Revista presei – 28 decembrie 2021

Previziunile specialiștilor în economie, din Iași, pentru anul 2022 nu sunt deloc optimiste. Cristian Popescu, prodecanul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, spune că vor urma câteva crize cauzate de factori care vor crea instabilitate economică. În cel mai bun scenariu, la sfârșitul anului viitor, economia își va reveni.

Anul 2022 nu va fi un an mai bun ca precedentul din punct de vedere economic. Potrivit previziunilor specialiștilor din Iași, anul viitor va fi cel al incertitudinii, când vor fi crize, iar dacă cei care pot interveni pentru a stabiliza economia nu o vor face la timp, situația ar putea să fie la fel de gravă și în anul 2023. Potrivit lui Cristian Popescu, prof. univ. dr. și prodecan al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (FEAA-UAIC), anul 2022 nu va fi mai bun ca precedentul.

„«Incertitudine» este cuvântul principal care poate să împingă mersul economiilor în orice direcție. Oricum, bine nu va fi în anul 2022, sau, mai bine zis, nu va fi mai bine ca în anul 2021. Sigur că previziunile nu sunt optimiste. Se apropie câteva crize. Vine și criza asta inflaționistă, o problemă care nu pică deloc bine, într-un moment total nepotrivit. Bineînțeles că mai avem și situațiile care pot exploda oricând, cum sunt crizele politice, situațiile geostrategice. Ridică semne de întrebare, iar aceste crize pot deregla piețele financiare și cele de aprovizionare. Astfel, dacă avem acești vectori care pot genera instabilitate, dacă ei converg într-o singură direcție, atunci lucrurile nu o să stea deloc bine”, spune prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan FEAA, din cadrul UAIC.

Consiliul Judetean Timis a cumparat recent de la Primaria Timisoara, cu aproape 2,6 milioane de lei, cladirile pe care municipalitatea le detinea la Aerodromul Cioca de pe Calea Torontalului.

Reprezentantii CJT spun ca au planuri mari la Aeroportul Utilitar al Timisoarei in urmatorii ani.

Presedintele CJT Alin Nica sustine ca Primaria Timisoara avea posibilitatea legala de a ceda cladirile catre Consiliul Judetean, insa a preferat sa le vanda, dar adauga ca, pana la urma, important este ca aceasta a insemnat un ajutor financiar pentru Primarie.

”Dupa zeci de ani de ping-pong intre Primarie si Consiliul Judetean, in care nu s-a intamplat nimic acolo si cladirile sunt in paragina, in sfarsit, am reusit sa ajungem la un acord cu Primaria Timisoara si sa cumparam efectiv cladirile, desi ei puteau sa ni le cedeze gratuit, fiind domeniu public, si legea permite acest lucru. Intelegem dificultatile financiare prin care trece primaria, mai ales cu Colterm, si acest lucru poate sa fie un ajutor si in acest sens, de a mai astupa anumite gauri facute in ultimele luni la compania de termoficare”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Alin Nica, presedintele Consiliului Judetean Timis.

Liderul CJ Timis a dezvaluit ca Aerodromul Cioca ar putea fi o rezerva a Aeroportului International Timisoara. Va avea o pista asfaltata pentru avioanele de mici dimensiuni, dar si un heliport.

”Noi ne dorim acolo sa reabilitam cladirile, sa facem din Aeroportul Cioca un aeroport de rezerva pentru Aeroportul International Traian Vuia, vom construi un heliport pentru situatii de urgenta, in caz ca e nevoie de transportat bolnavi critici din intreaga zona a Banatului, suntem in curs de certificare a pistei, am luat toate avizele, momentan pista va ramane inierbata, insa dorim sa o modernizam si sa o facem permanenta din asfalt, astfel incat avioanele de mici dimensiuni sa poata sa aterizeze pe aceasta pista, eventual chiar sa o prelungim”, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro Alin Nica.

Au fondat start-up-uri care au atras atenția marilor investitori și au reușit să atragă finanțări de ordinului milioanelor de euro. Chiar și în timpul pandemiei, când 2021 a fost unul incert pentru mediul de afaceri, investițiile nu au rămas pe pauză, din contră. Am realizat un top cu unele dintre cele mai mari finanțări primite de business-uri românești în 2021.

Reprezentanții fondului de investiții Early Game Ventures au declarat pentru Economedia că 2021 a fost al treilea an de la lansarea pe piață și totodată cel mai plin. Pandemia a fost o provocare mai mult din perspectiva restricțiilor de circulație, întâlnirilor fizice, dar nu și pentru sectorul investițiilor.

„În ciuda situației pandemice, am făcut investiții în fondatori cu care nu ne-am întâlnit niciodată, am avut totodată ocazia să analizăm industrii în care digitalizarea a fost accelerată forțat și am avut startup-uri care au crescut într-un ritm neașteptat de bun, în plină pandemie. Ecosistemul de startup-uri din România s-a maturizat și el, cererea de capital a crescut, numărul de startup-uri a crescut, dar și calitatea lor”, a declarat Cristian Munteanu, managing partener Early Game Ventures.

