Revista presei – 28 iunie 2021

„La UVT, Cultura este Capitală!”, iar acest lucru a fost confirmat cu asupra de măsură în cele trei seri în care s-au desfășurat conferințele Dilema veche, găzduite de Universitatea de Vest din Timișoara.

Organizate la UVT de către Grupul pentru Management și Mediere Culturală și prestigioasa publicație de cultură „Dilema veche”, cu susținerea Fundației Alber, conferințele „Dilema veche” au adus la Timișoara, în perioada 23-25 iunie, personalități din domeniul culturii, artei vizuale, sociologiei, diplomației și jurnalismului. Discuțiile au atins o varietate de subiecte: tipuri de educație ale tinerilor din Antichitate până în prezent, sensuri ale maturității și imaturității, funcția ambivalentă a crizei, rolul televiziunii publice în contextul educației publicului, conflictele între generații.

Miercuri, prima zi, publicul timișorean prezent în Aula Magna, dar și cei care au urmărit evenimentul online, s-au delectat cu două dezbateri efervescente. Seara a început cu un dialog între cercetătorul și politicianul Daniel Funeriu și redactorul-șef al revistei Dilema veche, Sever Voinescu. S-a discutat despre educație, rolul științelor exacte în educația tinerilor, dar și despre riscurile implicate de o relaxare a programei școlare. Fostul ministru al educației a lansat o serie de idei provocatoare, precum cele cu privire la relația dintre rețelele de socializare și educație: „Acum unde sunt copiii noștri? Păi vă spun eu, în online, acolo sunt ei, chiar dacă fizic ei sunt prezenți la școală, mintea lor e pe TikTok, online. Psihologii vorbesc despre stresul neconectivității, nu sunt conectați cinci minute, deja se stresează, nu au net cinci minute, sunt deja stresați, și atunci educația trebuie dusă online. Dacă azi aș fi în funcție, aș da lege prin care aș obliga platformele de socializare ca la fiecare cinci minute de activitate pe ele să aibă cincisprezece secunde sau treizeci de secunde de conținut educațional”. În a doua parte a serii, a conferențiat Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.

A doua zi de conferințe s-a remarcat prin varietatea temelor și a perspectivelor teoretice. Barbu Mateescu a vorbit despre generații și modul în care au votat acestea după 1989, iar în a doua parte a serii cei din Aula Magna au savurat dialogul spumos dintre criticul literar Adriana Babeți și Marius Lazurca, ambasadorul României în Mexic. Dialogul s-a încheiat cu o serie de remarci ale diplomatului despre viitorul României: „Acuma, cât viitor are România? E o întrebare foarte bună și credeți-mă că în calitatea mea profesională mi-o pun în fiecare zi, fiindcă nu poți face pe reprezentantul României dacă nu îți spui cu toată gravitatea dacă proiectul politic căruia îi slujești are un viitor care se măsoară în zeci de ani, sute de ani sau milenii, și acuma nu vreau să pun această discuție în termeni prea gravi, dar îi îndemn pe toți cei din sală să se gândească la asta, și lucrul care mă îngrijorează cel mai tare în ceea ce privește viitorul României este demografia românească, faptul că de la an la an suntem mai puțini, din diverse rațiuni”.

Ultima întâlnire dilematică a început cu un dialog între Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii culturale Garantat 100% și Sever Voinescu, care au dezbătut despre rolul televiziunii publice și al revistelor culturale în educarea publicului. Seria conferințelor a fost încheiată de binecunoscutul intelectual Horia Roman Patapievici. Așa cum a obișnuit publicul timișorean, acesta a realizat un exercițiu intelectual profund și complex, de data aceasta despre generații, relațiile lor cu timpul și conflictul generațional.

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „În așteptarea anului 2023, când Timișoara va deveni Capitală Europeană a Culturii, UVT va continua seria conferințelor, dezbaterilor și evenimentelor în care ideile, erudiția și dialogul au un rol fundamental, sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!”. Iar anul viitor, conferințele Dilema veche vor fi bine primite din nou la UVT”.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) este un centru de atracție al educației superioare tot mai important. Fără să fie cea mai mare, dar nici cea mai veche instituție de învățământ superior din România, UVT este cea mai dinamică.

