Revista presei – 29 iunie 2022

În premieră, anul acesta, la admiterea în facultățile Universității de Vest din Timișoara, candidații vor da un test de cunoștințe generale.
În ceea ce privește numărul de locuri, se menține la același nivel ca anul trecut, iar platforma online este deschisă, deja.
Sunt disponibile 2.350 de locuri bugetate, pentru programul de licență, și o mie 400 pentru master.
Procesul de admitere va fi, însă, diferit începând de anul acesta la cele mai multe dintre facultati, spune prorectorul Mădălin Bunoiu:

În plus, vor fi deschise mai multe centre, atât la sediile UVT din Timișoara, cât și în alte județe.

Clubul Sportiv Universitar „Universitatea de Vest de Vest din Timișoara” a participat în acest weekend, prin echipa de ciclism, la Campionatele Naționale de Ciclism și Paraciclism 2022, unde a obținut rezultate notabile, atât in România, cât și în Moldova. La proba de Contratimp individual, au îmbrăcat tricoul de Campion Național rutierii CSUVT:

• Locul 1 – Mădălin Gaiță (categoria Master);
• Locul 1 – Andrei Sobennicov (CN al Republicii Moldova, categoria Elite);
• Locul 1 – Arman Garibean (CN al Republicii Moldova la categoria U23);

Alți trei sportivi s-au clasat pe podium:

• Locul 2 – Georgeta Ungureanu (Elite feminin) și titlul de Vicecampioană Națională;
• Locul 3 – Natalia Mănescu (categoria U23);
• Locul 3 – Erick Rogoz ( U23).

În proba de Fond, pe un traseu de 120 km, cu un profil foarte vălurit, echipa a obținut Locul 2 – prin Georgeta Ungureanu și Locul 3 – prin Natalia Mănescu. Din pacate, mezinul nostru, Alin Toader, a căzut periculos în timp ce era în evadare. Erick Rogoz a căzut, la rândul lui, pe unul dintre virajele foarte periculoase, din cauza carosabilului ud, după o ploaie torențială, dar a ajuns la finish pe locul 5. Mihai Băbăiță a fost în evadare peste 120 de km, dar a trebuit să lase pedala după un incident de cursă și a ajuns pe locul 9. Peste Prut, titlul de Campion Național a fost păstrat de Andrei Sobennicov, urmat de Arman Garibean.

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Felicitări întregii echipe de ciclism din cadrul CSUVT pentru momentele de adrenalină, sportivitate și pentru cele 10 medalii câștigate, între care se află 4 medalii de aur, 3 de argint și 3 de bronz! Echipa de ciclism a CSUVT este motivată, forțându-și limitele în fiecare etapă sau competiție, și promite rezultate tot mai bune, obținute prin muncă și inspirație. Lanț întins, rutierilor CSUVT!”

Cu o puternică preocupare în sfera cercetării și numeroase premii câștigate în ultima perioadă la saloanele internaționale de inventică, Universitatea Politehnica Timișoara și completat bogatul palmares cu noi distincții, obținând 5 medalii de aur la Salonul Internațional de Inventică – INVENTICA 2022, care a avut loc în perioada 22 – 24 Iunie 2022, la Iași.

Pe lângă cele 5 medalii de aur, echipa UPT a obținut și 8 medalii de argint, 16 medalii de bronz, 3 premii speciale și 9 diplome de excelență, pentru complexitatea, diversitatea și nivelul lucrărilor înscrise. Mai mult, Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic Politehnica 2020 a obținut Premiul de Excelență în Inovare, distincție acordată de Universitatea Politehnica București.

Și de această dată, participarea s-a realizat sub egida Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic Politehnica 2020, cu un total de 29 de înscrieri (brevete, proiecte studențești și de cercetare, teze de doctorat și publicații). Echipa CITT-UPT prezentă la Iași a fost formată din ș.l.dr.ing. Corneliu Birtok-Băneasa, ș.l.dr.ing. Adina Budiul-Berghian și Agnes Stepanian.

