Revista presei – 28 octombrie 2021

Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara îşi întâmpină călătorii într-o atmosferă mai relaxată, odată cu implementarea unui proiect cultural în premieră naţională, desfăşurat împreună cu Univerisitatea de Vest.

Universitatea de Vest din Timişoara decorează cu obiecte de artă principala intrare aeriană din regiune. Mai exact, noul terminal  sosiri curse externe al Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” se transformă şi într-o veritabilă galerie de artă în cadrul unui proiect realizat în premieră naţională. Pe lângă amenajarea spaţiului din aeroport cu picturi, sculpturi şi alte lucrări de artă vizuală, vor fi organizate şi concerte de muzică clasică şi nu numai. Cei care sosesc în Timişoara vor intra astfel într-o atmosferă mult mai plăcută.   “Aeroportul este un spaţiu destul de steril, care nu oferă un confort vizual deosebit pasagerilor. Fiind un spaţiu tehnic, e destul de dificil să creezi un mediu plăcut pentru cel care trece pe aici. În afară de sănătate, avem nevoie şi de un confort mental şi psihic deosebit aşa că am considerat că schimbarea mediului ar fi oportună pentru pasagerii care trec prin Aeroportul Timişoara. Dovadă e aceast spaţiu expoziţional”, a declarat Dorel Grădinaru, directorul Aeroportului Timişoara.

UVT se pregăteşte pentru anul capitalei culturale   Univesitatea de Vest desfăşoară deja un proiect major intitulat „La UVT, cultura este capitală”, în vederea pregătirii anului cultural 2023. Conducerea universităţii a purtat discuţii cu reprezentanţii companiei Tarom, pentru inscripţionarea aeronavelor cu un slogan legat de „Timişoara Capitală Culturală Europeană”, dar deocamdată nu s-a materializat acest proiect.   „Ideea de a genera un astfel de hub cultural în aeroport o avem mai de mult. Tot legat de zona aviatică, am propus companiei Tarom să înscripţioneze toate aeronavele cu TM2021, pentru a putea face o reclamă internaţională. Propunerea de atunci nu a s-a materialiat, încă, de aceea am propus să ne organizăm local. Iată că suntem aici, avem acest hub cultural în Aeroportul Timişoara. Cred că dincolo de graba care ne caracterizează pe toţi, ne putem opri să admirăm creaţiile unor artişti excepţionali, că sunt studenţi de la UVT, că sunt profesori, cadre didactice reconuscute, cu opere internaţionale de la Facultatea de Arte, că sunt studenţi de la Facultatea de Muzică şi Teatru. Surprize vom avea multe, e un parteneriat de durată”, a spus rectorul UVT, Marinel Pirtea.

Joi, 28 octombrie, începând cu ora 18:00, va avea loc o nouă conferință organizată de Universitatea de Vest din Timişoara, sub genericul La UVT, Cultura este Capitală!. Scriitorul și diplomatul Vasile Popovici va dialoga cu cunoscutul om de cultură timișorean Mircea Mihăieș în jurul unei teme cât se poate de actuale: Despre falșii învățători.

Vasile Popovici a fost ambasador al României în Portugalia și în Regatul Maroc. Este, totodată, scriitor, critic literar și profesor universitar la Universitatea de Vest din Timișoara.

„E vremea falșilor învățători și a falșilor profeți. Ei sunt deopotrivă marca și agenții declinului printre noi. Cum să alegi adevărul de minciună când amândouă se înfățișează sub aceleași forme și vorbesc aceeași limbă? În miezul crizei, dacă o criză traversăm într-adevăr, problema adevărului și a minciunii a devenit deodată chestiunea supremă. Disoluția criteriilor și confuzia interpretării să fie consecința sau poate cauza erei pe care o traversăm, când falșii învățători și falșii profeți pun stăpânire pe rețelele sociale și proclamă o nemaivăzută cacofonie? Sau, dimpotrivă, acestea toate sunt o problemă veche și preocupantă încă de la originile civilizației noastre?”, a comentat Popovici pe tema conferinței.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a UVT: https://www.facebook.com/uvtromania

Eliminarea scutirii de impozit a IT-iștilor poate avea un efect invers. În piață deja există o tendință a angajaților a-și înființa PFA-uri sau de a lucra pentru companii din străinătate.

În spațiul public au apărut mai multe discuții despre eliminarea scutirii impozitului pe venit de care beneficiază angajații din IT, construcții și cercetare. Potrivit Ministerului de Finanțe această măsură ar aduce anual încă 600 de milioane de euro la bugetul statului. Numai că o astfel de decizie poate avea efecte contrar așteptărilor pentru că majoritatea angajatorilor nu sunt dispuși să acopere această impozitare, iar în piață sunt deja mișcări ale angajaților către freelancing sau companii din străinătate. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara a analizat situația și vine cu mai multe concluzii.