Peste 16.000 de studenți, dintre care mai mult de 1.000 de studenți internaționali, alături de 800 de cadre didactice, cercetători și specialiști, UVT oferă cel mai dezvoltat set de opțiuni pentru studiile universitare, în cea mai importantă universitate comprehensivă din vestul României.

La nivel național, UVT este cotată în metarankingul academic românesc pe a patra poziție, un clasament recunoscut care include în analiză 97 de universități active din România (54 publice şi 43 private) dintre care doar 28 (toate publice) au fost apreciate ca având vizibilitate și prezență internațională. La nivel internațional, UVT este clasată în majoritatea rankingurilor academice cu vizibilitate, dintre acestea fiind foarte importantă prima poziţie la nivel naţional în Research Rank (sub-topul dedicat zonei cercetării), potrivit rezultatelor Round University Ranking 2021.

Elevii de performanță, motivați și orientați spre un parcurs educațional cu rezultate la superlativ, pot beneficia de facilități și oferte diversificate prin înscrierea la Universitatea de Vest din Timișoara, constând în subvenții și burse, integrarea în proiecte de cercetare, facilitarea participării la conferințe naționale și internaționale, flexibilitate pentru personalizarea unui traseu educațional prin alegerea disciplinelor și a celorlalte activități didactice și de cercetare din cadrul altor facultăți, dar și cazare și acces cu abonament la bibliotecă, acces la bazele sportive și la seria de evenimente speciale pe care UVT le organizează.

„Universitatea de Vest din Timișoara a traversat cu bine lunile de pandemie mizând pe digitalizare, dar și pe puterea rețelelor universitare și pe coeziunea europeană universitară, pentru că în pandemie s-a dezvoltat atât proiectul «UNITA – Universitas Montium», o rețea universitară europeană formată din șase instituții de învățământ superior aflate în cinci țări de limbi romanice, sau aderarea noastră la rețeaua «EUnivercities», cât și proiectul Alianței Timișoara Universitară ATU. Ne aliniem acum toate resursele și disponibilitățile pentru noua sesiune de admitere, din vara 2021, cu un plus de locuri fără taxă la ciclul de licență și la cel de masterat și doctorat, însumând peste 10.600 de locuri, dintre care 3.700 finanțate de la bugetul de stat. Îndemnul «Become Your Best» devine realitate, dându-i fiecărui tânăr talentat șansa de a-și maximiza potențialul”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Studenții se vor întoarce fizic la facultate din toamnă! Se pare că decizia a fost luată sâmbătă de rectorii universităților împreună cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Toate facultățile din Cluj vor începe cursurile față în față, dar vor exista anumite reguli de protecție împotriva COVID-19, potrivit unor surse edupedu.ro.

Organizarea cursurilor față în fațăa anului universitar 2021-2022 s-a decis astăzi la Reuniunea Consiliului Național al Rectorilor (CNR) organizată de Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj-Napoca și la care participă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Din cauza situatiei generate de epidemia de coronavirus, criteriile pentru acordarea unui loc in caminele din tara s-au schimbat. Daca in mod normal, repartizarea se facea dupa medie, in acest an au avut prioritate pentru ocuparea unui loc in camin studentii care sustin ore in scenariu hibrid, care includ si ore fata in fata.

In aceste conditii, studentii care aveau medii mari considera ca au fost nedreptatiti pentru ca s-au "trezit" ca au fost repartizati in camine vechi sau de la periferia orasului. Ziare.com a discutat cu mai multi studenti din tara pentru a afla ce s-a schimbat in camine dupa ce s-au luat masurile de protectie, care sunt acestea si daca studentii se simt in siguranta.

Stefan, student in anul III la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, povesteste cum a ajuns sa fie repartizat in caminul Poligrafie, desi timp de doi ani a stat in caminul Grozavesti, iar media lui este 9.62.

"Au primat studentii care sustin ore fata-n fata, iar acestia trebuiau cazati in caminele din proximitatea facultatii, ori se afla intr-o zona ridicata de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Totusi, este inechitabil pentru studentii cu rezultate deosebite, care se incadreaza chiar la burse de merit, sa fie trimisi in camine vechi sau care se afla la periferia orasului, de unde faci doua ore cu mijloacele de transport in comun pana la facultate.

