Revista presei – 28 iulie 2022

Școala de vară destinată elevilor organizată la Universitatea de Vest din Timișoara, West Summer University, are loc în acest an în perioada 21 iulie – 6 august și cuprinde un program cu evenimente speciale dedicate educației și prieteniei. În programul UVT se regăsesc elevi curioși să descopere tainele mediului universitar, simulând întreaga experiență a vieții de student.

Anul acesta, la UVT se află peste 250 de elevi participanți din întreaga țară. La sosirea în Timișoara, tinerii au fost testați pentru a preveni infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

În momentul înscrierii, fiecare participant și-a ales facultatea din cadrul UVT la cursurile căreia dorește să participe pe parcursul școlii de vară. Elevii au parte de activități educaționale introductive pentru fiecare domeniu de studii, acestea fiind pregătite de cadre didactice universitare. De asemenea, consilierii din cadrul Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră (CCOC) din cadrul UVT desfășoară activități de consiliere și orientare cu elevii participanți, pentru a-i sprijini să decidă responsabil cu privire la viitoarea carieră. Complementar, elevii iau parte la diverse activități culturale, recreative și de socializare, prin intermediul cărora își întregesc experiența studenției în centrul universitar din Timișoara.

„Întâlnirile de vară la care elevii se înscriu anual în cadrul proiectului West Summer University sunt organizate prin colaborarea dintre Universitatea de Vest din Timișoara și Organizația Studenților – OSUT, fiind ocazii binevenite pentru tinerii participanți de a veni în contact cu experiențele vieții studențești. Ne bucurăm să îi primim în mijlocul comunității UVT pe elevii interesați și talentați care s-au înscris în acest program al descoperirilor, în noua ediție specială WSU22, care le va oferi amintirile din #CeaMaiTareVară la #UVT!”, a transmis rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Programele de Masterat Didactic, organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, au prevăzute mai multe activități exploratorii și de schimburi de bune practici, desfășurate, în special, prin stagii internaționale de formare. În cadrul proiectului „Start în carieră prin master didactic”, cadrele didactice și studenții au avut oportunitatea de a participa la mobilitatea realizată la Universitatea Masaryk din Brno (Cehia), în cadrul programului „Creativity in Theaching Summer School”, în perioada 11-15 iulie 2022.

De asemenea, cadrele didactice și studenții din programul de masterat au avut oportunitatea de a participa la mobilitatea organizată în Olanda, la Universitatea din Groningen, în perioada 17-21 iulie 2022, în cadrul programului „Intercultural Competence”.

La Universitatea Masaryk din Brno (Cehia) au participat la activitățile programului „Creativity in Theaching Summer School” cadrele didactice Conf. dr. Marioara Nicoleta Filimon (Carabă), Lector dr. Diana Roman și Lector dr. Daniela Dascălu, care s-au aflat alături de reprezentanții Ministerului Educației, profesor Emanuela Alisa Nica și profesor Eugen Lungu, dar și de studenții Iulia Gallo, Dorian Erdei, Cristina Toma, Diana Alexan, Andrei Bărbuț, Diana Ciucian, Adriana Kiss, Ramona Humeniuc și Tamas Gergely. Participanții au urmat zilnic programul cursului de formare, cu sesiuni în plen cât și în grupe mici de lucru. Printre temele care au fost adresate în cadrul cursului s-au aflat:

• Utilizarea eficientă a gândirii creative în practica de predare,
• Stiluri de predare in-person,
• Utilizarea de materiale și instrumente de predare și evaluare în sistem hibride și on-line,
• Stimularea motivației elevilor pentru învățare,
• Teorii ale creativității aplicabile predării,
• Dezvoltarea materialelor creative pentru cursuri in-person

Universitarii orădeni au cu ce se mândri: instituţia de învăţământ superior a intrat într-un club select european, adică într-o alianţă cu alte 8 universităţi din tot atâtea ţări, comunitate ce a atras o finanţare de 14,4 milioane de euro de la Agenţia Europeană pentru Educaţie şi Cultură. Din toată România, doar UO şi Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iaşi au intrat în asemenea alianţe.

Din alianţa EU GREEN mai fac parte opt universităţi europene: Universitatea din Gavle (Suedia), Universitatea Wroclaw de Mediu şi Ştiinţele Vieţii (Polonia), Universitatea din Parma (Italia), Universitatea D`Angers (Franţa), Universitatea Évora (Portugalia), Universitatea Otto von Guericke din Magdeburg (Germania), Institutul de Tehnologie Carlow (Irlanda) şi Universitatea din Extremadura (Spania).

Universitatea „Cuza” din Iași nu aprobă textul actual al proiectului de lege a învățământului superior. Concret, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Guvern, Consorțiul „Universitaria”, din care fac parte cele mai mari și importante universități din țară, critică mai multe aspecte legate de textul actual al proiectului de lege a învățământului superior.

Întâlnirea a avut loc în contextul publicării în dezbatere publică a noilor proiecte de legi ale Educației care prevăd o serie de modificări ale cadrului legislativ actual ce pot provoca o amnistiere a plagiatorilor de doctorate. După cum EduPedu.ro a semnalat ieri, niciunul dintre cei 25 de rectori prezenți nu a ridicat problemele plagiatului, ale desființării instituției care analizează și dă verdict pe plagiate, ale renunțării voluntare la titlul de doctor sau ale acordării titlului de doctor de către universități.

