Revista presei – 28 noiembrie 2022

Deputatul Marilen Pirtea (PNL), care este și rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a declarat joi, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că lucrurile trebuie clarificate în ceea ce privește acuzațiile de plagiat care îi sunt aduse ministrului Afacerilor de Interne, Lucian Bode. Pirtea arată că lucrurile cu cât trenează mai mult, cu atât fac rău tuturor, inclusiv României în acest context legat de Schengen. Deputatul liberal consideră că forurile abilitate trebuie să își facă repede datoria pentru a avea o concluzie finală.

„Cu siguranţă, în România acest subiect îl auzim foarte des în ultimul timp şi cu siguranţă trebuie la un moment dat să găsim o soluţie de a pune totul într-o normalitate, o normalitate a corectitudinii academice, a eticii academice. Lucrurile cu cât trenează mai mult în spaţiul public, şi se fac tribunale sociale, tribunale din zona presei, cu atât lucrurile fac rău tuturor, inclusiv României în acest context al negocierii de aderare la spațiul Schengen (….)”, a spus Marilen Pirtea, citat de news.ro și preluat de G4Media.ro.

El a adăugat că „forurile abilitate sunt cele care trebuie să se pronunţe în această situaţie”: „Trebuie văzută legislaţia în vigoare, decizia CCR 364 din 2022 care spune dacă această teză, pe conţinut, relevanţa cercetării ştiinţifice, noutăţile aduse în domeniu, dacă pot fi analizate conform legii. Dacă Universitatea Babeș-Bolyai se autosesizează, acolo trebuie găsită soluţia cu celeritate trebuie analizat şi dat un verdict. Există un verdict al acestei comisii, lucrurile nu pot fi analizate de două ori dar dacă apar noi elemente care să inducă ideea de plagiat trebuie luate în calcul, dar acolo în forurile abilitate şi nu în tribunale publice, în societate sau în presă”.

Cu facturi din ce în ce mai mari și o iarnă grea în față, multe universități caută soluții de economisire. Unele își mută activitatea online și speră să salveze astfel sume considerabile care s-ar duce pe energie și încălzire.

În alte cazuri doar o parte a cursurilor se ține la distanță. Sunt și unități de învățământ care au schimbat orele de curs.

Cei 6.000 de studenți ai Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia vor face cursuri online de săptămâna viitoare. Cele 14 corpuri de clădire ale unității de învățământ vor fi închise până în ianuarie. Rămân în schimb deschise căminele.

Daniel Breaz, Rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: „Aceste 4 săptămâni vor fi legate de cele 3 săptămâni de vacanță. Economia va fi, eu spun, de peste 1 milion de lei."

La Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad se predă deja online, din această săptămână. Doar studenții de la Medicină, Farmacie și Stomatologie mai vin în sălile de curs.

La Craiova, un sfert dintre cursurile Universității se vor ține online pentru restul semestrului.

Prof. Univ. DR. Nicolae Dumitru, prorectorul Universității din Craiova: „Universitatea în acest moment dispune de resurse suficiente pentru a dezvolta un învățământ modern de calitate or acest lucru este posibil.”

Studentă: „Este foarte greu în online, fizic este altceva înțelegând materia mult mai bine. Este mai greu din punctul nostru de vedere că și studenți interacțiunea profesor elev.”

Pe unii studenți, decizia îi ajută.

Student: „Având posibilitatea de a face online poți să stai de acasă dintr-un mediu rural din care suntem mulți. Nu ai cum să ajungi în timp ești nevoit să stai la cămin și să îți iei o chirie.”

Tot pentru economie, Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu a mutat studenții într-o singură clădire și caută chiriași pentru corpurile lăsate goale. Au fost schimbate și orele de la care se țin cursurile.

Ștefan Ghimiș, prorectorul Universității „Constantin Brâncuși”: „Am încercat să concentrăm serviciile administrative. Începem școala cu studenții la ora 9.00, prin urmare ora de dimineață, când e ceva mai frig am încercat să optimizăm și să reducem costurile.”

Și facultățile Universității din București au posibilitatea să țină o treime dintre cursuri în sistem online.

Daniel Vighi, profesor universitar, scriitor, eseist, fondator al Societăţii Timişoara şi al Alianţei Civice, s-a stins din viață în această dimineață, pierzând lupta cu o boală incurabilă, după o lungă suferință.

Daniel Vighi a fost prozator din generaţia literară a anilor ’80 şi eseist. A fost profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara. A fost, de asemenea, – membru fondator al Societății Timișoara, al Alianței Civice și al Asociației Culturale Ariergarda.