Am considerat ca mi s-a facut o nedreptate de crasa de catre Comisia de cazare pentru ca eram eligibil pentru a primi un loc conform noii metodologii, plus ca media mea este 9.62. Comisia mi-a acordat un loc in caminul Poligrafie. Am cerut explicatii pentru acest lucru si, desi am adus toate dovezile necesare pentru a primi un loc in Grozavesti, Comisia nu a dorit sa schimbe nimic, motiv pentru care am fost nevoit sa trimit un memoriu catre Universitatea din Bucuresti.

Mai mult, Comisia de cazari nu a dorit sa ne ofere locuri la camin mie si altor colegi de ai mei, in etapa a doua a cazarilor, chiar daca am trimis cererile in timp util. Nu exista niciun anunt pentru cazarea studentilor in etapa a doua. In final, am primit un loc in etapa a treia, organizata de catre Universitatea din Bucuresti, in caminul Grozavesti. Sincer, m-am gandit ca nu va mai face nimeni dreptate si nu voi primi un loc la camin", a povestit Stefan.

Ce masuri de protectie s-au luat in caminele din tara

Stefan a fost repartizat la unul dintre caminele din Complexul Grozavesti, care apartine Universitatii din Bucuresti. El explica ce masuri de protectie s-au luat in caminul in care locuieste. "Din acest an universitar exista bai separate pentru fete si baieti. Exista dezinfectant, iar femeile de serviciu dezinfecteaza baile de doua ori pe zi. In camere sunt cazate doar doua persoane, iar distanta dintre paturi este de minim un metru. Masca de protectie este obligatorie atat in camin, cat si in proximitatea lui", a marturisit studentul.

Cosmina a fost repartizata in caminul Stoian Militaru, care apartine Universitatii din Bucuresti. Caminul este in regim de apartamente, cu cate trei sau patru camere. Cosmina locuieste intr-un apartament de patru camere, dar doar cu trei persoane. "Asta este una dintre masurile de distantare", spune studenta.

"Masurile luate au fost de distantare sociala si masca la cazare. S-au dezinfectat camerele si apartamentele dupa ce s-au facut decazarile de vara. Sunt dezinfectanti in camin pe fiecare etaj, langa lift. Curatenia mereu a existat, in fiecare dimineata", marturiseste Cosmina.

Adriana sta in caminul C3 din Complexul Targusor-Copou, care apartine Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Studenta spune ca exista dezinfectant atat la iesirea din camin, cat si la intrare. "Se intra printr-o parte si se iese pe cealalta. Nu este permisa iesirea pe acolo pe unde ai intrat. Purtarea mastii este obligatorie, atat in camin, cat si in afara lui. Clantele si balustradele scarilor sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi".

In caminul in care sta Adriana, exista baie in fiecare camera. "Avand in vedere ca baia este in camera, noi ne facem curatenie si dezinfectam", a adaugat studenta. Totodata, ea spune ca in camere stau cate doua sau trei persoane, nu mai mult. "In alte camine stateau inainte cate cinci in camera, acum maximul este de trei".

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, consideră că dezbaterea publică pe tema educaţiei sexuale în şcoli „a mărit falia” în societate. El aminteşte să în prezent educaţia sexuală face parte din programa şcolară obligatorie . „Acest câmp de ruină al dezbaterii naţionale pe această temă este rezultatul unor politicieni inepţi, care nu înţeleg ce naţie conduc”, afirmă fostul ministru.

