Revista presei – 28 iulie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a găsit răspunsurile potrivite la provocările generate de pandemie, care au schimbat paradigma în higher education și au obligat instituțiile de învățământ superior să găsească soluții inovative în raport cu transformările esențiale și tendințele prefigurate la orizontul unei noi lumi. Mizând pe digitalizare, dar și pe puterea rețelelor universitare și pe coeziunea europeană universitară, mobilizând în comunitatea timișoreană toți stakeholderii reprezentativi pentru a susține o strategie smart de dezvoltare a orașului, având ca scop relansarea post-pandemică a educației, administrației și economiei, UVT își reconfirmă statutul de cea mai dinamică și inovativă universitate din România. Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, ne-a prezentat mutările-cheie făcute în ultimul an și jumătate, proiectele care pregătesc întâlnirea cu viitorul educației fără frontiere și cele care, pe un plan mult mai amplu, conduc la formarea unui ecosistem regional de dezvoltare inteligentă și accelerată, prin atragerea și implicarea tuturor actorilor reprezentativi.

Vă propun să conturăm un preambul sinoptic: evidențierea principalelor mutații produse în societate de la debutul pandemiei.

Șocul interdicțiilor și izolării sociale a fost deosebit de mare în ultimele 18 luni. Probabil că vor mai trece câțiva ani până când vom avea la dispoziție date bine calibrate despre consecințele sociale, economice și de mentalități pe care le-a avut pandemia în societatea contemporană. Mutarea în online, când virtualul a devenit singura realitate funcțională, a fost o provocare, o mare condiționare, dar și un catalizator al noilor tendințe ale digitalizării lumii noi.
Reanalizarea statutului educației școlarilor din toate ciclurile, inclusiv a resurselor de sănătate fizică și mentală disponibile în crize majore, iată care a fost deschiderea majoră produsă în timpul crizei pandemice. Această nevoie de a ne apropia de cerințele elevilor, cu toate că ne-am depărtat fizic, a generat un adevărat șoc al viitorului în conștiințele profesorilor, mentorilor, educatorilor și învățătorilor – care s-a accentuat prin schimbarea muncii și a legăturilor profesionale – munca s-a virtualizat și a devenit încărcată de interdicții, dar și de noi oportunități, iar tinerii elevi se pregătesc exact pentru acest viitor.
Simultan, universitățile au intrat în concurență directă, la mii de kilometri depărtare, de la estul la vestul și de la nordul la sudul Europei. Universitățile nu mai sunt legate într-un mod unic de un spațiu tradițional al universității, cu amfiteatre, laboratoare și zone de studii și activități complementare, ci și-au dezvoltat și formate digitale de desfășurare a programelor lor educaționale la distanță.

Universitatea viitorului va însemna:
♦ Orientare spre joburile viitorului – prin inovare curriculară și accent pe cercetare;
♦ Experiențe diverse oferite studenților, multiculturale și multieducaționale, în mai multe centre universitare din rețele europene de învățământ superior, pentru a fi adaptați unui circuit european transcultural al muncii;
♦ Capacitatea de a mobiliza comunitățile locale – prin administrația locală, dar și mediul de afaceri, într-o relație vie, în care universitatea asigură inovațiile și capacitatea de descoperire și inovare, în timp ce administrația coordonează proiectele de dezvoltare, dar, în același timp, mediul de afaceri implică o piață a muncii ofertantă și interconectată cu universitățile ca furnizori de specialiști.
Impactul financiar al anului de pandemie, în care studenții au lipsit din Timișoara (doi din trei studenți timișoreni provin din alte localități) este estimat la circa 150 milioane euro, un buget enorm care nu se mai reflectă în PIB-ul orașului. Funcțional vorbind, am trecut aproape imediat la un format de universitate online, dar absența studenților a fost extrem de gravă pentru economia orașului.
Cel mai important efect recurent al crizei pandemice este regândirea solidarității dintr-o comunitate și a locului educației între prioritățile strategice ale unei societăți revenite la normalitatea post-pandemică, mai conștientă și mai rezilientă. După pandemie, restartarea înseamnă colaborare între toți stakeholderii unei comunități mari, iar la Timișoara acest imperativ a devenit prioritar.

