrărilor științifice, care va fi accesibilă tuturor, potrivit unui comunicat de presă. Platforma va prezenta rezultatele activităților de cercetare finanțate prin programele UE Orizont Europa 2021-2027 și Orizont 2020.

Comunicatul precizează că platforma „Open Research Europe” “le va oferi tuturor, indiferent dacă sunt cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. Ea abordează în mod direct dificultățile majore asociate adesea cu publicarea rezultatelor științifice, inclusiv termenele de reutilizare a rezultatelor, obstacolele din calea reutilizării și costurile ridicate. Platforma este un serviciu opțional pentru beneficiarii programelor Orizont Europa și Orizont 2020, care vor putea astfel să își îndeplinească, fără niciun fel de costuri, obligațiile în materie de acces liber imediat prevăzute în contractele de finanțare”.

Aproximativ 40 de lucrări științifice din diverse domenii ale cercetării au fost deja publicate și sunt disponibile pentru a fi citite și evaluate de comunitatea științifică.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, despre cercetarea deschisă:

• „Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare.”

Comisia precizează că platforma “îi va ajuta pe beneficiarii programelor Orizont 2020 și Orizont Europa să-și îndeplinească obligațiile relevante în materie de acces liber stipulate în contractele lor de finanțare: accesul liber imediat, prevăzut de programul Orizont Europa, și înscrierea automată într-un registru general (prin comparație, programul Orizont 2020 permitea o perioadă de embargo de 6 – 12 luni). Platforma „Open Research Europe” va oferi cercetătorilor un spațiu de publicare în care să-și poată împărtăși rapid rezultatele și analizele și care să faciliteze dezbateri deschise și constructive pe teme de cercetare. Platforma oferă o gamă largă de indicatori pentru cuantificarea impactului științific și social al articolelor și pentru furnizarea de informații cu privire la utilizarea și reutilizarea acestora.”

Toate școlile din Timiș sunt deschise pentru elevi începând de luni, 29 martie, acolo unde localitățile nu sunt carantinate. În Timișoara și localitățile periurbane aflate în carantină, cursurile se vor desfășura online, iar elevii vor susține simularea la Evaluarea Națională la o dată ulterioară, stabilită de IȘJ.

Scenariul în care funcționează școlile va fi actualizat săptămânal, pe baza criteriului epidemiologic privind rata de infectare din localitate, după noul ordin comun al Ministerului Sănătății și cel al Educației. Sunt trei scenarii:

Scenariul 1: preșcolarii și toți elevii vin la școală

Scenariul 2: vin fizic în unitățile de învățământ preșcolarii și elevii din învățământul primar, elevii din clasele a VIII-a și a XII-a, a XIII-a și cei din anii terminali din învățământul profesional și postliceal. Ceilalți elevi participă în sistem online la ore.

Scenariul 3: vin fizic în unitățile de învățământ preșcolarii și elevii din învățământul primar. Jumătate din elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a, a XIII-a și a celor din anii terminali din învățământul profesional și postliceal) vin fizic, iar ceilalți elevi din alți ani de studiu studiază în online.

Membri CJSU au stabilit sâmbătă, 27 martie, cum se desfășoară orele în următoarea săptămână în școlile și grădinițele din județ. Au ținut cont de propunerile de administrație ale școlilor, avizate de DSP Timiș și Inspectoratul Școlar Județean, dar și de ordinul comun al celor două ministere.

97 de școli din județ schimbă scenariul în următoarea săptămână de școală: 64 se încadrează în scenariul 1, 144 în scenariul 2, 248 în scenariul 3 și 135 în scenariul online, unde școlile sunt în zona de carantină zonală.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi că testarea elevilor la revenirea în şcoală cu teste noninvazive este „esenţială”, menţionând că aceste teste pot fi şi autoadministrate, nu va fi nevoie de supravegherea cadrelor didactice, dar va fi necesar acordul părinţilor.

Ministrul a precizat faptul că până acum foarte mulți părinți au refuzat testarea copiilor pe motiv că testele erau invazive.

„Testarea elevilor la revenirea în şcoală pe baza achiziţionării de teste noninvazive este esenţială. În limitele de competenţă ale Ministerului Educaţiei pot să spun că din cele 1.150.000 teste au fost utilizate doar 19.000.