Manifestarea a fost organizată de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Institutul Național de Inventică din Iași, cu scopul de a crea un forum academic pentru dezvoltarea inovației științifice la care au participat invitați din mai multe țări, precum România, Suedia, Taiwan, Croația, Malaezia sau Polonia.

Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României - Ediţia I", realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund, scrie Agerpres.

În perioada 27 iunie – 1 iulie, Academia de Studii Economice din București găzduiește școala de vară internațională unde buna guvernanță și reziliența instituțională sunt temele principale.

Școala este organizată sub egida proiectului Erasmus + Terragov (Teaching Institutional Resilience and Prompt Reaction to Crisis: Good Governance Experiences in Europe).

La eveniment participă peste 50 de studenți și profesori, reprezentând 15 naționalități, de la cele 5 universități partenere: Universitatea din Islanda, Universitatea Complutense din Madrid, Universitatea din Vilnius, Universitatea din Zagreb și ASE.

Proiectul se axează pe conceptul de bună guvernanță și provocările aferente de la nivel infra și supranațional, propunându-și să cerceteze reacția în fața crizei și cele mai adecvate soluții.

Scopul școlii de vară este de a asigura studenților calificări cheie pentru o piață internațională a muncii foarte dinamică, bazându-se pe o perspectivă comparativă în ceea ce privește managementul crizei și reziliența instituțională. Studenții vor dezvolta abilități interculturale, adaptabilitate, agilitate, cunoștințe despre instituțiile internaționale și europene, înțelegerea altor culturi, îmbunătățirea abilităților de limbi străine și extinderea orizonturilor individuale.

Pe lângă activitățile academice constând în cursuri, dezbateri, vizite de studiu și elaborarea unui proiect în echipă, școala de vară Terragov are și o pronunțată dimensiune interculturală, atinsă prin jocuri, vizite ghidate și evenimente interculturale.

Consorțiul românesc al universităților de științe agricole, reunit trei zile în București, a stabilit că digitalizarea este o nevoie imperativă a procesului de învățământ din acest domeniu. Dar a discutat și despre obținerea abilităților profesionale cu prezența fizică la cursuri.

„O temă deosebit de importantă a fost nevoia de digitalizare în universități. Concluzia agreata în cadrul Consorțiului a fost că digitalizarea este esențială atât pentru desfășurarea activităților didactice, cât și a celor administrative. Toți reprezentanții participanți au fost de acord că digitalizarea trebuie să asigure suportul pentru procesul de învățare și pentru activitățile de cercetare, și nu să înlocuiască aceste activități. Interacțiunea dintre cadrele didactice, cercetători și studenți reprezintă elemente esențiale pentru formarea viitorilor specialiști în domeniul agronomic, a viitorilor ingineri și medici veterinari”, se spune în comunicatul remis presei.

Universitățile membre ale Consorțiului, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din  Timișoara,  și-au exprimat speranța că „noua Lege a Educației va stabili raportul optim între activitățile online și cele fizice, astfel încât domeniile de inginerie și medicină veterinară să nu aibă de suferit, iar rezultatul să nu creeze un cadru care să conducă la îndepărtarea tinerilor de aceste domenii și îndreptarea lor către specializări în care activitățile se pot desfășura cu preponderență în mediul online.”

„Cu sprijinul Guvernului ungar, în Transilvania a fost creată o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate”, a anunțat sâmbătă Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului ungar, transmite Rador, care citează agenția de presă MTI, conform G4media.ro.

Oficialul maghiar a făcut declarația după inaugurarea unui centru romano-catolic, cu program prelungit pentru preşcolari, „Casa Márton Áron”, la Miercurea Nirajului, judeţul Mureş. Politicianul a mai spus că în paralel cu acest eveniment, la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş s-a desfăşurat ceremonia de încheiere a anului universitar, instituţie de învăţământ superior care a fost înfiinţată în urmă cu 22 de ani cu sprijinul statului ungar.

