Revista presei – 28 aprilie 2022

Peste 30 de experți si lideri de opinie cunoscuți din tehnologie s-au întrecut în bune practici și idei pentru a veni în ajutorul IMM-urilor din România, în primul sezon IQ Digital.

Dezbaterile specializate, cuprinse în noul concept EXPERTS’ BATTLE, și promovate prin formatul de amplificare gândit de echipa Upgrade 100, au generat peste 1.6 milioane de vizualizări si au ajuns, din calculele experților media la cel puțin 350.000 de oameni - din care 150.000 de antreprenori si specialisti interesati de procesul de digitalizare (adică spre 30% din totalul IMM-urilor active in România).

Campania de media și comunicare a fost coordonata de Thinkdigital iar conceptul a fost gândit de echipa Upgrade 100 pe baza datelor adunate de echipa BCR de la cei peste 100.000 de utilizatori ai aplicației de banking inteligent George, ca un format hybrid media complex, aplicat pe problemele reale cu care se confruntă antreprenorii din România.

A fost mult mai mult decât un eveniment virtual: proiectul a inclus tehnici de televiziune, elemente din cultura Youtube și TikTok, într-un efort de amplificare multi-channel care a folosit viralizarea profesională și tehnici de influencial marketing / key opinion leadership.

“Duelurile” de idei au fost pregătite pe șase domenii cheie pentru antreprenorii care vor să dezvolte un business pe baze digitale solide:

1. VÂNZĂRI: Septimiu Pop – SalesBridge, Raluca Tătărușanu – Druid AI și Ciprian Cazacu – easySales
2. CONTABILITATE: Mircea Căpățînă – Smartbill, Mario Popescu – Tailent
3. HR: Mihai Cepoi – Jobful, Elena Georgescu – TruePeople
4. MARKETING: Alexander Stoica Marcu – Product Lead, Krystian Kuta – Sales Manago, Dimitrie Baitanciuc – Brizy
5. PROCESE INTERNE: Daniela Apolozan – DocProcess, Bogdan Năforniță – ProFluo, Vlad Cazan – Kfactory
6. BUSINESS INTELLIGENCE: Adrian Dragomir – Termene, Ștefan Vrabie – Aggranda, Daniel Nicolae – Innoship

Primul sezon a inclus în plus și o dezbatere pe tema: „Sunt administrațiile locale pregătite pentru o transformare digitală reală?” – la care au participat si experți internaționali, precum Klemens Kimpele, CIO al orasului Viena, alături de alți specialisti din România, precum Mihai Jurcă – City Manager Oradea, Andrei Nicoară – expert e-guvernare, Patricia Bertea – Brandweb, Alexandra Petcu – Universitatea de Vest sau Ionuț Țața – Iceberg. Dezbaterea este AICI

Studenţii români spun că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii este una dintre problemele cu care se confruntă generaţia lor, 9% au avut gânduri suicidale în perioada pandemiei, iar 31,9% dintre studenţii români vor să emigreze. De asemenea, 50,8% dintre studenţi doresc ca universităţile să ofere posibilitatea de a urma toate cursurile lor online şi după terminarea pandemiei. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui sondaj realizat de 34 de asociaţii studenţeşti din România despre viaţa acestora în pandemie.

Concluziile sondajului „Viaţa Studenţilor În Pandemie”, citat de News.ro, arată că problemele studenţilor depăşesc simplul cadru al educaţiei, şi ating aspecte legate de sănătate, egalitate de şanse şi multe alte lucruri foarte importante pentru viitorul lor şi al nostru, al tuturor.

La întrebarea: Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generaţia ta?

• 37,7% dintre studenţi au spus că nepotismul şi favorizarea celor cu pile şi relaţii,
• 13,9% dintre ei au menţionat lipsa accesului la locuinţe cu preţuri rezonabile,
• 12,9 % lipsa accesului la job-uri bune,
• 12% dintre studenţi au subliniat lipsa accesului la educaţie pentru tinerii fără venituri.

În plus, 60,1% sunt optimişti sau foarte optimişti în legătură cu situaţia lor materială în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai mare prioritate o are sănătatea - 57,9%, urmată de siguranţa financiară - 56,4%, şi cariera profesională - 55,5%.

Două memorandumuri de înțelegere, între instituții din județul Timiș și Provincia Yunnan, China, au fost semnate, miercuri, la Consiliul Județean Timiș, în prezența vicepreședintelui Alexandru Proteasa. Acțiunea a avut loc în contextul înțelegerii de cooperare existente între județul nostru și provincia chineză. Astfel, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara va colabora cu Universitatea de Agricultură din Yunnan, iar Centrul de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen, cu Spitalul Oncologic din provincia chineză.

Cele două universități semnatare vor colabora în domenii de interes comun, menite a îmbunătăți experiențele de învățare pentru studenți, cât și a crea oportunități de dezvoltare personală și profesională pentru personalul didactic. Astfel, se vor institui programe de schimb de personal și de studenți, proiecte educaționale comune, de cercetare și de schimburi culturale, cât și programe și proiecte de formare pe termen scurt.

În ceea ce privește colaborarea în domeniul medical, cele două instituții vor coopera prin schimburi de personal, proiecte de cercetare științifică și organizarea de conferințe academice online și offline în domenii precum diagnosticul molecular, medicina regenerativă, tratamentul avansat al cancerului și imunoterapia.