Au fost două cauze: lipsa de personal medical, care este un lucru cunoscut, nu este de ieri de azi, care să administreze aceste teste, şi al doilea lucru - foarte mulţi părinţi au considerat că aceste teste sunt invazive, motiv pentru care nu şi-au dat acordul, care era necesar în mod expres.

Odată cu achiziţia de teste noninvazive, care, la limită, pot fi şi autoadministrate - am văzut că acest lucru se face în şcoli din Franţa şi Austria - sunt îndreptăţit să sper că acea testare în masă în şcoli va putea să fie un fapt”, a afirmat Cîmpeanu, după şedinţa de guvern.

El a explicat că testele pe bază de salivă pot fi autoadministrate, sub supravegherea cadrului didactic, nefiind nevoie de competenţă medicală, dar va fi necesar acordul părinţilor. „Dar cred că orice părinte îşi va da acordul în cazul în care testele sunt noninvazive”, a adăugat Cîmpeanu.

Propunerea ministrului Educației a fost salutată de premierul Florin Cîțu, care a afirmat faptul că testarea elevilor după vacanța prelungită de Paște ar fi o soluție foarte bună de a ține sub control pandemia de Covid-19.

Reporter: Ce ai simțit când ai aflat că ai fost admis la Harvard, te așteptai?

Rareș Avram: Sentimentul a fost extrem de copleșitor. Nu mă așteptăm în totalitate la acest deznodământ, chiar dacă mi-l doream și muncisem enorm pentru el. Felicitările celor din jurul meu și susținerea familiei, a profesorilor, a prietenilor, care îmi spuneau cât de importantă și impactantă pentru viitorul meu este șansa unei educații la Harvard m-au făcut să conștientizez că trebuie să fiu recunoscător și să profit la maximum de anii ce vor urma.

Cum a fost tot acest proces de aplicat și de admitere?

Rareș Avram: Procesul este extrem de complex, este cel mai complex din toată lumea în ceea ce privește admiterea în universitate. În primul rand trebuie să dai BAC-ul american, SAT 1, care este de matematică și engleză, apoi poți da SAT 2 la mai multe materii, practic cu cât dai la mai multe materii cu atât ești mai avantajat. Eu am ales matematica, din nou, mai aprofundată, și fizica.

Cum ți s-a părut SAT, comparativ cu BAC-ul românesc?

Rareș Avram: Este extrem de diferit, în primul rând totul este grilă. Este la un nivel mai scăzut decât BAC-ul nostru. Nu acoperă toata materia, ci cel mult până în clasa a zecea, poate extrem de puțin și din clasa a XI-a. Dar la fizică acoperă toată fizica, tot ce facem în tot liceul.

SAT-ul 1 la engleză este puțin mai dificil, mai aprofundat. Trebuie să ai abilități bune de a citi un text pentru că sunt texte științifice, istorice, belestristică la partea de Reading.

Accentul este pus pe abilitatea de rezolva problema, cum se raportează elevul la contextul unui examen. Timpul este destul de mic, ai de rezolvat la SAT 2 de mate 50 de probleme în 60 de minute, iar la fizică - 75 de probleme în 60 de minute. Îți testează un pic capacitatea de a reacționa, de a trece peste o situație mai la limită.

După ce ai dat BAC-ul lor, trebuie să începi sa îți creezi dosarul de admitere, care include în primul rând mai multe eseuri personale. Este în primul rând un eseu personal de bază pe care îl trimiți la toate universitățile. Când spun personal, chiar este personal. Acest proces m-a făcut sa imi pun sufletul pe tavă când am scris. Ei vor sa te cunoască ca om, nu doar ca student, vor să îți afle interesele, cum te raportezi la anumite situații, care sunt valorile, în ce mediu ai crescut, este o aplicație extrem de holistică.

După care fiecare universitate vine și-ți dă niște eseuri suplimentare, fie de 100 de cuvinte, fie de 600. Harvard-ul cere un singur eseu suplimentar, fără limite de cuvinte. Dar Princeton cere mai multe, în total cred că 7 sau 8.

Și acestea sunt despre diferite teme. Trebuie să fii foarte sincer cu tine când le scrii - este un text foarte dragut care spunea că dacă ai terminat de scris un eseu și în colțul din dreapte sus în loc de „Rareș Avram” poți pune „Gigel Popescu” înseamnă că nu l-ai scris bine. Trebuie sa fie extrem de personal, să reflecte cu adevărat cine ești tu.