Astăzi a avut loc inaugurarea primei lucrări de artă murală din Timișoara realizată integral din vopsea purificatoare de aer, Airlite. Pictura de 100 mp se află în spatele Bibliotecii Centrale a Universității Politehnice Timișoara (cu vedere spre Stadionul Știința) și este realizată de artistul Alex Baciu pentru campania de responsabilitate socială „Natura unui MULȚUMESC!”. Proiectul reprezintă o inițiativă de încurajare a adoptării unui comportament responsabil față de natură, campanie inițiată de un centrul comercial cu ajutorul ZIDART – Street Art Festival, în colaborare cu Universitatea Politehnică Timișoara.

Pictura inedită, care va putea fi admirată de acum pe peretele din spatele Bibliotecii Centrale a Universității Politehnice Timișoara, contribuie la îmbunătățirea calității aerului prin vopseaua Airlite. Astfel, peretele devine un purificator natural, reducând nivelul de poluare al aerului la fel de eficient ca o pădure de 100 mp. Vopseaua specială transformă substanțele poluante din aer, precum oxizii de azot și de sulf, în nitrați și nitriți inofensivi, care sunt depozitați pe suprafața vopsită, până când sunt eliminați de apa de ploaie sau de umiditatea din aer.

Desenul creat de artistul Alex Baciu este o interpretare a simbolului universal al reciclării – Banda lui Moebius – și lansează un îndemn de reconectare a omului modern la natură și de adaptare și modelare a societății după principiile acesteia pentru binele comun. Mai mult, lucrarea realizată de Alex Baciu a servit drept inspirație și pentru designerul vestimentar timișorean Roxana Puriș, promotor al unui stil de viață sustenabil, care lansează o colecție limitată de tricouri ce pot fi achiziționate online. O parte din profitul obținut în urma vânzărilor va fi donat unui ONG local.

Actori din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu şi Bucureşti au fost desemnaţi finalişti pentru cea de-a 24-a ediţie a Galei tânărului actor HOP, care va avea loc la Alba Iulia, sub tema „Teatru coregrafic. DansActorul ca fenomen al teatrului actual”, sub coordonarea directorului artistic Gigi Căciuleanu.

Preselecţia s-a desfăşurat pe baza înregistrărilor video trimise online de concurenţi până la data de 15 iulie.

Juriul a fost format din: Ioan Ardelean (actor şi regizor), Silvia Ghiaţă (producător TV), Andrei şi Andreea Grosu (regizori), Alexander Hausvater (regizor), Daniela Nane (actriţă).

La secţiunea Individual au fost aleşi: Diana Raluca Amitroaie, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” Iaşi; Oana Antonovici, Universitatea de Vest din Timişoara; Patricia Gavril, Universitatea de Vest din Timişoara; Toni Gheorghe, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti; Marin Lupanciuc, Universitatea de Vest din Timişoara; Petru Mărginean, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Alina Mişoc, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Andreea Moustache, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti;  Andrada Oltean, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; Oana Tudoran, Universitatea de Vest din Timişoara; Ileana Ursu, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

La secţiunea Grup au fost selectate spectacolele: „Cazul Broaştelor”, cu Alexandru Cruceru şi Sonia Kalman, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti şi Crăiţa Mladinovici, absolventă a Universităţii Hyperion din Bucureşti; „Cetăţeni Turmentaţi”, regia Norbert Boda, cu Alexandru Chindriş, George Olar, Irina Sibef şi Maria Teişanu, absolvenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; „D'ale lu'Aghiuţă”, cu Stela Cora, Andrei Cristea şi Lăcrămioara Soare, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti; „Memento uMori”, cu Cezara Creţu, Andrada Oltean, Alis Pelle, absolvenţi ai Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi Vlad Pelin, absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti; „Năpatima”, cu Eugeniu Cozma şi Oana Zara, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Bucureşti.