După ce mai mulți elevi olimpici care au participat la competițiile naționale au reclamat condițiile de cazare, Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a reacționat. El spune că nu s-a mai investit în infrastructura școlară și că va fi dublată suma alocată pentru cazarea și masa olimpicilor.

Vă reamintim, Timișoara a fost gazdă în acest an pentru cinci olimpiade naționale, în perioada 18-30 aprilie. În acest context, mama unui olimpic a reclamat pe Facebook modul în care copiii au fost cazați în internatul Colegiului Tehnic „Henri Coandă”.

În imaginile surprinse la internatul Colegiului Henri Coandă se văd dulapuri vechi și pline de praf, dar și mese și paturi rupte.

Pe plan național au fost sesizate mai multe probleme de această natură, astfel că Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a reacționat miercuri în acest scandal, spunând că „ani de zile nu s-au făcut investiții în infrastructura școlară, iar acum se vede”.

„Infrastructura școlară depinde peste tot, fără excepție, de primării. Nu s-au făcut investiții în infrastructura școlară, iar acum se vede”, a spus Sorin Cîmpeanu, citat de hotnews.ro.

Ministrul Educației a mai susținut că va fi majorată de la 100 la 200 de lei alocația pentru cazare și hrană pentru elevii participanți la olimpiade, dar vor fi majorate și premiile pentru olimpici. În prezent, unui elev care obține locul I la olimpiada națională i se acordă 300 de lei, iar Cîmpeanu promite că va primi 1.000 de lei.

Bobul de muștar este o sămânță mică-mică, care crește și devine un arbore unde păsările vin să-și facă cuib. Dincolo de semnificațiile religioase care îi sunt deja asociate, bobul de muștar poate fi văzut și ca simbol pentru potențialul unui copil, care într-un mediu prielnic poate să înflorească și să rodească.

Acesta este și motivul pentru care Denisa și Adrian Anescu au decis că Bobul de muștar este cel mai potrivit nume pentru after-school-ul pe care l-au deschis în Râmnicu Vâlcea, la începutul lui 2019. Iar tot ceea ce fac aici împreună, alături de alți trei profesori colaboratori, servește acestui principiu de la care au pornit: să descopere potențialul și abilitățile copiilor, iar aceștia să devină conștienți de ele pentru a le putea cultiva și valorifica în viitor.

„Înainte de a decide dacă o luăm pe acest drum, am făcut o călătorie de trei săptămâni ca să rămân numai eu cu gândurile mele, fără să mă încurce nimeni și nimic. Mă aflam la Predeal, în Poiana Secuilor, și am văzut o floricică frumoasă în mijlocul unui câmp de toamnă târzie. Și mi-am zis că așa trebuie să se vadă și un copil. Un bob care crește, înflorește, se transformă într-un pomișor și rodește. Și asta am văzut în ultimii ani, roade. Copii care vin cu anumite dificultăți sau timidități și care se transformă, unii mai repede, alții după ceva mai mult timp, și ajung la rezultate frumoase atât școlare, cât și emoționale, pentru că se simt bine, sunt motivați și valorizați”, spune Denisa.

Şase ţări sunt reprezentate pe lista scurtă a Women's Prize for Fiction 2022, neozeelandeza Meg Mason şi autoarea turco-britanică Elif Shafak numărându-se printre scriitoarele aflate în competiţia pentru premiul de 30.000 de lire. Ele concurează cu două autoare americane, o americano-canadiană şi o romancieră debutantă din Trinidad, relatează miercuri site-ul The Guardian.

Premiul literar anual Women's Prize for Fiction urmăreşte să recompenseze "ficţiunea remarcabilă, ambiţioasă, originală, scrisă în limba engleză de femei din orice zonă a lumii", iar preşedinta juriului din acest an, Mary Ann Sieghart, s-a declarat încântată de lista scurtă, care s-a dovedit, în opinia sa, "minunat de diversă". Titlurile incluse pe lista scurtă sunt "cărţile pe care le-am iubit cel mai mult", a adăugat Sieghart.

Cele şase romane oferă o "evadare" din diferitele crize globale cu care ne-am confruntat recent, a spus Sieghart - doar un titlu de pe lista scurtă, "The Sentence", de Louise Erdrich, menţionând pandemia de coronavirus, notează The Guardian. Acest lucru nu înseamnă, însă, că aceste cărţi nu tratează subiecte serioase - bestsellerul "Sorrow and Bliss" vorbeşte despre impactul bolilor mintale, dar, în acelaşi timp, romanul semnat de Meg Mason este "ilar de amuzant", după cum a declarat Sieghart. Lectura acestuia a fost "o eliberare grozavă, având în vedere ceea ce se întâmplă în restul lumii", a precizat ea.

Premiul literar Women's Prize for Fiction a fost înfiinţat în 1996 după ce multe voci au criticat lista scurtă din 1991 a Booker Prize, pe care nu figura nicio scriitoare.

Câştigătoarea din acest an va fi anunţată pe 15 iunie, alăturându-se astfel altor laureate ale premiului literar, precum Susanna Clarke, Eimear McBride, Kamila Shamsie şi Zadie Smith, informează Agerpres.