„Multe companii de IT din străinătate deja au început campanii de recrutare, iar planul lor cuprinde și angajați din România. Pandemia de coronavirus a făcut ca distanța să nu mai fie o problemă. Practic, oamenii pot lucra de acasă pentru companiile de afară pentru că acestea nu le vor impune prezența fizică la birou sau în țara respectivă. În momentul în care veniturile angajaților din IT vor scădea, ei vor fi tentați să facă pasul către firme de afară. Piața IT nu poate suporta o astfel de migrație pentru că este o mare criză de specialiști. Pe de altă parte, există un trend ca angajații cu venituri mari să își facă PFA-uri sau propriile firme unde este un altfel de sistem de impozitare. O eliminare a scutirii impozitului pe venit va face ca aceste tendințe să crească și automat taxele plătite statului vor scădea”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

În clasamentul US News Best Global Universities 2022 au fost incluse 11 universități românești, iar o a 12-a este doar menționată. Universitatea Transilvania din Brașov ocupă locul 760 la nivel mondial și locul 312 la nivel european, urcând astfel 32 de poziții. În ediția precedentă, aceasta s-a poziționat pe locurile 792 și 328.

Universitatea Transilvania din Brașov se află pe locul 3 la nivel național. Pe primele două locuri se situează Universitatea Babeș Bolyai (locul 675 la nivel mondial) și Universitatea de Vest din Timișoara (locul 738 la nivel mondial). Cinci din cele 11 universități românești apar în intervalul 500-1000, 3 – în intervalul 1000-1500, iar 3 – în coada clasamentului.

Lista universităților românești din US News Best Global Universities 2022:

• Universitatea Babeș-Bolyai – locul 675;
• Universitatea de Vest din Timișoara – locul 738;
• Universitatea Transilvania din Brașov – locul 760;
• Universitatea Politehnică din București – locul 925;
• Universitatea din București – locul 994;
• UMF Carol Davila din București – locul 1058;
• Universitatea Al. I. Cuza din Iași – locul 1149;
• UMF Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – locul 1358;
• Universitatea Tehnică din Cluj Napoca – locul 1554;
• Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – locul 1614;
• UMF Victor Babeș din Timișoara – locul 1642;
• Mențiune: UMF Grigore T. Popa din Iași.

În ceea ce privește clasamentul global, acesta este condus de Harvard University, Msassachusetts Institute of Technology și Stanford University.

Unul din doi tineri din România spune că vrea să înceapă un business și tot unul din doi reprezentați ai generației Z declară că nu știe cum să înceapă și că îi lipsește educația de business, arată studiul Insights PulseZ realizat în 2021. Mai mult, 55% dintre tineri declară că au abilitățile necesare pentru a începe un business. Totuși, 42% dintre aceștia spun că le lipsește un partener cu care să înceapă și tot 42% spun că le este frică să eșueze.

În cadrul aceluiași studiu, axat pe tinerii între 16-24 de ani și reprezentativ la nivel național, 53% spun că le lipsește educația de business necesară. Nevoile declarate ale tinerilor sunt:

• 74% se confruntă cu lipsa finanțării pentru afacerea lor;
• 59% afirmă că nu au mentori care să îi ghideze;
• 55% au nevoie de alți antreprenori cu care să se înconjoare.

Doar 2% dintre români au putut răspunde corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în cadrul celui mai recent Eurobarometru care evaluează cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni în aceste domenii. Procentul este cel mai mic din UE, în condițiile în care media europeană la acest capitol este de 24%.

Dincolo de lipsa de cunoștințe, sondajul realizat la nivel european a scos la iveală dezinteresul crescut față de știință din România, nivelul mare de neîncredere în rolul pozitiv al vaccinurilor, dar disponibilitatea de a crede în teorii conspiraționiste. De pildă, 46% din respondenții români sunt de părere că leacul pentru cancer există, dar este ascuns publicului din rațiuni comerciale - acesta fiind printre cele mai ridicate procente din UE. Iar 53% dintre conaționali, cel mai ridicat procent din UE, susțin că virusurile au fost create în laboratoare guvernamentale pentru a ne controla libertatea.

Doar 27% dintre români cred că vaccinurile vor avea în următoarea perioadă un efect „foarte pozitiv” în viața noastră, în comparație de media de 50% a UE, procentul fiind cel mai scăzut din blocul comunitar.

România este țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care cred că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor - 34% (în comparație cu media europeană de 20%). 21% nu sunt lămuriți dacă această afirmație este adevărată sau falsă, iar procentul celor care au răspuns, în mod corect, că afirmația este falsă a fost de 45% (față de media europeană de 66%). În Suedia, procentul celor care au răspuns că afirmația este falsă a fost de 86%, iar în Belgia, Luxemburg și Cehia, de 82%.

57% dintre români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, iar unul din doi români consideră companiile responsabile pentru binele planetei și al oamenilor. Totodată, Generația Z este înclinată să accepte „taxarea” pentru binele comunității, arată studiul de percepție „Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?”, realizat cu ocazia Zilei Sustenabilității în România de către Ambasada Sustenabilității în România.

Cum definesc românii sustenabilitatea?

De asemenea, respondenții asociază „grijă față de generațiile viitoare” cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de planetă. Sustenabilitatea este corelată în mod indirect cu o mai bună calitate a vieții, nu doar cu protecția mediului, ci și cu bunăstarea individuală.

În același timp, analizând diferența de percepție dintre generații, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generație pătrunsă pe piața muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.