La gală, Gigi Căciuleanu va susţine un workshop în perioada 30 august - 1 septembrie, iar concursul va avea loc între 2 şi 4 septembrie.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) anunță un proiect realizat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), de sprijin pentru absolvenții universităților în efortul acestora de a-și găsi un loc de muncă potrivit.

Prin acest proiect, derulat de UBB prin Centrul de Carieră, Orientare Profesională și Alumni, absolvenții universității sunt invitați să se înscrie într-o bază de date. După angajare vor beneficia de o primă de inserție în valoare de 1.500 de lei; primă de activare, a cărei valoare este de 1.000 de lei; primă de instalare care ajunge la suma de 12.500 de lei; prima de încadrare în valoare de maximum 55 de lei / zi, precizează instituția într-un comunicat de presă.

Acesta arată că absolvenții care vor fi incluși în programul derulat în parteneriat de UBB și ANOFM vor beneficia de informare și consiliere pentru a ști care sunt șansele lor de angajare în funcție de studiile/calificările și experiența pe care le au și vor putea participa la cursuri de formare profesională.

Pentru a fi incluși în program, absolvenții UBB sunt invitați să contacteze experții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj (AJOFM), la numărul de telefon 0771363815 și să solicite înregistrarea în baza de date.

Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare anti-COVID peste media sistemului de învăţământ, a declarat, duminică, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, scrie Agerpres. El a adăugat că, în locul obligativităţii imunizării, preferă organizarea de centre şi promovarea importanţei şi necesităţii vaccinării în rândul personalului angajat în sistem.

"Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare peste media, deja, cea mai ridicată a sistemului de învăţământ, 60% din personalul didactic auxiliar, didactic neauxiliar şi nedidactic, vaccinat. Faţă de acest procent, universităţile au un procent şi mai mare. Preferăm să organizăm centre de vaccinare şi să promovăm importanţa şi necesitatea vaccinării în raport cu obligativitatea vaccinării. Nu cred că este normal să impunem această condiţie, începând cu elevii şi studenţii. Avem alte persoane, angajaţi din sistemul de învăţământ, din sistemul de sănătate, care trebuie să se vaccineze pentru a da un exemplu elevilor şi studenţilor", a afirmat Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă, organizată cu prilejul examenului de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".

Rectorul UMF, Viorel Jinga, a precizat că la această universitate 89% dintre studenţi sunt vaccinaţi.

"Sigur că o să-i lămurim pe ceilalţi, poate până începe anul şcolar, anul universitar. Chiar şi celor de aici (candidaţilor la admiterea la UMFCD - n.r.) le-am pus un anunţ, dacă vor, alături este centrul de vaccinare, după ce-şi termină examenul să treacă pe acolo ", a declarat Jinga.

El a amintit că, potrivit celei mai recente decizii a Senatului universităţii, cursurile se vor desfăşura din toamnă cu prezenţă fizică, faţă în faţă.

"Evident, dacă apar alte modificări epidemiologice, vom lua, la momentul respectiv, o altă decizie, dacă va fi cazul. În general, la Consiliul Naţional al Rectorilor s-a mers pe ideea ca toate universităţile să încerce cât mai mult să îşi desfăşoare activitatea cu prezenţă fizică a studenţilor, începând cu 1 octombrie sau cu data la care începe anul universitar în universitatea respectivă", a explicat Viorel Jinga

În 2021, la final de liceu, un grup de adolescenți din toată țara lansează o revistă prin care vor să spună și altora poveștile lor încă neatinse de trecerea timpului. Revista lor se numește „ESC Liceu” - cu un titlul inspirat de tasta „escape” a tastaturii. Am vorbit cu Sophia Țigănaș, redactorul-șef al revistei, pentru a înțelege mai bine cine sunt tinerii României. Mulți dintre ei se simt mai degrabă împinși de societate să-și găsească rostul oriunde altundeva, numai în țară nu.