În schimb pot fi și foarte concrete, de exemplu descrierea unei activițăți extracurriculare din timpul liceului, sau ce dorești să studiezi și de ce, ce-ti place mai mult la universitatea respectivă, ce plănuiești să faci cu educația pe care vrei să o primești în SUA etc.

În pandemie aproape că s-a triplat numărul copiilor cu un nivel modest de performanță, a spus Dragoș Iliescu, expert internațional în testare și fondator BRIO, în cadrul Conferinței online “Educația digitală asimptomatică” care a fost organizată de Edupedu.ro și de World Vision România. Iliescu a spus că „educația digitală făcută în mod asistat și după un plan” este ceea ce trebuie făcut, dar dacă educația digitală se face ca până acum, ca în acest an în care am traversat pandemia, aceasta va avea „efecte teribile”.

Legat de testare și de nevoia de a avea o standardizare a acesteia la nivelul evaluărilor și examenelor naționale, Iliescu a spus că „nu poți să construiești o societate corectă pe baze care sunt fundamental incorecte”. Acesta a dat exemplu evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care nu pot fi comparate, nu au o „metrică măsurabilă”, astfel că datele sunt neutilizabile în opinia expertului internațional în testare.

De asemenea, Iliescu a mai atras atenția asupra scăderii gradului de dificultate la examenul de Bacaluareat și asupra lipsei de corectitudine în actualul sistem de notare de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a.

Dragoș Iliescu: „Una dintre provocările care mi s-au adresat era legată de capacitatea noastră de a standardiza testarea elevilor în școala românească, de a digitaliza acele teste. Opinia mea aici: este clar că testarea standardizată este singura formă de testare care poate să răspundă nevoilor de corectitudine și obiectivitate pe care societatea modernă le are și societatea românească nu-și permite să ignore testarea standardizată. Și pun acum în evidență această caracteristică de „fairness”, de corectitudine a testării standardizate; ea ține de precizia măsurătorii, deci testele standardizate bine făcute sunt teste care măsoară cu o foarte bună fidelitate, adică foarte puțină eroare, lipsa de eroare este o chestiune fundamentală de corectitudine. Ca să dau un exemplu, în condițiile în care testul nu măsoară cu foarte bună precizie – orice test, Evaluarea Națională de a VIII-a să zic, sau Bacalaureatul, sau orice alt test – dacă nu măsoară cu foarte bună precizie, e probabil ca nota pe care o dă să nu fie nota reală a copilului care este evaluat. Să fie, de exemplu, o notă mai mare sau o notă mai mică. Pentru copilul care primește o notă mai mică, copilul respectiv e dezavantajat și nu ai vrea să se întâmple asta, adică orice copil care trăiește pe baza unor idealuri meritocratice vrea să beneficieze de ceea ce știe și ceea ce știe să se reflecte cât mai fidel cu putință în nota pe care o are. Acum, sigur, există ceva mai multă delăsare sau emoție „mai pozitivă” atunci când spunem că un copil a fost evaluat într-un mod greșit, dar în mod pozitiv. Cu alte cuvinte el merita 8, dar a primit 10, „ei, lasă, să fie sănătos și norocul lui”. Cam așa te raportezi la situația asta de foarte multe ori, însă în mod evident și acea situație dezavantajează pe cineva. În cazul Bacalaureatului, nu neapărat, dar în cazul Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a copilul respectiv a luat locul altui copil care a luat 9 pe merit și acest copil nu a luat 8-ul pe care îl merită. Deci, înțelegeți cumva, precizia măsurării este o chestiune fundamentală de corectitudine. Nu poți să construiești o societate corectă pe baze care sunt fundamental incorecte.

Fiecare domeniu din universitățile românești, prezent în Top 500 Shanghai, va fi finanțat cu o jumătate de milion de lei, a anunțat ministrul Educației după ședința de Guvern de joi, 25 martie. Cîmpeanu a spus că acest lucru se va face printr-un proiect de ordonanță de urgență care este deja pe circuitul de avizare.

Ministrul a mai spus că 10% din finanțarea de bază a universităților va putea fi cheltuită pentru „investiții în beneficiul comunităților academice”.

„Avem pe circuitul de avizare și vom introduce în ședința de guvern, o ordonanță de urgență prin care:

Unu: 10% din finanțarea de bază a universităților va putea fi cheltuit pentru investiții în beneficiul comunităților academice. Este vorba de un maxim de 320 de milioane de lei, 10% din 3,2 miliarde de lei, cât este totalul finanțării de bază în universitățile românești.