Întrebat, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima Tv dacă trebuie făcută educaţie sexuală în şcoală, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu a răspuns: „Da, absolut!”. „Două elemente. Unu: astăzi, această educaţie este prevăzută în programa obligatorie. Pe asta trebuie să ne concentrăm, să ne asigurăm că mai multe conţinuturi sunt livrate copiilor. Al doilea element: din păcate, acest câmp de ruină al dezbaterii naţionale pe această temă este rezultatul unor politicieni inepţi, care nu înţeleg ce naţie conduc. Astăzi, România s-a polarizat între tinerii foarte moderni, corporatişti aşa, metaforic, care au un partid, USR-PLUS, care din păcate nu mai e partidul corporatiştilor, a devenit partidul corporatriştilor. Deci avem această franjă şi o avem pe a doua, cea a României tradiţionale. Ceea ce aceşti politicieni inepţi nu au înţeles deschizând această dezbatere este că prin modul inept prin care au dus dezbaterea publică au mărit falia între cele două. Şcoala este locul în care se întâlnesc toţi copiii României, şcoala este locul în care faliile sociale trebuie umplute, trebuie să nu mai existe. Or, ei au dus dezbaterea într-o zonă a celor care dădeau cu lingura în oală şi astăzi, oamenii normali, 99% dintre români care vor o educaţie normală pentru copiii lor, vor copiii lor să ştie anumite lucruri, nu mai sunt parte a dezbaterii şi îi auzim în spaţiul public pe cei care sunt adepţii unei hipersexualizări, foarte agresivi, şi pe alţi oameni pentru care sexul e tabu”, a afirmat Daniel Funeriu la Prima Tv.  El consideră că, în materie de educaţie sexuală, „şcoala trebuie să suplinească ceea ce părinţii nu livrează”, el arătând că programa şcoală este „acoperitoare” în acest moment, în această, privinţă şi trebuie doar aplicată.

Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a scăzut în anul şcolar/universitar 2020-2021 cu 31.600, la 3,494 milioane elevi şi studenţi, faţă de anul şcolar/universitar precedent, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"În anul şcolar/universitar 2020-2021, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.494.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 31.600 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent ȋn ȋnvăţământul profesional (+8,9%), învăţământul superior (+3,2%), respectiv ȋn învăţământul liceal (+0,4%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2019-2020 a fost 514.900 elevi şi studenţi, în creştere cu 2,4% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent", arată datele INS.   În anul şcolar/universitar 2020-2021, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15,0%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost eleviişi studenţii de sex feminin şi 73% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.   Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8.900 elevi, +17.200 studenţi, respectiv +2.400 elevi). În învăţământul postliceal au fost înscrişi 91.800 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).   Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2020-2021 faţă de cel anterior (-33.200, respectiv -26.100).

În anul universitar 2020-2021 au fost înscrişi în învăţământul superior 560.500 studenţi, din care 55% au fost studente.   Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,5% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (20,3% din totalul studenţilor).   Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2020-2021 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,4%), liceal (21%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,9%).   În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2020-2021 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601.100 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (517.600 persoane).

Anul trecut, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), relatează Agerpres.

În condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).

Deja 11 state membre UE şi-au îndeplinit obiectivul pentru 2030 privind nivelul de educaţie terţiară: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Suedia.

Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară.

Vaccinarea elevilor și studenților este unul dintre principalele subiecte discutate în spațiul public peste graniță. Austria o să le ofere elevilor din toamnă șansa să se vaccineze în școli, Franța le propune profesorilor să organizeze dezbateri despre vaccin în clase, în urma cărora copiii să-și formeze propria opinie, iar mai multe universități din SUA o să le impună studenților să se vaccineze, în timp ce altele vor îndemna la responsabilitate. * În capitala Germaniei încep școlile de vară pentru elevii care vor să recupereze orele din pandemie, în special din familii de imigranți sau cu venituri mici.

Austria. Ce măsuri iau autoritățile ca să se înceapă școala „normal” în septembrie? Vaccinarea elevilor e pe listă

S-a renunțat la obligativitatea purtării măștii de protecție la ore în ultimele săptămâni până la vacanță. Dar părinții și copiii deja se întreabă ce-i așteaptă în septembrie, când începe un nou an școlar. Vaccinarea copiilor peste 12 ani, vara asta, ar contribui la crearea unui scenariu optimist pentru septembrie, consideră miniștrii educației și sănătății. În orice caz, vaccinarea elevilor va rămâne la latitudinea familiilor, conform Wiener Zeitung. Din septembrie, autoritățile o să le ofere copiilor posibilitatea să se vaccineze în școlile mari. Cei din instituțiile preuniversitare mici vor avea două opțiuni: echipele mobile de vaccinare sau deplasarea în școlile mai mari.

