Revista presei – 29 iulie 2022

Premierul Nicolae Ciucă i-a felicitat, joi, pe jucătorii echipei de fotbal a Universității de Vest din Timișoara la Jocurile Europene Universitare de la Lodz (Polonia): „Sportul și educația sunt indispensabile pentru ca tinerii și copiii să se dezvolte armonios și să-și pună în valoare calitățile”. „Tinerii sportivi români și-au demonstrat încă o dată valoarea și mă bucură cu atât mai mult faptul că fac performanță în sport și, în același timp, sunt preocupați să-și continue studiile.

Victoria echipei de fotbal a Universității de Vest din Timișoara la Jocurile Europene Universitare de la Lodz (Polonia) este o premieră pentru reprezentativa României la acest nivel și sunt convins că sportul universitar românesc are de câștigat prin exemplul acestor tineri campioni. Sportul și educația sunt indispensabile pentru ca tinerii și copiii să se dezvolte armonios și să-și pună în valoare calitățile. Felicit proaspeții campioni universitari europeni la fotbal de la UVT pentru victoria excepțională obținută în Polonia. Vă urez succes la competițiile viitoare și în viața de student”, a scris pe Facebook Nicolae Ciucă. Echipa de fotbal a Universității de Vest din Timișoara a participat la Jocurile Europene Universitare de la Lodz (Polonia). Finala campionatului s-a dat între echipa UVT și echipa „State University of Trade and Economics” din Kiev, iar UVT a devenit campioană europeană universitară, scor 8-7 (0-0 după timpul regulamentar și prelungiri).

În urma publicării rezultatelor celui de-al treilea apel de propuneri al Comisiei Europene în cadrul programului Erasmus+, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a fost recunoscută oficial ca Universitate Europeană.

Inițiativa Universităților Europene este un demers lansat la nivelul UE în anul 2017, care își propune constituirea până în 2025 a unui Spațiu Educațional European, prin încurajarea formării de consorții universitare transnaționale și transregionale care să adopte și să implementeze strategii comune în domenii precum învățământul superior, cercetarea, inovarea, egalitatea de gen sau incluziunea.

Astfel, în urma primelor două apeluri (din 2019 și 2020), Comisia Europeană a selectat 41 de Universități Europene care au primit finanțare pe o durată de 3 ani. În urma celui de-al treilea apel de propuneri, numărul acestora a crescut de la 41 la 44, iar durata de finanțare s-a extins de la 3 la 4 ani.

În competiția IUE 2022, ULBS a concurat ca membru al Alianței Europene FORTHEM (Fostering Outreach within European Regions, Transnational Higher Education and Mobility), din care face parte începând cu septembrie 2021, alături de universități din alte 8 țări europene: Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz (Germania), Universitatea Dijon–Bourgogne (Franța), Universitatea din Valencia (Spania), Universitatea din Palermo (Italia), Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), Universitatea din Agder (Norvegia), Universitatea din Opole (Polonia) și Universitatea Letoniei.

În urma procesului de selecție, Alianța FORTHEM va beneficia de un grant în valoare de 18 milioane de euro, dintre care 14,4 milioane acordate de Comisia Europeană, iar restul cofinanțare. Bugetul ULBS în cadrul alianței va fi de 1,2 milioane euro, dintre care aproape 1 milion de euro primit de la Comisia Europeană. În afară de ULBS, doar 6 alte universități românești au mai fost finanțate de către Comisie în competiția 2022. Managerul proiectului FORTHEM la nivelul ULBS va fi lector univ. dr. Anca Șerban.

Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" (TUIASI) din Iaşi a anunţat, joi, că va forma o "universitate europeană" alături de alte nouă instituţii de învâţământ superior din Europa, în cadrul Alianţei INGENIUM, proiect finanţat cu 14,4 milioane de euro.

Participarea studenților la alegerea rectorului să reprezinte 25% din totalul electoratului, este amendamentul propus de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), potrivit unui comunicat.

Subiect reiterat de ANOSR în multiple studii, poziții și opinii publice, participarea studenților într-un procent de 25% în alegerea rectorilor pare totuși una dintre modificările legislative mereu uitate de către guvernanți, chiar dacă aceștia au revendicat sau susținut propunerea studenților în nenumărate rânduri, remarcă reprezentanții studenților.

ANOSR remarcă faptul că „ultima susținere în acest sens aparține chiar Ministrului Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, atunci când și-a asumat modificarea legislației în conformitate cu solicitările studenților și acordarea ponderii de 25% în alegerea rectorului, în urma protestelor organizate de ANOSR în iarna anului precedent”.