Sophia Țigănaș, 18 ani, a terminat Colegiul German Goethe din București și se pregătește să plece la studii în Viena, la Universität Wien, pentru a studia teatru, film și media, un profil care se concentrează pe partea teoretică a acestor domenii. În ciuda unui parcurs plin de reușite, Sophia spune că „e greu să rămâi și să ai răbdare cu țara noastră”.

Ce te-a făcut pe tine să alegi să pleci din țară?

Mă bucur să plec și să încep de la zero și mă doare să abandonez într-o oarecare măsură tot ce am construit aici în ultimii ani. Pe de-o parte, am nevoie de o pauză, am nevoie să nu fiu nimic mai mult decât o studentă în primul an a cărei unică grijă e un examen sau un seminar. Pe de altă parte, simt că sunt egoistă.

Plec, mi se pare, dintr-o țară care încă are nevoie de mine, de noi. Dar aici pare că urlăm în gol, că suntem blocați într-un limbo unde noi facem tot ce putem și tot nu ne bagă nimeni în seamă.

Cum poți să ajuți o țară care parcă nu mai vrea să fie ajutată? Sunt doar un copil de 18 ani, vreau să fiu impulsivă și să fac alegeri care să fie bune pentru mine, nu doar pentru alții. Plec cu inima ușoară, știind că ceva-ceva poate tot am schimbat, poate unul dintre copiii care citesc ESC Liceu va ajunge să aibă el răbdare cu țara, să facă el marea schimbare. Măcar sper să fi jucat un rol minuscul, să fi dat și eu acel impuls care va duce la mai bine: atât mi-ar fi de ajuns.

Câți dintre membrii redacției voastre au planuri similare, de a pleca din țară pentru continuarea studiilor? Care crezi că e motivația dominantă pentru ei?

Multă lume pleacă. Până la urmă, asta am fost instruiți de când eram mici. Ni s-a zis să învățăm bine, să lucrăm mult, să tragem tare, ca să ajungem cumva, cândva și noi la o fărâmă din lucrurile bune la care au acces cei născuți în țări care o duc mai bine. Am fost învățați că la noi nu ar mai exista scăpare și, în mod tragic, exact cu această disperare și lipsă de scăpare am fost prea des întâmpinați.

Creștem și ne dăm seama că nu știm mai nimic, începem să vedem bube și răni în ideologiile și politica în jurul căreia am copilărit și trăit: e greu să vrei să rămâi, să ai răbdare cu țara noastră. Îi admir mai mult decât orice pe cei câțiva care sunt gata să pună locul ăsta, care are nevoie de atâta ajutor, mai presus de ceea ce mulți ar considera vieți mult mai ușoare.

Pe noi, cei care o ștergem repede după liceu, ne motivează oboseala de a ne lupta cu morile de vânt și perspectiva unei vieți mult mai ușoare; în țări care au grijă de cetățenii lor și în care nu trebuie să îți arunci un vis sau două pe geam, doar ca să nu ajungi la sapă de lemn.

Burse care să acopere o parte din nevoile de bază ale elevilor și programe remediale însoțite de masă caldă sunt două exemple de investiții eficiente în educație, propuse, marți, de World Vision România premierului Florin Cîțu. Organizația reacționează astfel la declaraţia făcută săptămâna trecută de șeful guvernului, în care acesta a subliniat faptul că nu doreşte investiţii fără rezultate în educaţie.

Cele două exemple de proiecte pe care organizația le propune în baza propriei experiențe:

În legătură cu efectele burselor care să acopere parțial nevoile de bază ale elevilor, organizația arată că “rata de promovare a examenului de bacalaureat în rândul bursierilor Fundației a fost cu cel puțin 20% peste cea de la nivel național – rural şi urban, în fiecare an din 2009 încoace”.

Despre educația remedială făcută “constant și susținut”, World Vision arată că, în anul școlar 2019-2020, “35% dintre elevi (participanți la programele fundației – 20.000) și-au îmbunătățit rezultatele școlare, iar 53,5% le-au menținut la același nivel, chiar dacă activităţile de educaţie remedială au fost organizate online în cea de-a doua jumătate a anului”.

