Revista presei – 29 decembrie 2022

Ministrul Educației, Ligia Deca, a precizat după ultima ședință de Guvern din acest an că proiectele legilor Educației vor fi făcute publice la începutul anului viitor, după perioada vacanței de iarnă. Ligia Deca a evitat să dea o dată exactă, precizând că depinde de procedura de avizare interministerială.

Proiectele legilor Educației în noua lor formulă nu vor mai fi lansate în consultare publică, ci doar făcute publice, reiese din declarația ministrului Ligia Deca, de miercuri, 28 decembrie. “Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedbackului venit, la începutul anului viitor, după perioada de vacanță. Cred că cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor în care să explicăm toate reformele. (…) Vorbim despre începutul anului viitor”.

Ligia Deca a fost întrebată dacă poate spune concret când vor fi prezentate în Guvern legile Educației și a răspuns că “vor fi făcute publice și intră în primă lectură în ședința de Guvern. Urmează procedura de avizare interministerială și după aceea adoptarea în Guvern cât mai devreme. La începutul sesiunii parlamentare viitoare le vom vedea și în procedură de dezbatere parlamentară. (…) Nu are rost să lansez o dată pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerială”, spune Ligia Deca.

De precizat, sesiunea parlamentară începe pe 1 februarie 2023.

”Domnului Klaus Iohannis, Președintele României.

Stimate domnule președinte,

Prin prezenta vă solicităm sa retrimiteți în Parlament proiectul legii privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare din România în Spațiul European de Cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică. Considerăm că acest proiect trebuie amendat în mod esențial deoarece, în forma actuală:

1. Normează, în paralel cu alte legi, în principal cu Ordonanța Guvernului nr. 26 din 2000 cu modificările și completările ulterioare, privind asociațiile, fundațiile și federațiile, aspecte care țin de formarea de asociații de drept privat și de interes public, permițând aparent eludarea obligațiilor aferente dreptului de a administra bunuri din domeniul public și fonduri publice (art. 38–45), a reglementărilor privind evitarea conflictelor de interese în administrarea asociațiilor și a necesității existenței unor organe de conducere cheie, cum ar fi adunarea generală sau cenzorul (controlul financiar intern), a unor componente esențiale ale statutului, precum și a unor proceduri cheie cum ar fi asigurarea unicității numelui, înscrierea în registrul persoanelor juridice de drept privat, dizolvarea etc.

Reprezintă, de asemenea, o normă paralelă cu Legea 287/2004 privind consorțiile universitare, consorții care sunt aproximativ același tip de organizații cu anticipatele consorții CDI. Ambele tipuri de consorții ar fi, prin lege, persoane juridice private de interes public, chiar dacă nu respectă niciuna din condițiile stabilite prin OG26/2000 pentru aceasta, condiții care ar trebui sa fie obligatorii pentru o organizație care gestionează fonduri publice.

Astfel, se creează riscuri severe, nejustificate, privind cheltuirea fondurilor publice și administrarea bunurilor aflate in proprietate publică.

2. Normează, în paralel cu o altă lege, Ordonanța Guvernului nr. 57 din 2002, privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, proceduri și drepturi cheie privind evaluarea, clasificarea și eligibilitatea pentru finanțarea organizațiilor de cercetare, introducând confuzii, contradicții și ambiguități care pot avea consecințe grave. Introduce, printre altele, o definiție paralelă, substanțial diferită de definiția 7^1 din OG57/2002 pentru termenul „organizație de cercetare”.

3. Intervine în structura internă a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare si Inovare, care este o Hotărâre emisă de Guvern; face ilegal și inoperant, printre altele, planul abia adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 1188/2022.

4. Contravine propriei expuneri de motive, deoarece formarea de noi organizații de cercetare, și a unei noi categorii, este de natură să crească fragmentarea sistemului, nu să o scadă – cum e declarată a fi intenția și motivația legii.

5. Tratează, în conținutul sau, cu totul alt subiect decât cel enunțat în titlu, în cea mai mare parte legea nefiind despre integrarea organizațiilor din România în Spațiul European al Cercetării (SEC). Integrarea în Spațiul European al Cercetării presupune transpunerea în legislație și în procedurile și practicile organizațiilor de cercetare și a autorităților statului a unui ansamblu de recomandări, coduri de bună practică și rezoluții ale organismelor UE, cum ar fi:

(1) Carta europeană a cercetătorilor și codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor;

(2) Codul european de conduită pentru integritatea cercetării (codul ALLEA);

(3) Comunicarea Comisiei 628/2020 privind un nou Spațiu European al Cercetării;

(4) Recomandarea 391 din 2022 privind principiile valorizării cunoașterii;

(5) Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice, din 2020;

(6) Declarația de la Roma, din 2014, privind cercetarea și inovarea responsabilă în Europa;

(7) Recomandarea 2122/2021 privind Pactul european pentru cercetare și inovare;

(8) Rezoluția 2524 din 2021 a Parlamentului European privind un nou Spațiu european al cercetării.

