Revista presei – 27 septembrie 2022

„De la Timișoara la Lisabona – Care este rolul orașelor în Uniunea Europeană?” dezbatere între Dominic Fritz, primarul Timișoarei și Carlos Moedas, primarul Lisabonei.

Primăria Municipiului Timișoara organizează joi, 29 septembrie o dezbatere între doi primari de orașe europene despre rolul tot mai important al orașelor la nivel internațional și provocările pe care acestea le întâmpină.

Evenimentul face parte din programul de promovare externă a titlului de Capitală Europeană a Culturii. Vor fi aprofundate teme de primă importanță și actualitate, fie că este vorba de tranziția spre energie verde, poluarea și aglomerația din orașe și soluționarea lor, atragerea de fonduri europene, ș.a. Lisabona a fost Capitală Europeană a Culturii în 1994.

Seria conferințelor organizate sub genericul „La UVT Cultura e Capitală” continuă în noul an academic. Primul invitat al acestei serii este biologul și exploratorul Alexandru Stermin, care propune un titlu fascinant: „Expediții în jungla din Brazilia și din noi”.

Conferinţa Expediții în jungla din Brazilia și din noi, va fi moderată de scriitorul şi criticul literar Mircea Mihăieș, este o invitație la aventură, la explorarea junglei din Brazilia și a junglei din noi. Un cadru în care publicul va fi invitat să descopere relația cu Natura, cu luminile și umbrele sale. „Ca orice întâlnire cu jungla, conferința va fi un prilej de mirare, o călătorie prin care ne animă curiozitatea”, anunţă organizatorii. Evenimentul se va desfășura în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara, sâmbătă, 1 octombrie, de la ora 18.

Alexandru N. Stermin este biolog și explorator. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj cursuri de Anatomia comparată a vertebratelor, Neurobiologie şi evoluţia creierului, Etologie, Bioetică și Ecologie umană. Este licențiat în biologie și teologie, a absolvit un masterat în filozofie și un program de formare în psihoterapie pozitivă.

A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. În 2015 a contribuit la seria Fauna României (Păsări) publicată de Academia Română.

Temele pot afecta sănătatea fizică şi psihică a elevilor, arată un studiu realizat de Universitatea Stanford din California. Pentru 56% dintre elevii care au participat la studiu, temele pentru acasă sunt principala sursă de stres.

Studiul Oxford realizat de Universitatea Stanford din California arată clar că peste 50% dintre elevii care învață în școli occidentale consideră temele pentru acasă ca fiind principala sursă de stres.

Elevii români, însă, sunt învățați cu această experiență a temelor încă din clasa I, iar învățătorii sunt de multe ori într-o competiție. Cine dă cele mai multe teme este cel mai bun.

Cu toate acestea, prea multe teme pot duce la lipsa somnului, dureri de cap, epuizare și pierdere în greutate. Activitățile extracuriculare și timpul social oferă elevilor șansa de a-și împrospăta mintea și corpul, însă cei care au cantități mari de teme au mai puțin timp de petrecut cu familia și prietenii lor.

Mai mult, specialiștii din California susțin că acest lucru îi poate face să se simtă izolaţi și fără un sistem de sprijin, afectându-le astfel atât viața de la școală, cât și cea de acasă.

Deschiderea oficială a universității, transmisă live pe facebook-ul instituțional, direct din Aula Magna a Palatului ASE, se va desfășura între orele 10:00 - 11:00. În cadrul festivității, ASE îi va felicita în mod special pe cei 12 boboci de la programele universitare de licență, care au avut cea mai mare medie de admitere la fiecare dintre facultățile universității. Ei vor primi diplome de merit pentru performanța lor și vor fi însoțiți de directorii colegiului/liceului absolvit, care vor primi, de asemenea, diplome de excelență pentru rezultatele unității de învățământ respectiv. Academia de Studii Economice din București are o tradiție prin a-și onora partenerii din mediul preuniversitar prin recunoașterea și aprecierea colegiilor/liceelor pentru numărul mare de absolvenți care au devenit studenți ai Academiei de Studii Economice din București. Astfel, și anul acesta, directorii primelor 20 de colegii/licee care au dat cel mai mare număr de studenți ASE vor fi premiați. După deschiderea oficială vor urma festivitățile de deschidere pe facultăți, conform programului afişat pe site-ul instituţional www.ase.ro.

Academia de Studii Economice din București începe anul universitar 2022-2023 cu un număr record de 9262 boboci, dintre care 6643 la programele universitare de licență, 2478 la programele universitare de masterat și 141 la programele de doctorat.

Copiii pot învăţa să programeze începând de la şase ani, prin intermediul unor kit-uri adresate vârstei lor ♦ În prezent, cursurile Robotescu au loc online şi fizic, doar în cadrul unui afterschool al unei şcoli particulare din Bucureşti.

Mihaela Roşca, Florin Roşca şi Iulian Vîrban, trei foşti colegi de facultate şi actuali ingineri IT, predau cursuri de programare şi robotică pentru copii la centrul Robotescu din sectorul şase din Bucureşti, un business pe care l-au înfiinţat în urmă cu patru ani pornind de la nevoia lor de a le dezvolta copiilor lor pasiunea pentru tehnologie.

Centrul a avut 25 de copii la prima oră de programare şi robotică, iar până acum, prin cursurile de la Robotescu au trecut aproximativ 500 de copii.

