Revista presei – 28 decembrie 2022

A fost modificată data până la care instituțiile de învățământ superior pot depune cererile online pentru înființarea de consorții duale regionale cu bani din Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), după cum scrie Ministerul Educației (ME) pe site-ul propriu, edu.ro. Valoarea totală alocată acestui proiect finanțat prin PNRR este 338 de milioane de euro, bani care vor fi folosiți pentru 10 consorții regionale, cu termen de implementare finalul lunii iunie 2026.

• Ghidul solicitantului în varianta actualizată (23.12.2022) de după perioada consultării publice, schema de minimis, anexele ei, documentele pentru aplicare și două documente cu întrebări și răspunsuri despre aplicarea la acest proiect, sunt atașate mai jos în articol.

Dacă, inițial, depunerea proiectelor se putea face până în data de 6 ianuarie 2023, așa cum a anunțat Ministerul pe 17 noiembrie, recent termenul a fost prelungit cu circa 6 săptămâni. Proiectele se pot depune online până pe 20 februarie.

Conform ghidului solicitantului în varianta finală, publicat de Ministerul Educației (mai jos în articol, în format .pdf), calendarul este următorul: proiectele se pot depune până luni, 20 februarie 2023, ora 23:59. Evaluarea eligibilității proiectelor se face până pe 27 februarie, iar tot pe 27 ar urma să fie comunicată lista inițială cu solicitanții acceptați/ respinși. Listele finale din etapa I, după soluționarea contestațiilor, se publică pe 6 martie 2023. Între 8 și 24 martie se evaluează calitativ proiectele, iar pe 30 martie se publică lista finală din această a doua etapă, potrivit calendarului. Contractarea ar urma să aibă loc între 4 aprilie și 13 mai 2023.

Inspectoratul Școlar Timiș se mută într-un sediu propriu achiziționat cu peste 16 milioane de lei, în zonă centrală. Instituția a stat în clădiri închiriate aproape 20 de ani și era singurul inspectorat din țară fără sediu personal.

Marți, 27 decembrie, conducerea Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Timiș a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru noul sediu al instituției, situat pe strada Dr. Liviu Gabor nr. 1 din Timișoara. Clădirea are două etaje și încă o anexă cu parter, având un spațiu de peste 1.700 de mp utili.

Valoarea imobilului a fost de 16,3 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Educației.

Inspectoratul Școlar Județean Timiș are sediul pe Bulevardul Mihai Viteazul din anul 2019, locația închiriată de la Direcția Apelor Române Banat, cu peste 32 mii de lei/lunar.

Conducerea instituției a mai precizat că în 3 luni, adică până în luna martie, inspectorii școlari și membri ai Casei Corpului Didactic Timiș, aproximativ 50 de persoane, se vor muta în noul sediu.

BookTes, startup-ul care realizează printr-o platformă digitalizarea operatorilor de experiențe culturale și turistice, va incheia anul 2022 cu o acoperire de peste 160 de localități, 250 de parteneri instituții culturale și 1.000 de experiențe, în creștere cu 40% față de finele anului 2021, anunță reprezentanții firmei.

Echipa spune că s-a concentrat pe extindere și diversificare, prin parteneriate, lansarea de noi instrumente digitale de tip bundle, cum este biletul unic, includerea de muzee și destinații mai puțin cunoscute, completarea platformei cu experiențe de vizitare virtuale și îmbunătățirea profitabilității.

BookTes include în platforma sa și tururi virtuale, 3D, astfel încât să ofere digital o idee despre parfumul locurilor și să incite la descoperirea off-line.

BookTes derulează parteneriate cu instituții culturale și operatori prestigioși cum sunt Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul de Artă Recentă, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național Cotroceni, Biserica Neagră – Brașov, Institutul de Cercetări Eco – Muzeale “Gavrilă Simion” – Tulcea, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Județean Buzău, Complexul Național Muzeal Moldova – Iași, Curtea Domnească – Târgoviște sau Ținutul Zimbrului – Văratec, Agapia, Neamț, Parcul Mini Transilvania, Walk This Way Brăila, Bucovina Outdoor Adventure și multe altele.