„Astfel, în cele ce urmează, ne propunem să rezumăm și să (re)fundamentăm pe scurt necesitatea creșterii implicării studenților în procesul de alegere a rectorului, drept pierdut de studenți încă din 2011. Până în 2011, rectorul era ales de Senatul universitar, unde studenții dețin o pondere de 25% din electorat.

În primul rând, o participare insignifiantă a studenților în procesul de alegere a rectorilor a redus grav și interesul candidaților la poziția de rector pentru nevoile și interesele studenților. În situația actuală, în care corpul electoratului este, în proporție covârșitoare, constituit din cadre didactice, este de natura evidenței în ce direcție vor fi adresate strategiile de candidatură. Mai concret, în raportul realizat de ANOSR în 2019, prezentam faptul că doar 30% din planurile manageriale disponibile pe site-urile universităților fac referire la centrarea pe student a actului educațional. Mai mult decât atât, într-o proporție definitorie, planurile doar aminteau de acest principiu, fără a oferi măsuri concrete de operaționalizare sau sugestii în acest sens, iar cele prin care se asumau întâlniri periodice cu reprezentanții studenților sau organizațiile studențești din universitate se ridicau la un procent de doar 20%. În contextul fundamentării legii educației pe principiul învățământului centrat pe student, strategiile de dezvoltare ale mediului academic trebuie să urmărească acest deziderat, care nu poate fi atins, la nivel practic, în contextul în care studenții nu vor reprezenta o parte substanțială din corpul electoratului.

50 de cercetători, cetățeni ai Uniunii Europene, pot accesa burse individuale de cercetare acordate prin Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), în valoare totală de 8 milioane de euro, anunță Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) într-un comunicat de presă trimis jurnaliștilor acreditați la instituție.

Cercetătorii trebuie să aibă titlu de doctor și să fie posesori ai unui certificat Seal of Excellence obținut în cadrul Orizont 2020 și Orizont Europa, în perioada 2020-2022, cu un punctaj de cel puțin 85%. De asemenea, o altă condiție de aplicare este să nu fi obținut finanțare europeană. Îndeplinind aceste criterii, ei “pot aplica la apelul „I9. Sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie”, Componenta C9. Suport pentru Sectorul Privat, Cercetare, Dezvoltare și Inovare”, informează ministerul.

Lansăm acest apel pentru a da un imbold ecosistemului cercetării din România și pentru a crește atractivitatea sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, transmite ministrul Sebastian Burduja, potrivit comunicatului.

Valoarea maximă a unui proiect de tip „Burse individuale” („Individual Fellowship”) este de 141.768 euro brut, echivalent în lei, iar pentru un proiect de tip „Burse postdoctorale” („Postdoctoral Fellowships”) este de 149.568 euro brut, echivalent în lei. Depunerea proiectelor se face într-o singur etapă, folosindu-se platforma proiecte.pnrr.gov.ro.

Într-o creștere economică setată să se producă prin expandarea consumului, deficitul comercial a crescut cu un spectaculos 77% după numai 5 luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, importurile masive neavând în spate un motor al exporturilor pe măsură. Importurile de produse chimice, care cântăresc greu în balanța comercială, sunt compensate cu exporturi firave de produse cu valoare adăugată mică – iată ce se vede dacă dăm la o parte din ecuație Dacia și Ford.

Asta pentru că numai două categorii de produse își mai măsoară cu două cifre ponderile procentuale în totalul exporturilor românești, dacă se exclude categoria „mașinile și echipamentele pentru transport”, adică în cea mai mare parte industria auto.

În cele două categorii sunt incluse mărfuri dintre cele mai diferite, conform clasificării Institutului Național de Statistică (INS):

• Categoria din care fac parte mărfurile manufacturate din metale neferoase (cuprul, de pildă), țesăturile și pielea brută au avut o pondere de 18,7% (6,9 mld. euro), în totalul exporturilor din primele 5 luni ale anului 2022, de aproape 36,92 miliarde de euro. Din această categorie („mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă”) mai fac parte și articole puțin probabil să le exporte România, precum hârtia, fierul și oțelul.
• „Articolele manufacturate diverse” au avut o pondere de 12,6% (4,64 mld. euro). Din această categorie putem reține mobila, construcţiile prefabricate, instalaţiile sanitare, de încălzire şi de iluminat, îmbrăcămintea şi încălţămintea.