World Vision România, organizaţie cu expertiză de peste 30 de ani în proiecte educaţionale realizate pentru copiii vulnerabili din mediul rural, pune la dispoziţia Guvernului o serie de modele de investiţii în educaţie care şi-au dovedit eficienţa clară şi rezultatele de-a lungul timpului.

Modelele sunt implementate de către fundaţie, însă au un impact cantitativ şi geografic limitat, din cauza resurselor financiare limitate. Dacă acestea ar fi preluate de către Guvern ar putea deveni modele naţionale, cu rezultate extrem de bune. Important de menţionat este faptul că rezultatele investiţiei în educaţie se văd însă pe termen lung, nu pot fi măsurate imediat, iar evaluarea acestor rezultate trebuie făcută ţinând cont atât de impactul social, nu doar bugetar şi contabil.

World Vision România consideră că investiţia în educaţie, cu programe dedicate pe cicluri de învăţământ, este singura şansă pentru ca această generaţie şi cele care vor urma să aibă un viitor în România.  “Educaţia stă, de altfel, la baza tuturor celorlalte sectoare ale economiei, care nu au cum să fie eficiente şi de la care nu vom putea obţine performantă în lipsă de personal educat şi specializat. Pentru a ajunge la o investiţie eficientă în educatie avem nevoie să înțelegem și să definim ce înseamnă rezultate în educație, este nevoie de reforme, viziune, gândire strategică, asumarea responsabilităţii asupra atingeriii rezultatelor de către toate părţile implicate, nu doar de către autorităţi. Însă, pentru a se ajunge la rezultate, investiţia  în educație si cercetare este o condiţie esenţială şi singura care poate genera salturi  la nivelul unei societăți.  Toate acestea sunt și mai importante în contextul în care banii pe care îi investim în acest moment în educaţie ne plasează la coada clasamentului în Uniunea Europeană”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Conform Raportului de Ţară al Comisiei Europene din 2020 cheltuielile cu educația  rămân printre cele mai mici din UE (2,8 % din PIB față de media UE de 4,6 %), mai ales la nivel preșcolar și primar, care reprezintă doar 21,8 % din buget (media UE fiind de 32 %). În contrast, conform Eurostat Danemarca alocă 7,33%, Finlanda 6%, Franţa 5,45%, Polonia 4,56%, Ungaria 4,19%. În Marea Britanie s-a înfiinţat un program naţional de meditaţii online şi un fond naţional de recuperare a educaţiei în valoare de 1,3 miliarde de USD.

Aproximativ 80% dintre studenții din România spun că anul trecut a fost unul slab în privința oportunităților de carieră, 52% dintre ei neprimind nici măcar o ofertă de angajare, conform un sondaj realizat de comunitatea online Undelucram.ro.

Astfel, 43% dintre studenții care au răspuns studiului au aplicat la 1-10 joburi în 2020, aproape 27% la peste zece joburi, iar 30% nu au aplicat.

Jumătate dintre respondenți au fost invitați la 1-10 interviuri, iar 48% la niciunul. Aproape 2% dintre studenți au primit invitații la peste zece interviuri.

Salariile nete pentru joburile de studenți/juniori variază în medie între 1.600 de lei și 4.700 de lei pe lună.

Cele mai mici salarii sunt în producție, în acest domeniu valoriile fiind între 1.600 și 2.750 de lei net. Pe de altă parte, studenții pot obține cele mai mari venituri dacă lucrează în IT, mai exact între 2.800 și 4.700 de lei net, pe lună. Poți vedea un calculator salariu la acest link pentru a ști exact cât primești și ce taxe dai la stat tu sau angajatorul.

Calculator salariu net: Introduceți salariul brut pe care îl primiți de la angajator pentru a afla care este suma efectivă care vă intră în cont la finalul lunii.

Calculatorul de salariu net dezvoltat de Wall-Street.ro va afișa defalcat principalele taxe și contribuții pe care angajatorul le plătește din salariul brut.

După introducerea salariului brut, selectați în câmpul ”industrie” domeniul în care activați pentru afișarea completă a sumei în calculatorul salariului net.