BookTes este platformă unică de ticketing, un startup înregistrat formal în anul 2020 cu obiectivul de a facilita accesul publicului la cele mai interesante lo

În perioada 13-17 martie 2023, Universitatea din Turku (Finlanda), partener EC2U organizează Scoala de Iarnă “Multilingualism, European Languages and Societies” .

Şcoala de Iarnă se adresează studenţilor masteranzi şi doctoranzi, dar şi cercetătorilor interesaţi să îşi dezvolte noi relaţii de colaborare şi să exploreze noi direcţii de cercetare în domeniul multilingvismului.

Studenţii care vor să participe la ateliere şi activităţi outdoor ce vor aborda teme legate de limbile europene, spaţiile multilingve şi multilingvism, se pot înscrie până pe 25 ianuarie 2023.

“Navigăm în ape tulburi, ca toată lumea”, spune despre gestionarea afacerilor de Tehnologie în această perioadă fondatorul Connections Consult SA, o companie românească de transformare digitală. Firma sa tocmai a achiziționat o altă firmă, una specializată în consultanță IT și dezvoltare software, și s-a listat recent pe piața AeRO a Bursei de Valori București. Bogdan Florea discută într-un interviu cu Economedia.ro despre digitalizare, competitivitate, dezvoltare de soluții, muncă de acasă și “navigarea” cu afaceri prin pandemie.

De ce nu putem să îi ținem pe IT-iștii noștri în țară sau să îi aducem înapoi?

Nu prea putem să îi ținem în țară. Salariile încep să se apropie de cele din vestul Europei. Oricum nivelul de trai încă semnificativ mai ieftin aici, și atunci raportul veniturilor față de cheltuieli este pozitiv, mai ales în IT. Ai zice că poți să îi ții cu banii pe care îi câștigă. Doar că nu ai drumuri și nu ai spitale și nici școală pentru copii. Și atunci pleacă, e simplu. Nu are sens să ne mințim: nu poți să chinui un om sau să îl faci să stea în România, mai ales dacă e mai tânăr, la început de drum, spunându-i că o să fie bine, dându-i câteva mii de euro pe lună. Cu care într-adevăr trăiește foarte bine, dar cu care nu poate să obțină asistență medicală adecvată în spital sau poate, dar cu bani mulți în zona privată, deși sunt unele zone pe care nu mai medicina de stat le acoperă. Exagerez, sunt și multe școli de stat foarte bune, dar ca regulă generală evident că educația e o problemă, atât la nivel de curriculă, cât și la nivel de modul în care sunt privite anumite materii, și de cât de implicați sunt oamenii, și de metodologie. Deci când cineva se căsătorește, are o familie, se gândește la viitor, la viitorul copiilor, se gândește și la elemente legate de viața de zi cu zi. Transport – nu poți să stai în București și să faci 5 ore ca să te duci la munte pe Valea Prahovei. „Beneficiezi” de aglomerația de la mare, pentru că nu sunt foarte multe opțiuni în timpul verii. Deci o dată infrastructura, o dată medicina și servicii medicale și o dată educația și atunci e greu să îi ții.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) a câştigat trofeul „Poveste de succes – Bune practici” oferit de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale pentru proiectul „Spaţii inovatoare de învăţare pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 10/11 ani (TELESPA)”. Trofeul a fost decernat în cadrul unei gale care a aniversat 35 de ani ai programului Erasmus la nivel european şi 25 în România.

Premiul a fost acordat în contextul în care Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a selectat cele mai bune proiecte Erasmus^ finalizate care au contribuit la transformarea prin învăţare a României şi care au vizat tema strategică „Învăţarea împreună, promovarea creativităţii şi sustenabilităţii”. Proiectul UAIC a obţinut şi diploma şi trofeul European Innovative Teaching Award (EITA) oferit de Comisia Europeană, la categoria „Educaţie Timpurie” (Early Childhood Education and Care).