Franța. Ministerul Educației le recomandă profesorilor să dezbată cu elevii vaccinarea

Campania de vaccinare a minorilor între 12 și 18 ani a început în Franța pe 15 iunie, iar pe platforma Doctolib au fost de la început 62.000 de programări. Ca să aibă succes în continuare această campanie, Ministerul Educației le-a propus profesorilor din școli gimnaziale și licee să dezbată subiectul vaccinării împotriva COVID-19 la clasă, scrie Le Figaro. A și publicat pe site-ul instituției două documente care ghidează profesorii în acest proces. Scopul, argumentează ministerul, este să-i ajute pe elevi să-și formeze propria opinie despre vaccinare. Dezbaterea va cuprinde trei etape: în primele 15 minute vor afla de la cadrele didactice detalii despre ezitarea oamenilor de-a se vaccina, 35 de minute elevii vor discuta împărțiți pe grupe și, la final, profesorii vor afla ce au învățat copiii și dacă și-au schimbat părerea.

Statele Unite. Și universitățile vor ca studenții să se vaccineze

Sute de universități plănuiesc să le ceară studenților și angajaților să se vaccineze anti-COVID, potrivit unui studiu recent, inclusiv instituțiile prestigioase din Ivy League și universități de stat din California și New York. Cele mai multe care impun vaccinarea sunt în state în care Joe Biden conducea alegerile anul trecut. Deși universitățile își doresc același lucru, se asigură prin abordări diferite că studenții se vaccinează, scrie The Washington Post. Unele anunță că e obligatoriu, altele îndeamnă la responsabilitate.

Germania. Școala de vară, o șansă pentru elevi să recupereze materia

Luni se deschid în Berlin școlile de vară, este o soluție a capitalei Germaniei pentru recuperarea materiei pierdute sau neclare din școala online. Propunerea vine în special pentru copiii din familia de imigranți sau cu venituri mici. Două săptămâni, elevii au ocazia să umple golurile de învățare la materiile de bază, câte trei ore pe zi, potrivit Berliner Zeitung. Școlile sunt libere să decidă dacă aceste ore se vor ține la începutul, mijlocul sau finalul vacanței mari. Experții aproximează că 20% dintre elevii Berlinului au rămas în urmă în acest an.

Universitatea Politehnica Timișoara prin Centrul Multimedia organizează marți 29 iunie 2021, ora 14:00, online, Concursul Studențesc Interactive Digital Media Student Contest – IDMSC. Ajuns la cea de-a VII-a ediție, IDMSC-2021 își propune să stimuleze creativitatea și spiritul de competiție în domeniul multimedia. Concursul se adresează studenților de nivel licență, master si doctorat de la universități din România și din străinătate.

Studenții vor avea ocazia să își prezinte cele mai interesante proiecte, dar și să interacționeze direct cu reprezentanți ai mediul economic, posibili angajatori ai participanților. Începând cu ediția 2017, concursul este deschis și elevilor de liceu pasionați de dezvoltarea unor aplicații multimedia.

Temele competiției din 2021 sunt:

– Dezvoltare Web / Web Development – aplicații web, pe o temă de actualitate, de orice tip și format;

– Dezvoltare pentru dispozitive mobile / Mobile development – aplicații mobile care utilizează orice arhitectură de calcul pentru orice platformă, inclusiv aplicații de realitate augmentată și virtuală;

– Producție Audio-Video / Audio-Video production – materiale aparținând unuia din genurile de producții audio-video: videoclipuri, spoturi publicitare, generice / promo / trailer, animații video, timelapse, efecte speciale / trucaje;

– Design grafic / Graphic Design – producții proprii de orice tip grafic: banner web, template website, infografic, afiș / poster, broșură / leaflet, copertă, elemente de identitate vizuală, imagini digitale prelucrate;

– Internetul Obiectelor / Internet of Things – implementarea unui concept sau dispozitiv IoT care combină hardware, software și date pe o temă de actualitate (de exemplu casă inteligentă, rețea de senzori, roboți, altele).