Următoarea categorie în clasamentul celor mai mari ponderi în exporturile românești sunt „alimentele și animalele vii” cu 8,7% sau 3,21 miliarde de lei, dar alăturarea alimentelor cu animalele vii nu înșeală ușor. Importul de alimente provoacă un deficit comercial de miliarde de euro (4,43 mld. euro, în 2019, ultimul an liber de crize).

„Mașinile și echipamentele pentru transport” (conform  clasificării standard de comerț exterior, folosită de INS) acoperă 42,7% din totalul exporturilor românești, cu cele aproape 15,78 de miliarde de euro, în creștere cu 54,3% față de primele 5 luni din 2021.

Nici celelalte cele mai mari exporturi românești nu au reușit să înregistreze un excedent comercial sectorial. Ba chiar, categoria cu cel mai mare export după industria auto („mărfurile manufacturate…”) provoacă al treilea cel mai mare deficit comercial sectorial, de 2,83 miliarde de euro.

Doar deficitele chimicalelor (-5,83 miliarde euro) și combustibililor (-3,23 miliarde euro) sunt mai mari.

Robert Dragomirescu a încercat din clasa a VII-a să se califice la Olimpiada Internațională de matematică. A reușit după patru ani, în 2021, când s-a întors cu o mențiune, însă această performanță n-a făcut decât să-l motiveze să țintească și mai sus. Luna aceasta, Robert, în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), a venit în țară cu medalia de aur, contribuind, astfel, la punctajul care a adus România pe primul loc în Europa și pe locul al cincilea la nivel mondial. Robert a vorbit, pentru Școala 9, despre muncă și gestionarea eșecului, dar și despre importanța pauzelor. Escalada e una dintre activitățile lui preferate și își face timp pentru ea.

Robert era în clasa a V-a când și-a dat seama cât de mult îi place să lucreze la matematică. A descoperit asta în timp ce se pregătea pentru prima olimpiadă. „În clasele primare am fost la câteva competiții locale, dar nu le luam foarte în serios, mă pregăteam cu câteva săptămâni înainte. Mă pricepeam (n.r. – la matematică), dar nu pot să zic că era chiar o pasiune”, își amintește Robert despre concursurile la care luase parte înainte.

Prima olimpiadă de matematică i-a adus adolescentului certitudinea că se află pe drumul cel bun. A obținut punctajul maxim la etapa județeană și s-a clasat pe locul al doilea la națională. „Asta m-a încurajat foarte mult, nu mă așteptam să fiu atât de bun. Acolo mi-am dat seama că am făcut foarte bine și că pot să ajung departe”, spune Robert.

Îi place matematica mai ales pentru că poate ajunge la demonstrații și rezolvări complexe pornind de la lucruri simple: „Îmi place că matematica e logică și că de la niște axiome, niște lucruri atât de «basic» încât nu ai nici măcar cum să le demonstrezi, începi să construiești și să tot construiești până ajungi la lucruri foarte complicate”.

Cea care l-a ajutat să își descopere talentul a fost Lioara Ivanovici, profesoara sa de matematică din gimnaziu, care îi este în continuare mentor și îl susține în tot ce își propune. „Cred că a fost persoana cea mai importantă pentru mine în tot acest drum spre performanță. Atunci când începi să descoperi matematica, ai nevoie cel mai mult de ajutor, de o persoană care să te facă să îți placă, să te provoace să afli mai mult și să lucrezi mai mult. După aceea, îți mai găsești singur materiale de studiu și lucrezi și independent”, explică Robert.

Elevul a aflat încă din primii ani de pregătire la matematică - și a și acceptat - că eșecul face parte din drumul către succes.

România trebuie să aibă în 2027 în unităţile de învăţământ 10.000 de consilieri şcolari faţă de puţin peste 3.000 câţi sunt în prezent, a declarat, joi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, potrivit Agerpres.

„În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România. În prezent, sunt puţin peste 3.000 de consilieri şcolari în toată România (3.138). Sunt situaţii în care un singur consilier şcolar trebuie să asigure servicii de consiliere pentru 2.400 de elevi. Acest lucru este în mod evident imposibil, într-o perioadă în care este nevoie mai mult decât oricând de consiliere şcolară”, a afirmat ministrul.

El a participat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti la o dezbatere privind rolul consilierului şcolar, conform proiectului legii învăţământului preuniversitar, alături de alţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi de consilieri şcolari, profesori logopezi şi mediatori şcolari, precum şi de reprezentanţi ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).