După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Guvern, Consorțiul „Universitaria”, din care fac parte cele mai importante instituții de învățământ superior, inclusiv Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, critică mai multe aspecte legate de textul actual al proiectului de lege a învățământului superior. Printre ele și faptul că prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular, între 65 și 70 de ani, „afectează grav principiul autonomiei universitare, dar și principiul echității între categoriile de pensionari”. Întâlnirea a avut loc în contextul publicării în dezbatere publică a noilor proiecte de legi ale Educației care prevăd o serie de modificări ale cadrului legislativ actual ce pot provoca o amnistiere a plagiatorilor de doctorate. Din propunerile consorțiului se remarcă contractul individual de muncă pe o perioadă determinată, pentru angajații cu vârsta de peste 65 de ani.

Performanța academică a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a fost recunoscută prin includerea instituției în lista celor mai performante 500 instituții de învățământ superior medical. Conform clasamentului Global Ranking of Academic Subjects – Clinical Medicine (Shanghai Ranking) pentru anul 2022, U.M.F.V.B.T. a ocupat poziția 401 din 500.

În Shanghai Ranking 2022, domeniul Medicină Clinică, s-au calificat în primele 500 de poziții doar două instituții de învățământ superior din țara noastră.

Shanghai Ranking este unul dintre clasamentele universitare de referință la nivel mondial, fiind principalul instrument de clasificare al performanțelor academice universitare.

Global Ranking of Academic Subjects este publicat anual, începând cu anul 2009, și este primul clasament universitar în care punctajul folosit pentru clasificare este obținut printr-o meta-analiză a mai multor domenii de performanță, oferind o imagine mai fidelă a performanței academice globale.

În stabilirea clasamentului, Global Ranking of Academic Subjects, Clinical Medicine utilizează cinci principali indicatori de performanță.

Șapte universități din România au fost selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene, în urma rezultatelor cererii de propuneri din 2022 cu un buget record de 272 de milioane EUR din programul Erasmus+, potrivit Comisiei Europene.

Din cele 7, 5 vor continua să facă parte sin alianțele deja existente, iar două universități sunt noi în proiect, scrie ministrul Educației pe contul său oficial de Facebook.

Instituțiile de învățământ superior din România incluse în cadrul alianțelor câștigătoare ca urmare a cererii de propuneri din 2022 sunt Universitatea din București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Cele două din urmă sunt cele nou intrate.

16 alianțe ale inițiativei Universităților Europene existente vor continua să primească sprijin, iar patru noi alianțe universitare vor putea să își înceapă cooperarea, potrivit Comisiei.

Împreună cu cele 24 de alianțe selectate în 2020, un total de 44 de alianțe ale Universităților Europene reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări.

Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.

Igor Cepoi are 20 de ani și este din Chișinău. A terminat primul an de facultate la Universitatea de Stat din Moldova. Totuși, tânărul își dorește o schimbare și spune că România este soluția. Fiind vorbitor de limbă rusă, Igor ne povestește că nu îi este frică de faptul că nu cunoaște bine româna, tocmai de aceea vrea să-și continue studiile peste Prut. Are două universități în vizor. Se vede ori la București, ori la Constanța.

,,Am terminat primul an de facultate la Universitatea de Stat din Moldova. Sunt vorbitor de limba rusă și aș vrea să învăț cât mai bine limba română. Am fost de câteva ori la București și mi-a plăcut foarte tare. Eu optez pentru facultatea de marketing și logistică. Îmi place la Universitatea de Stat din Moldova, profesorii sunt buni, dar știți că o experiență nouă pentru mine este România, integrarea într-o nouă comunitate”, ne povestește Igor Cepoi.

O fetiță din clasa a patra are 10 ani. Și naște. Ce știe ea despre relațiile sexuale, despre metodele contraceptive, despre sarcină, despre naștere? Ce curs va avea viața ei de acum încolo?

Potrivit ultimului raport Eurostat, la nivelul Uniunii Europene aproape 45% dintre minorele care au născut înainte de a împlini 15 ani sunt din România. Cu precădere în zonele rurale defavorizate, unde aproape jumătate din localități nu au medic de familie, fetele însărcinate recurg la automedicație. Rata natalității la minorele românce cu vârsta între 10 și 14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE.

După mai bine de doi ani de dezbateri, confruntări politice, schimbări ale majorității parlamentare, căderi de guverne, proiectul de lege privind introducerea educației sexuale în programa de învățământ a fost în sfârșit votat în forma finală în urmă cu o lună de Camera Deputaților, care este for decizional. Inițial, proiectul de lege prevedea cursuri de educație sexuală încă din clasele primare, cu lecții pe măsura vârstei, predate de specialiști.

La jumătatea acestui an, în România erau angajați oficial 84.936 de salariați străini, din 178 de ţări, de aproape două ori mai mulți decât în iunie 2019, o consecință a deficitelor de pe piaţa muncii de la nivel local, care a forţat mediul privat să caute personal în afara graniţelor ţării, în special în Asia.

Câteva observații:

• România a atras preponderent cetăţeni din afara UE, în special din Asia;
• Pe piaţa muncii din România s-au integrat şi numeroşi ucraineni, în contextul războiului;
• Cei mai mulţi străini lucrează în construcţii, dar clasamentele variază mult între ţările de provenienţă;
• Companiile locale au reuşit să aducă şi expaţi din industrii inovative, nu doar forţă de muncă ieftină.

Peste 80% dintre angajații străini activi în România la ora actuală provin din 20 de state, reiese din datele centralizate de Inspecția Muncii. Datele se referă exclusiv la angajații din sectorul privat.

Ţara din care România a atras cel mai mare număr de angajaţi străini este Turcia, efectivul lor ridicându-se la 10.184 la jumătatea acestui an, mai mult decât dublu faţă de nivelul din vara lui 2019. Peste 40% dintre ei lucrează în construcţii, 22,2% în comerţ şi 14,5% în industrie.