Doi: pentru prima oară, în universitățile românești din bugetul Ministerului Educației, 100 de milioane de lei vor fi destinați finanțării instituționale a cercetării din universități. Deci 100 de milioane de lei din bugetul Ministerului Educației, nu al altui minister, vor fi alocați pentru finanțarea instituțională a cercetării, pe bază de performanță, pe baza potențialului pentru cercetare și pe baza strategiilor pentru cercetare ale fiecărei universități.

rei: Am luat decizia de a finanța cele 10 universități câștigătoare ale competiției de rețele de universități europene, trei în primul apel, șapte în apelor următor, cu o sumă absolut identică cu cea cu care finanțează aceste proiecte Uniunea Europeană. Deci, cu alte cuvinte, cât dă Uniunea Europeană, indiferent cât dă, exact atât va da și România, prin Ministerul Educației.

Este modalitatea prin care încurajăm performanța.

Patru: avem nouă universități care sunt prezente în Top 500 Shanghai, cu 14 domenii. Fiecare din aceste domenii va fi finanțat cu jumătate de milion de lei pentru fiecare domeniu, deci cu 500.000 de lei. Este o altă modalitate de încurajare a performanței. Top 500 Shanghai, știm cu toții, cred, că este cel mai redutabil top. Acestea ar fi lucrurile la nivel de învățământ superior”, a declarat Cîmpeanu.

Reveal Marketing Research a realizat un studiu în parteneriat cu Kidprenor despre percepția părinților români cu privire la educație. Iată mai jos rezultatele pe larg!

O treime dintre români consideră că învățământul tradițional pregătește în mică și în foarte mică măsură un copil pentru viață. De aceea, mulți părinți ar fi dispuși să plătească chiar și până la 500 lei pentru dezvoltarea copiilor

Rugați să evalueze învățământul tradițional, o treime dintre români consideră că acesta pregătește în mică și în foarte mică măsură un copil pentru viață, în timp ce 37% declară contrariul. Astfel, majoritatea părinților (76%) declară că ar fi dispusă să plătească pentru activități aliniate intereselor  copiilor. Cei mai mulți dintre respondenți (31%) ar aloca între 300-500 lei pe lună pentru a le oferi copiilor posibilitatea de a studia în domeniile lor preferate. În plus, 20% dintre părinți sunt și mai generoși, declarând că ar investi chiar și peste 1000 lei.

8 din 10 părinți sunt de părere că un copil ar trebui să își aleagă singur domeniile de interes pentru el

Potrivit studiului, românii se arată foarte preocupați de dezvoltarea copiilor lor și îi încurajează să își urmeze pasiunile. Astfel, 8 din 10 părinți sunt de părere că un copil ar trebui să își aleagă singur domeniile de interes pentru el. Se observă, totuși, o diferență intre segmentele analizate. Familiile cu venituri mai ridicate și cu un nivel de educație mai înalt sunt mult mai deschise în a le oferi copiilor libertatea de a alege un domeniu de interes (85%), comparativ cu familiile cu venituri mai scăzute (67%).

Limbile străine, vorbitul în public și sporturile sunt principalele activități pe care părinții le consideră atractive pentru copiii lor

Întrebați ce domenii consideră că ar fi atractive pentru copiii lor, respondenții menționează în cea mai mare măsură limbile străine (66%). Apoi, mai mult de jumătate dintre părinți (58%) menționează activitățile de dezvoltare personală. Abilitățile de vorbit în public sau învățarea bunelor maniere sunt cunoștinte apreciate pozitiv de către părinți.

Alte activități selectate de către respondenți sunt: sporturile individuale (52%), sporturile de echipă (46%), cursurile de antreprenoriat (44%) și activitățile din domeniul IT (42%) (codare, web design, grafică pe calculator, robotică). Comparativ cu restul activităților, datele arată un interes mai scăzut pentru artă (teatru, pictură, desen, canto, cunoașterea unui instrument muzical) – doar 28% dintre părinți consideră că aceste activități ar fi interesante pentru copiii lor. Se observă, așadar, tendința românilor spre domenii care fie au un impact pozitiv asupra sănătății copiilor, fie spre domenii care sunt percepute în societate drept cariere pragmatice sau stabile. Deși mulți dintre copii pot fi interesați de activități artistice, părinții tind să nu pună preț pe acestea.