„Lucrând în domeniul IT, nu partea financiară este ceea ce te determină să faci şi altceva. Am devenit părinţi şi cei mici au început să fie interesaţi de domeniul acesta. Din ce în ce mai mult căutam şi noi cum să îi sprijinim, să le dezvoltăm pasiunea. Ne-am dat seama că putem chiar noi, fiind în domeniul IT, să-i învăţăm pe ei şi, ulterior, şi pe ceilalţi copii din comunitate. Ne-am adunat câţiva foşti colegi de facultate (Automatică şi Calculatoare) şi am decis să pornim ceva. Căutam fonduri, sediu, nu puteam să facem pasul acesta prea rapid, până când am descoperit Fondul Ştiinţescu, o iniţiativă a Fundaţiei Comunitare Bucureşti, care sprijină astfel de proiecte. Am fost printre fericiţii câştigători, am obţinut suficiente fonduri pentru a porni şi aşa a început totul în 2018. În continuare, avem joburile de zi cu zi, iar clubul Robotescu a rămas o pasiune“, a povestit Mihaela Roşca, cofondatoare a proiectului Robotescu. Investiţia de pornire, îşi aminteşte Iulian Vîrban, s-a rdicat la circa 5.000 de euro. Alexandra Matei

Copiii pot învăţa să programeze începând de la şase ani, spune acesta, chiar înainte de a învăţa să citească, pentru că există diverse kit-uri şi unelte de învăţare adresate tuturor vârstelor.

Pe 1 octombrie va începe un nou an universitar, iar centrele universitare au fixat deja noile tarife pentru locurile cu taxă de la licenţă, master şi doctorat. La Universitatea din Craiova pentru anul 2022-2023 s-a ajuns la o taxă unitară pe fiecare ciclu de studii, indiferent de program. La Universitatea de Medicină şi Farmacie nu au apărut modificări comparativ cu anul trecut dar taxa ajunge şi la 10.000 de lei pe un an de studiu.

Pentru studenţii străini sunt alte tarife. Taxele pornesc de la 2.500 de euro la domeniile tehnic, agronomic, ştiinţe, matematici şi sport şi ajung la 7.000 de euro la teatru şi chiar 9.000 de euro la film în anul pregătitor. Pentru studiile doctorale taxele pornesc de la 2.900 de euro. Cea mai mare taxă este tot pentru domeniul film de 11.700 de euro pe fiecare an universitar.

Mulţi tineri se îndreaptă şi spre Universitatea Politehnică din Bucureşti. La această universitate, şcolarizarea anuală pentru studenții în regim de taxă de studii (TS) de la învățământul universitar de licență este 4.000 lei, iar la programele de licență cu predare în limbi străine un an de studiu costă 4.500 lei. La programele de master taxa este 5.000 lei, iar dacă programul de master este cu predare în limbi străine, tariful este 5.500 lei pe an.

Cei care vor să studieze la Cluj, la Universitatea „Babeş Bolyai”, la multe specializări de licenţă taxa este 2.000 de lei şi ajunge la maximum 4.000 de lei. De asemenea, la Universitatea de Vest din Timişoara taxele sunt între 3500 lei. Cel mai mare tarif este Facultatea de Muzică şi Teatru, taxa fiind 10.000 lei.

Subiectul cloud-ului guvernamental a devenit tot mai prezent în ultima vreme pe agenda publică, preponderent în ultimul an. Auzim și citim tot mai mult despre reforma pe cloud-ul guvenamental, despre propuneri, modificări și OUG-uri pe această temă. În rândurile de mai jos încerc să explic ce înseamnă acest proiect și care sunt beneficiile concrete ale implementării sale pentru cetățeanul de rând.

Adoptarea tehnologiei de cloud computing este o componentă esențială din procesul de eliminare a birocrație, iar cel mai elocvent exemplu de birocrație excesivă este bine-cunoscutul dosar cu șină. Ne-am lovit cu toții de redundanța solicitărilor instituțiilor statului: documente, acte justificative, ștampile și drumuri care ar putea fi evitate. 

Câte instituții trebuie să notificăm la achiziția unei mașini – primăria, poliția, etc. – sau deplasarea cu documentele printate la secretariatul universităților pentru înscrierea la facultate (chiar și în cazul încărcării acestora în prealabil pe platformele instituțiilor). 

Toate aceste servicii publice sunt automatizate în țările cu un grad ridicat de digitalizare, însă pe plan local ne lovim atât de o limitare tehnică a instituțiilor, cât și de mentalități învechite și constrângeri legislative. 

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ la județ. Profilul economic al județelor e atât de divers, încât sectoarele de producere a VAB sunt așezate la extreme: de la Industrie la agricultură și de la IT&C la admistrația de stat ca prim jucător în economia județeană.

Tendința descendentă a industriei este vizibilă la nivel național, ponderea în scădere a industriei în VAB județean fiind compensată, preponderent, de comerț sau, în regiunile mai sărace, de stat prin activitatea ”bugetară”.

În 12 județe din România, ponderea comerțului în economia locală era, la nivelul anului 2019 (pentru care există cele mai recente date), mai mare decât cea a industriei. Este vorba despre Ilfov, Caraș-Severin, Neamț, Hunedoara, Bacău, Suceava, Botoșani, Mehedinți, București, Iași, Ialomița și Giurgiu.

În șapte județe din România, ponderea ”statului” în economie era în 2019 mai mare decât cea a industriei. În cinci dintre acestea, respectiv în Giurgiu, Vaslui, Iași, Mehedinți și Botoșani, administrația publică, învățământul și sănătatea generau cea mai mare valoare adăugată brută dintre toate ramurile prezente la nivel județean.

Valoarea Adăugată Brută (VAB) este o componentă importantă a PIB-ului și se măsoară ca diferență dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție. PIB-ul se calculează ca suma dintre VAB și impozitele nete pe produs, unde acestea din urmă reprezintă diferența dintre impozitele și taxele colectate și subvențiile acordate de stat. În medie, VAB reprezintă între 80 și 90% din PIB.