În cea mai mare parte, proiectul de lege tratează cu totul alte subiecte, doar accidental apărând mențiuni care ar putea fi considerate tangente la subiectul SEC. În expunerea de motive nici nu apar referințe la documentele de mai sus, singura referință fiind la ediția anterioară a SEC, lansată acum mai bine de 20 de ani.

În concluzie, ne exprimăm încrederea că veți da curs solicitării noastre și veți cere Parlamentului revizuirea acestui proiect de lege, în conformitate cu necesitățile perioadei în care ne aflăm și cu cerințele legii 24 din 2000 privind tehnica legislativă.

Va dorim sărbători fericite, Anul Nou cu bine și multă sănătate.

Membrii Asociației Ad Astra”

Universitatea Politehnica Timișoara se poate mândri cu o rată de angajabilitate a absolvenților instituției, care au finalizat studiile de licență sau masterat în 2022, a depășit 90%. Inginerii au ieșit cel mai bine, acest domeniu a avut o creștere de zece procente față de activitatea din 2020.

La realizarea cercetării au fost luați în calcul 1780 de absolvenți ai ciclului de licență și 920 de absolvenți de masterat din acest an. Pentru o foarte bună acuratețe a datelor a fost interogat Registrul de Evidență a Salariaților pentru a afla dacă absolvenții au un contract de muncă activ în această lună;

În acest an, rata medie de angajabilitate a absolvenților Universității Politehnica Timișoara a depășit 90%, arată studiul întocmit. Este cel mai mare procent din ultimii zece ani, de când este realizată această analiză.

Specializările cu cei mai mulți absolvenți angajați sunt Automatică și Calculatoare, respectiv Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale. Aici nivelul de angajare a ajuns la 91.5% dintre cei care au finalizat studiile de licență și masterat în această vară. Rata de angajabilitate poate fi mai mare pentru că studiul nu îi cuprinde pe absolvenții care lucrează individual prin PFA-uri sau dețin o firmă și au doar funcția de administrator, nu și de angajat.

Atât apelul național de proiecte Erasmus+ pentru anul viitor, cât și cel la nivel european cu procedurile Comisiei Europene, alături de ghidul oficial al acestui program de mobilitate pentru 2023 au fost publicate recent pe platforma erasmusplus.ro. Documentele sunt atașate la finalul articolului.

Aceste documente stabilesc calendarele (termenii limită pentru anul respectiv) și pașii prin care o școală, un liceu sau o universitate pot depune candidaturi și se pot înscrie în proiecte de mobilitate cu profesorii și elevii, respectiv studenții. În ele sunt prevăzute condițiile pentru parteneriate între unitățile de învățământ, durata parteneriatelor, sumele alocate plecărilor din țară, dar și detalii despre fiecare din domeniile eligibile: “Tineret”, “Sport”, “Educație școlară”, “Universitar”, “Formare profesională (VET) și Educația Adulților”, potrivit informațiilor din apelul național de proiecte.

Pentru ca o organizație sau instituție de învățământ să aplice pentru un proiect Erasmus+, fie în calitate de coordonator, fie în calitate doar de participant, ea trebuie să obțină un cod OID (Organisation ID) pe care îl folosește la identificarea pe rețeaua participanților, unde se regăsesc detalii despre ea, istoricul și o descriere, pentru găsirea de parteneri în viitoare proiecte.

În ceea ce privește școlile și cele două tipuri de finanțare care pot fi primite, în ghid se precizează următoarele:

Proiecte pe termen scurt pentru mobilitatea elevilor și a personalului – aceste proiecte oferă solicitanților posibilitatea de a organiza diverse activități de mobilitate pe o perioadă de șase până la optsprezece luni. Proiectele pe termen scurt reprezintă cea mai bună alegere pentru organizațiile care solicită un grant Erasmus+ pentru prima dată sau pentru cele care doresc să organizeze doar un număr limitat de activități.

Pas important în ceea ce privește digitalizarea Consiliului Județean Timiș. Instituția anunță că va realiza o platformă digitală pe care se vor putea face și plăți online.