„Proiectul «Spaţii inovatoare de învăţare pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 10/11 ani (TELESPA)», în valoare de 246.189 euro a avut ca scop creşterea calităţii şi relevanţei pregătirii profesorilor pentru educaţia timpurie şi şcoala primară prin dezvoltarea, testarea şi implementarea de abordări pedagogice şi practici educaţionale inovatoare privind spaţiile de învăţare pentru copiii cu vârste între 0-10/11 ani”, au precizat reprezentanţii universităţii.

În cadrul proiectului TELESPA s-a realizat un studiu de cercetare asupra abordărilor şi practicilor educaţionale privind spaţiile de învăţare şi competenţele profesorilor, s-a elaborat un ghid pedagogic internaţional pentru educatorii şi profesorii pentru educaţie timpurie şi şcolile primare şi s-a derulat un curs de instruire pentru educatorii şi profesorii pentru educaţie timpurie şi şcolile primare.

De asemenea, au fost amenajate 5 laboratoare aplicate pe spaţiile de învăţare, 6 grădini senzoriale şi o reţea de mentorat între universităţi, şcoli, grădiniţe, creşe şi alte organizaţii educaţionale pentru a reduce dificultăţile cu care se confruntă profesorii în practica educaţională şi în primii ani de carieră profesională.

Pentru a treia oară în ultimii cinci ani, Viena, capitala Austriei, ocupă prima poziție în topul celor mai bune orașe în care să trăiești(Global Liveability Index). Primele 5 poziții sunt ocupate de orașe din Europa și Canada, așa cum se poate observa mai jos:

• Viena - Austria
• Copenhaga - Danemarca
• Zurich - Elvetia
• Calgary - Canada
• Vancouver - Canada

Un criteriu important în cadrul ediției de anul acesta a studiului a fost reprezentat de capacitatea orașelor de a se întoarce la normal, prin eliminarea restricțiilor împotriva COVID-19. Contextul pandemic a lovit puternic orașele europene în ceea ce privește poziția lor în acest top, pe parcursul anului 2020 și 2021. Viena, de exemplu, care acum este pe prima poziție, în 2021 a fost pe cea de-a 12-a poziție.

Pe lângă condiția menționată mai sus, pentru a stabili care sunt cele mai bune orașe în care să trăiești, sunt luați în considerare peste 30 de factori din 5 categorii generale precum stabilitate, sistem medical, cultură și mediu, educație și infrastructură, scrie euronews.com.

Au trecut deja mai bine de doi ani de când conceptul de work from home (sau remote) a devenit omniprezent în discuţiile cu prietenii, colegii sau partenerii de business. Şi culmea e că nu întotdeauna e o conversaţie despre muncă. Nu iniţial, cel puţin. Şi totuşi, acest subiect se strecoară cum ştie doar el şi îşi face loc la masa discuţiilor. Pe de altă parte, ideea de mers la birou, care în 2020, pentru mulţi, îşi pierduse aproape complet din farmec, începe să revină în prim-plan, pe măsură ce oamenii îşi dau seama că duc lipsa comunicării directe, a cafelelor alături de colegi sau a brainstormingurilor al căror rezultat era, invariabil, o abundenţă de idei care mai de care mai strălucitoare. Şi atunci, în acest context, cum arată viitorul muncii?

„Biroul reprezintă astăzi locul unde te poţi conecta cu oamenii“, spune Bertie van Wyk, workplace specialist, global insights group în cadrul MillerKnoll, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de mobilier de birou din lume.

Grupul cuprinde în total 19 branduri printre care Herman Miller şi Knoll – care dau şi numele firmei -, dar şi Hay, cbs (colebrook bosson saunders), Muuto sau NaughtOne şi are în portofoliu şi piese de mobilier pentru acasă, acoperind astfel întregul spectru de segmente din piaţa de profil.