La concurs se pot înscrie atât studenți individuali, cât și organizați în echipe, fără nici o limită cu privire la numărul de proiecte/aplicații înscrise în competiție sau la numărul de secțiuni la care poate să participe un student. Concursul se va desfășura prin înscriere online la: https://idmsc.cm.upt.ro/inscriere/, în perioada 11 – 28 iunie 2021, ora 18:00, în data de 29 iunie 2021, de la ora 14:00, având loc susținerea online de către concurenți a proiectului realizat în fața juriului și a celorlalți participanți, jurizarea și premierea. Juriul va fi format din specialiști din universitate, din industrie și companiile care oferă premiile: Nokia, Deltatel, SafeFleet, Cobalt Sign, Haufe Group și Nutechnologies.

Trei milioane de lei pentru 98 de evenimente puse la cale de organizatorii din Timișoara. Primăria a tras linie după primul apel de proiecte și se pregătește să împartă banii. Aproape jumătate dintre propuneri sunt din trei domenii, iar proiectele câștigătoare vor fi anunțate în aproximativ o lună.

Centrul de Proiecte Timișoara a finalizat înscrierile pentru primul apel de proiecte, prin care au fost puse la dispoziție 3 milioane de lei. Înscrierile s-au făcut online și pot primi finanțare nerambursabilă asociațiile, fundațiile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale și societățile comerciale care activează în domeniul cultural și artistic ori instituțiile publice de cultură, cu excepția celor din subordinea primăriei.

Dosarele s-au putut depune până în 24 iunie. Se dorește finanțare pentru 98 de oferte culturale, dintre care 22 de acțiuni, 62 proiecte și 13 programe culturale.

„Dintre acestea, cele mai multe (40) se încadrează ariei artelor vizuale, artei digitale și noilor media, urmate de 29 oferte culturale de educație în și prin cultură, intervenție culturală, rezidențe. Alte 22 de oferte culturale țin de domeniul artelor spectacolului, 6 oferte culturale au obiectivul de a promova cultura scrisă și alte 6 vizează promovarea patrimoniului cultural”, transmit reprezentanții primăriei.

Urmează „verificarea conformității administrative și a eligibilității ofertelor culturale înscrise”, publicarea rezultatelor inițiale și rundele succesive de contestații. Evaluarea și selecția ofertelor se vor face în perioada 30 iunie – 14 iulie, după care vor fi anunțate rezultatele și contestațiile, pentru ca rezultatele finale să fie publicate în 23 iulie. Contractele de finanțare vor fi semnate abia la începutul lunii august.

Luni incep probele scrise ale sesiunii de vara a Bacalaureatului.

In prima zi a saptamanii este programata proba la limba si literatura romana, care va incepe la ora 9. Elevii vor avea la dispozitie 3 ore pentru a rezolva subiectele.

Probele de examen vor fi supravegheate video. Pentru rezolvarea subiectelor la romana la BAC 2021, candidații vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra.

Este interzisa introducerea in salile examen a unor obiecte, precum ghiozdane, posete etc., precum si accesul cu orice fel de lucrari – manuale, dictionare, notite, insemnari etc. Este interzis de asemenea sa se intre in sala cu telefonul mobil.

Evaluarea lucrarilor la BAC 2021 – romana va fi facuta de doi profesori evaluatori. Pentru a trece examenul de bacalaureat, este nevoie de minim nota 5 la fiecare materie, insa de o medie aritmetica finala de minim 6.

Iata programul complet al probelor la Examenul Maturitatii.

28 iunie 2021 – Limba si literatura romana – proba E.a) – proba scrisa
29 iunie 2021 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisa
30 iunie 2021 – Proba la alegere a profilului si specializarii – proba E.d) – proba scrisa
1 iulie 2021 – Limba si literatura materna – proba E.b) – proba scrisa
5 iulie 2021 – Afisarea rezultatelor la probele scrise pana la ora 12,00) si depunerea contestatiilor in intervalul orar 12,00 – 18,00
6 – 9 iulie 2021 – Rezolvarea contestatiilor
9 iulie 2021 – Afisarea rezultatelor finale la BAC 2021

Amintim ca anul acesta competentele lingvistice si digitale au fost echivalate/recunoscute si probele nu se mai sustin.