Printre volumele de proză scurtă publicate de acesta se numără: Povestiri cu strada depozitului (1985), Valahia de mucava (1996), Apocalipsa 9 (1999), Cometa Hale-Bopp (2007), Comisia de împăciuire (2009), Istoria din cutia de pantofi (2013). Acestor cărţi li se adaugă romanele Însemnare despre anii din urmă (1989), Decembrie, ora 10 (1997), Insula de vară (1999), Misterele Castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă (2004), Trilogia Corso (2015), Mort în Patagonia (2017) şi volumele de eseuri Tentaţia Orientului (1998), Sorin Titel. Monografie (2000), Onoarea şi onorariul (2007), Graffiti cu Ţuţea. Eseu despre nesemnificativ (2014).

A avut colaborări permanente cu revistele Vatra, Dilema Veche, Observator cultural, 22, Orizont, Familia şi a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. A primit numeroase premii:  Premiul Asociației Scriitorilor din filiala Timișoara pentru volumul Rusalii ‘51. Fragmente din deportarea în Bărăgan, scris în colaborare cu Viorel Marineasa (1994); Premiul ASPRO (1996); Premiul revistei „Tomis” și al Asociației Scriitorilor din Dobrogea pentru reeditarea îmbogățită a volumului Deportarea în Bărăgan. Destine – documente – reportaje, în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță (1996); Premiul ASPRO, din nou, și premiul Asociației Scriitorilor din filiala Timișoara (1997); Premiul revistei “Familia” (Oradea) și al revistei “Euphorion” (Sibiu) (1999); Diplomă de excelență pentru întreaga activitate și promovarea imaginii Timișoarei (2004); Premiul pentru literatură, Fundația Principesa Margareta (2005); Premiul pentru proză Observator cultural, ex-aequo, pentru romanul Trilogia Corso, alături de Solenoid, de Mircea Cărtărescu (2016).

Joi, 25 noiembrie, Primăria Timișoara i-a decernat, la propunerea Universității de Vest din Timișoara, titlul de Cetățean de onoare al orașului.

Muzeul National al Banatului si Universitatea Politehnica Timisoara au fost desemnate cele mai bune institutii din tara in domeniul comunicarii in sectorul public.

Prima dintre distinctii a fost premiul de excelenta in comunicare in sectorul public, iar cea de-a doua a fost „PR Innovator of the year”.

Distinctiile au fost acordate in cadrul Galei „Romanian PR Award”, organizata la Bucuresti.

Echipa formata din profesionistii din cele doua instituții a fost premiata pentru activitatea din proiectul „Spotlight Heritage Timisoara”.

„Suntem mandri de cele doua premii, multumim partenerilor, Universitatea Politehnica Timisoara, echipei de la muzeu, Consiliului Judetean Timis pentru sustinere si finantare, juriului, dar, mai ales, celor peste un milion de oameni care apreciaza si ne urmaresc de cand am inceput acest proiect unic si inedit”, a precizat Claudiu Ilas, managerul Muzeului National al Banatului.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București se mențin pe primele locuri și în ediția din acest an a Metarankingului universitar, realizat independent de un grup de experți din mai multe centre de învățământ superior pe baza principalelor clasamente internaționale și publicat, în noua ediție, de Centrul Qualitas al UBB. În top 10 se fac simțite mișcări față de anul trecut: universitățile de medicină din București și Cluj și Universitatea Transilvania își întăresc poziția, în condițiile în care instituții precum Universitatea de Vest – Timișoara sau Al. I. Cuza – Iași coboară ușor.

Până anul trecut, Metarankingul universitar a fost elaborat sub egida Asociației Ad Astra a Cercetătorilor Români, după ce, în 2016, fusese inițiat sub egida Ministerului Educației și Cercetării. Acum un an, pe lângă acest clasament realizat sub umbrela Ad Astra, Ministerul Educației a anunțat propriul metaranking, care a fost publicat în martie a.c., având rezultate similare cu cele din rankingul independent.

Despre Metarankingul Național inițiat astfel de minister, comunicatul autorilor actualului metaranking notează: “corelația între cele două este una atât de mare, încât este neclar în această etapă dacă informațional Metarankingul Național aduce ceva în plus față de Metarankingul Universitar”.

Cum se explică trecerea acestui clasament realizat până acum de Ad Astra la Centrul Qualitas al UBB, realizat de un grup de experți din mai multe universități?

Potrivit comunicatului oficial: “Considerându-se schimbările în modalitatea de înțelegere a rankingurilor universităților și a noului demers CoARA (https://coara.eu/), din 2022 Metarankingul Universitar va fi publicat sub egida Centrului Qualitas al UBB, cu un grup de experți (coautori) interni și externi, cu metodologia elaborată de unii dintre aceștia în 2016 și folosită apoi constant între 2017-2021. În acest fel, prezentarea rezultatelor și concluziilor într-un format mai congruent cu CoARA poate fi mai ușor realizată, practica publicării rankingurilor de o universitate (sau mai multe), cu grup extins de experți, fiind una practicată internațional (ex. rankingul Shanghai între 2003-2009; rankingul Leiden, rankingul NTU, rankingul URAP, rankingul Scimago etc.), alături de rankingurile efectuate de diverse companii private.”