„Datorită Programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, care se află acum în cea de-a patra etapă, în Transilvania a fost creată şi consolidată o structură educaţională completă de limba maghiară. Este bine să vedem aceste realizări. Dacă ar fi să scriem pe câte o pagină toate realizările pe care le-am făcut în ultimii 12 ani – şi mă refer doar la investiţii, nu la programe, ci la renovări şi investiţii finalizate, concrete -, atunci am putea citi o carte sau o publicaţie de 100.000 de pagini”, a declarat secretarul de stat.

El a mai spus că numărul investiţiilor (reabilitări şi construcţii noi), realizate în Bazinul Carpatic prin programul de dezvoltare a grădiniţelor, lansat în urmă cu 5 ani şi jumătate de Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale, se apropie de 1.000. În Transilvania, în cadrul programului au fost construite 103 grădiniţe noi şi renovate 376, cu o investiţie totală de aproximativ 33 de miliarde de forinţi (82,21 milioane euro).

Potrivit lui Árpád János Potápi, din cauza dificultăţilor economice din regiune, care nu se observă cu adevărat în Ungaria, cel mai important lucru este acum finalizarea investiţiilor începute. Piatra de temelie a Casei „Márton Áron” a fost depusă în februarie 2019 şi a fost ridicată în curtea Bisericii Romano-Catolice din Miercurea Nirajului, cu o finanţare din partea statului ungar în valoare de 205 milioane de forinţi (peste 510.000 euro) şi inaugurată sâmbătă. Imobilul are două săli pentru activităţi, două dormitoare, o cameră medicală, o bucătărie şi o baie, astfel fiind create condiţiile moderne pentru educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari.Tot în cadrul Programului de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic a fost construită o creşă reformată, la Miercurea Nirajului, care a fost inaugurată anul trecut.

Doar unul din doi adolescenţi dintre cei care au absolvit clasa a VIII-a în anul şcolar 2017-2018 a ajuns să ia examenul de Bacalaureat 2022, potrivit datelor oficiale analizate de World Vision România.

De asemenea, aproximativ doi din trei adolescenţi de la sate nu au reuşit să treacă examenul susţinut în vara acestui an. Peste 170 de mii au absolvit clasa a VIII-a în anul şcolar 2017-2018. Dintre aceştia, 84.880 au ajuns anul acesta să promoveze Bacalaureatul. Asta înseamnă că mai puţin de unul din doi adolescenţi a reuşit în prezent să ajungă la examen şi să-l ia.

„Când ne uităm la rezultatele unei generaţii de copii este important să vedem care a fost parcursul lor de-a lungul unui ciclu de învăţământ sau de când au început şcoala. Dincolo de copiii care s-au mutat din ţară şi cei care sunt înscrişi în şcolile profesionale, deci nu sunt obligaţi să dea Bacalaureatul, aceste cifre ne arată că zeci de mii de adolescenţi abandonează liceul. Riscul cel mai mare este în rândul celor din familiile vulnerabile de la sate, care cu greu îşi permit costurile pentru transportul către liceu, cămin sau cantina la oraş, rechizite şcolare sau haine“, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

În continuare se observă un decalaj semnificativ între rezultatele elevilor cu domiciliul în mediul rural faţă de cei care locuiesc în mediul urban. Diferenţa dintre cele două medii s-a redus anul acesta cu doar 1.6% faţă de anul trecut.   Rată de promovare promoţia curentă: 69,2% - mediul rural, 82.7% - mediul urban; Rată de promovare promoţia curentă plus promoţia anterioară: 64,61% - mediul rural, 77,70% - mediul urban

O diferenţă şi mai mare se află între adolescenţii care învaţă în licee de la sat versus elevii care învaţă în licee de la oraş. Mai puţin de unul din doi elevi dintre cei care au făcut liceul în mediul rural au luat Bacalaureatul. În schimb, la elevii care învaţă în licee din mediul urban promovabilitatea a fost de peste 74%.