În ceea ce privește start-up-urile de viitor, la care se uită fondurile de investiții în 2022, Cristian Munteanu spune că urmăresc îndeaproape business-urile care automatizează procese, start-up-urile green, de mobilitate, start-up-urile care dezvoltă servicii pentru clienții enterprise și cele deep tech.

„În primul rând, pentru noi, ca investitori, 2022 va fi anul în care vom lansa EGV Fund II. Acesta ar urma să continue teza de investiții a primului fond, „infrastructura digitala pentru inovație”. Vom investi în tehnologii verzi, prietenoase cu mediul, în proiecte sustenabile și responsabile: smart cities, energie, agricultură, educație, fintech, securitate cibernetica sau software pentru clienți enterprise”, precizează Cristian Munteanu.

Oficiali ai Booking.com, cea mai mare platformă de rezervări de spaţii de cazare online din lume, au confirmat în exclusivitate pentru ”Adevărul” deschiderea unui Centru de Excelenţă la Bucureşti, primul de acest fel de pe glob, precizând şi joburile pentru care românii pot deja aplica.

”Vă pot confirma că vom deschide un Centru de Excelenţă la Bucureşti, însă nu vă pot confirma deocamdată numărul de oameni ce vor fi angajaţi. La ora actuală, avem peste 17.000 de proprietăţi din România listate pe Booking.com”, a declarat pentru ”Adevărul” Kimberly Soward, manager Comunicare în cadrul Booking Holdings. Reprezentanţii Booking Holdings au confirmat pentru ”Adevărul” ca la viitorul Centru de Excelenţă de la Bucureşti, a cărui dată de deschidere nu a fost încă precizată, vor lucra experţi în cybersecurity, IT şi finanţe pentru a asigura suportul pentru diferitele branduri ale Booking Holdings, precum: Booking.com, Priceline, Agoda, KAYAK, OpenTable and Rentalcars.com.

Centrul de Excelenţă de la Bucureşti va fi primul de acest fel pe care Booking.com îl deschide în lume. Iar centrul va servi ca un hub pentru angajaţi specializaţi şi cu competenţe la vârf în domeniile mai sus-menţionate.

”Considerăm că sunt mulţi oameni talentaţi şi experimentaţi la Bucureşti, motiv pentru care am ales această locaţie pentru a lansa primul nostru Centru de Excelenţă. Prin acest Centru vom continua să inovăm şi să ne extindem, în scopul misiunii noastre de a face mai accesibilă pentru fiecare experimentarea lumii”, precizează pentru ”Adevărul” Paulo Pisano, şef Resurse Umane la Booking Holdings. Iar oficialii de la Bookimg Holdings au anunţat deja o parte dintre joburile din cadrul viitorului Centru de Excelenţă din Capitală pentru care se poate deja aplica: Manager Program, Recrutor Tehnologie, Manager Regional Finanţe, Recrutor Senior Tehnologie, Account Executive, Analist Junior Confidenţialitate, Inginer Securitate, Manager Regional Resurse Umane, Manager Management Procese Afaceri şi Analist Achiziţii.

Cei interesaţi pot aplica pe: https://jobs.booking.com/careers?pid=562949954715920&location=Bucharest%2C%20Romania&domain=booking.com

Nu se va stopa această hemoragie de oameni a României, cu siguranță. 2022 va continua să fie așa și chiar mi se pare că România nu este un stat care să facă retenția oamenilor valoroși, a declarat Leonard Rizoiu, antreprenor HR Expert & CEO leoHR.

„Ne-au plecat la început acei căpșunari, acei oameni care au plecat în agricultură, apoi pleacă profesioniștii, iar acum pleacă părinții care își doresc pentru copiii lor spitale, școli, infrastructură, multe lucruri care nu mai țin de ceea ce un angajator le poate pune la dispoziție”, a spus el, într-o conferință organizată de Oxygen Events.

Nu se va stopa această hemoragie de oameni, cu siguranță. 2022 va continua să fie așa și chiar mi se pare că România nu este un stat care să facă retenția oamenilor valoroși. Absolut deloc.

Îi pierdem, spune el, și nu ne dăm seama decât în momentul în care noi, ca specialiști de resurse umane, ne zbatem să aducem orice contabil: două mâini, două picioare, știe puțin dar lasă că-l mai învățăm noi, hai să-l angajăm.

• Acolo suntem. Nu mai există „meseria, brățară de aur”, nu mai există om care să iasă la pensie ca ospătar, lucrurile cu care noi am fost obișnuiți înainte.

• Acum lucrăm pe strategii de retenție și strategii care sunt făcute pe o gheață extrem de sensibilă și subțire pentru că lipsa de predictibilitate nu ne ajută să ne facem planuri foarte mari și foarte accurate, reale, în viitor.