Consiliul Județean Timiș a semnat contractul zilele trecute pentru realizarea acestei platforme, fiind atribuit în urma unei licitații publice Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică din București. Serviciile se ridică la puțin peste 1,2 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin intermediul fondurilor europene. Societatea contractată are la dispoziție nouă luni pentru a realiza platforma.

„Trebuie spus că aceasta este complementară celei prin care se digitalizează procesele interne ale instituției, aflată deja în lucru și finanțată din surse bugetare proprii. Soluția informatică de interacțiune digitală cu beneficiarii și partenerii Consiliului Județean are ca scop reducerea timpilor alocați, cât și oferirea unui mediu prietenos de relaționare. Funcționalitatea platformei va permite logarea mai multor tipuri de utilizatori, cetățeni, primării, instituții subordonate, deconcentrate, universități etc”, a informat CJ Timiș.

Printre altele, utilizatorii vor putea să programeze întâlniri video sau să primească răspunsuri automate la întrebările uzuale prin intermediul unui chatbot. Mai mult, interoperabilitatea cu sistemul financiar intern al instituției va permite, prin operatori dedicați, plata online a taxelor, impozitelor, cât și alocarea diferitelor sume cuvenite către utilizatori, cu monitorizarea acestora în timp real.

„Dincolo de simplificarea interacțiunii cu partenerii noștri, am gândit soluția tehnică în așa fel încât să poată fi multiplicată la nivelul altor UAT-uri, asigurând într-o primă etapă posibilitatea de a folosi platforma ca utilizatori, apoi posibilitatea de interconectare. Cu cele două sisteme informatice, în momentul în care vor fi puse în funcțiune, putem spune că deschidem un nou capitol în administrația județeană. Va însemna o schimbare substanțială în bine ce va fi resimțită în mai toate procesele interne și externe ale instituției”, a explicat Marian Vasile, administratorul public al județului Timiș.

Consiliul Județean Timiș a câștigat o finanțare pe fonduri europene de aproape trei milioane de lei pentru platforma în discuție. Dincolo de aceasta, o altă componentă importantă a proiectului prevede retrodigitizarea arhivelor instituției. Mai exact, vor fi scanate și arhivate electronic aproximativ 900.000 de pagini, 180 metri linari de arhivă. În acest caz, contractul urmează a fi semnat zilele următoare, licitația aflându-se pe final, în perioada de depunere a contestațiilor.

Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava va avea în oferta de admitere din vara anului 2023 cel puțin un nou program de studii de licență. În data de 22 decembrie a.c. s-a aprobat în Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) funcționarea noului program de licență Matematică – Informatică, la Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri Suceava. Autorizarea de funcționare provizorie permite școlarizarea a 50 de studenți pe an, la învățământ cu frecvență, 180 de credite. USV a anunțat că noua specializare va fi predată de un colectiv de profesori și cercetători din cadrul instituției și din străinătate. Programul de licență Matematică – Informatică va forma profesori pentru învățământul preuniversitar din regiune, analiști de date, specialiști în inteligență artificială.

Senatul USV a aprobat în data de 21 decembrie a.c. transmiterea către Autoritatea Națională pentru Calificări a documentației întocmite în vederea validării și înscrierii în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior a calificării aferente programului de studii universitare de masterat Digitalizare și Data science, domeniul Cibernetică statistică și informatică economică, învățământ cu frecvență, durata studiilor de 2 ani, din cadrul Facultății de Economie, Administrație și Afaceri.

USV a aprobat calendarul de admitere în anul universitar 2023-2024 pentru studii universitare de licență, master, conversie profesională și doctorat. Sesiunea din iulie 2023 va debuta cu etapa înscrierilor, între 10 și 17 iulie pentru specializările unde există probe, respectiv 10-18 iulie pentru specializările unde nu există probe. Înmatriculările se vor putea face în perioada 21-27 iulie, iar afișarea rezultatelor va avea loc în data de 28 iulie. A doua sesiune de admitere se va desfășura între 4-8 septembrie 2023, pentru specializările unde există probe, respectiv 4-11 septembrie pentru specializările unde nu există probe. Înmatricularea candidaților admiși se va realiza între 14-19 septembrie, iar pe 20 septembrie 2023 vor fi afișate rezultatele finale ale admiterii de toamnă la USV.

Pentru studiile de doctorat, înscrierile din sesiunea de admitere din vară vor avea loc între 10-14 iulie 2023, iar cele din sesiunea de toamnă între 4-8 septembrie.