Asta este pe partea de hemoragie de talente, potrivit lui Rizoiu.

“Talent poate să fie și o femeie de serviciu, nu neapărat un specialist cu NASA. Dacă ea își face treaba eficient, foarte bine, spală 2 metri pătrați de gresie într-un anume timp, numit timp de gamă, aceea este un talent. Aici nu vorbim doar de specialiști, ci de absolut orice categorie de capital uman din sfera socio-economică”, a mai afirmat el.

Observăm că angajatorii care trec prin acest context tulbure au nevoie de niște oameni cu niște abilități pe care nu le avem.

„Abilitățile nu se dezvoltă „pe 16 martie când s-a dat decretul”. Vrem oameni cu change management care să îmbrățișeze schimbarea, schimbărilor non-stop, dar noi nu am fost obișnuiți cu asta, pe lângă faptul că îi vrem și cu 10-15 ani experiență”, a mai afirmat el.

Șoc, schimbarea este de doar câteva luni. Nu am fost obișnuiți cu asta.

„Vrem oameni care pot să analizeze date într-un timp foarte scurt și să extragă niște informații, să ia niște decizii, dar fără să aibă la dispoziție resursa timp, bani, predictibilitate. Cumva, toate lucrurile astea se bat cap în cap”, a precizat Rizoiu.

Școlile din România pot arăta ca afară, chiar dacă sistemul ține mai greu pasul cu digitalizarea sau, uneori, cu minimele condiții necesare desfășurării orelor, iar câțiva tineri demonstrează asta zi de zi.

Aici, tot ce trebuie să faci este să scrii problema cu care te confrunți. Va fi notificat inspectoratul județean, apoi toți agenții comerciali pe o rază de 60 de kilometri, dispuși să ajute.

Cum s-a născut proiectul, ce trebuie să faci pentru a intra în acest program și de unde vine tot acest ajutor ne-a spus chiar Andra Munteanu, co-fondator Narada și inițiator al proiectului HartaEdu.

Pentru început aș vrea să ne spui câteva cuvinte despre tine și despre decizia de a te implica în antreprenoriatul social.

În ultimii ani, am ales să combin experiența mea antreprenorială cu pasiunea pentru educație și să creez, împreună cu colegii mei co-fondatori, organizaţia Narada.

Certificatul Verde va merge la votul Parlamentului, decizia de asumare a răspunderii fiind respinsă, miercuri, în ședința coaliției. Premierul Nicolae Ciucă este încrezător că acesta va primi votul până la finalul anului.

Deși apăruse ideea ca certificatul verde la locul de muncă să treacă prin asumarea răspunderii Guvernului, în ședința de coaliție de miercuri această idee a fost respinsă, informează Mediafax.

Premieurl Nicolae Ciucă a spus, la ieșirea din ședință, că „vom avea certificat verde până la sfârșitul anului”.

Certificatul verde va fi dezbătut și votat în Parlament în perioada dintre Crăciun și Revelion.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune despre proiectul de lege privind utilizarea certificatului electronic COVID că prevede 15 vouchere electronice de testare, care acoperă 42 de zile calendaristice sau 30 de zile lucrătoare. Valoare medie decontabilă este de 50 de lei / test. Sunt prevăzute în proiect și excepții.

Printr-o scrisoare deschisă adresată  luni timişorenilor, colegilor, partenerilor de proiect şi jurnaliştilor, Simona Neumann şi-a făcut publică intenţia de a demisiona de la conducerea TM2023.

„Vă scriu cu emoție și responsabilitate pentru proiectul pe care l-am coordonat în ultimii nouă ani în calitate de director executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, dorind să vă informez că astăzi am trimis Președintelui Consiliului Director al Asociației, domnul Dominic Fritz, preavizul în vederea demisiei mele, urmând ca raportul meu contractual cu Asociația să înceteze începând cu 25 ianuarie 2022. Precizez că este alegerea mea personală la care am reflectat îndelung.

Proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii s-a confruntat în ultimii doi ani cu un climat de nesiguranță, caracterizat adesea prin decizii pripite și chiar contradictorii cu  angajamentele luate în perioada în care orașul participa la concursul pentru titlul european sub umbrela Asociaţiei.

Astăzi, după aproape un deceniu de muncă și rezultate concrete, motivația inițială care m-a determinat să accept procesul candidaturii și, apoi, gestionarea Proiectului Timișoara-Capitală Europeană a Culturii, care m-a încurajat să pun mereu în prim-plan interesul comunității și al orașului (chiar înaintea propriei persoane ce am fost adesea subiectul unor dezbateri inutile și fanteziste), s-a destrămat. Ceea ce înseamnă că misiunea mea în acest proiect, pentru care m-am întors la Timișoara în decembrie 2012, după o carieră internațională, se oprește aici.

(...)