Revista presei – 27 mai 2021

UVT este prezentă şi în acest an în topul realizat de Universitatea Jiao Tong Shanghai din China cu sub-domeniul Fizică, ocupând prima poziţie la nivel național şi regăsindu-se în top 301-400 la nivel mondial (din 500 de universităţi din lume).

ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects 2021 clasifică universităţile din lume în 54 de domenii de știință aferente. În acest top sunt prezente doar opt universităţi din România, trei dintre acestea fiind membre ale Consorțiului Universitaria: Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București. La nivel mondial au fost ierarhizate mai mult de 1800 dintre cele 4000 de universităţi, provenind din 93 de ţări din lume.

Clasificarea ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects, dezvoltată de Universitatea Jiao Tong Shanghai din China, a fost publicată în 2009 într-o primă ediție şi este una dintre cele mai bine cotate la nivel internaţional, reprezentând un punct de referinţă în strategiile unor universităţi care doresc să fie actori de nivel internaţional în mediul academic.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Cunoașterea aprofundată și cercetarea științifică plasează Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) în prima grupă a  universităților de excelență din România. Mă bucur că rezultatele și anvergura academică cu care UVT s-a impus în prima grupă valorică universitară sunt acum confirmate și prin acest excelent loc întâi, cu sub-domeniul Fizică, în prestigiosul ranking ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects 2021. Tinerii talentați care se vor înscrie pentru admiterea 2021 la UVT au încă un motiv convingător de a opta pentru formarea lor superioară în cea mai importantă și premiată universitate comprehensivă din vestul țării”.

Ripensia Timişoara a anunţat astăzi un nou Comitet Director al clubului. Principalele schimbări care ies în evidenţă sunt cele care implică mai mult Universitatea de Vest în viaţa clubului. Astfel, rectorul UVT, Marile Pirtea, a fost numit preşedinte de onoare la clubul de fotbal, în timp ce Mădălin Bunoiu, prorector al instituţiei de învăţământ superior, este acum unul dintre cei nu mai puţin de cinci vicepreşedinţi ai lui „Ripi”. „Consiliul de Administrație al Ripensiei UVT a ratificat componența noului Comitet Director al clubului”, se arată în anunţul de azi al divizionarei secunde. După cum se ştie Ripensia se află în parteneriat cu Univ. de Vest, fapt vizibil în comunicări şi la capitolul imagine, deşi denumirea oficială a clubului a rămas: AFC Ripensia Timişoara. Legătura dintre cele două entităţi pare acum şi mai puternică, prof. univ. dr. Marilen Pirtea a fost numit preşedinte de onoare, asta în timp ce, bineînţeles, funcţia de preşedinte e ocupată în continuare de Dumitru Mihu, totodată principalul finanţator al clubului.

Alte modificări sunt la capitolul vicepreşedinţi. Astfel că, dacă în vechea organigramă se aflau în această postură doar Radu Ienovan (membru asociat fondator şi fostul preşedinte al clubului – primul de la reînfiinţarea echipei) şi Erol Baeram (membru asociat fondator). Acum, tot pe post de „vice” apar: conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu (prorector UVT), Antonio Bădescu (reprezentantul partenerului Juventus Timișoara) şi Eduard Lambert (reprezentant al Grupului de Sprijin Garda Ripensia). „Consolidarea Comitetului Director are ca scop profesionalizarea clubului pentru atingerea unor obiective superioare în sezonul următor, întărirea parteneriatului cu Universitatea de Vest din Timișoara și dezvoltarea Academiei Ripensia UVT”, se mai arată în comunicatul Ripensiei.

Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti, dar şi profesia în sine se află în faţa unei duble aniversări: 160 de ani de învăţământ medical veterinar românesc şi centenarul înfiinţării Facultăţii, sărbătorite pe 14 Mai printr-un eveniment dedicat. Profesor Univ. Dr. Dr. h. c. Gabriel Predoi, Decanul Facultății, ne-a prezentat istoria prodigioasă și dinamica domeniului, proiectele majore de investiții strategice și rezultatele deosebite din ultimii ani ale instituției pe care o conduce cu succes din 2008. Alma Mater a învăţământului veterinar românesc, Facultatea de Medicină Veterinară din București trăieşte, se dezvoltă, dându-ne tuturor siguranţa veşniciei și valorii sale.

Cum decurge procesul de internaţionalizare, atragerea de noi studenţi din afara ţării, încheierea de parteneriate strategice? Sunt programele de studiu şi profesorii care le susţin la nivelul dorit? Care sunt satisfacţiile pe acest palier? Dar nemulţumirile, aspectele cu marjă mare de îmbunătăţire?

Internaționalizarea se realizează urmărind mai multe direcții: o direcție ar fi cea didactică, unde am dezvoltat programe de studii în limbi străine, facultatea noastră devenind un centru extrem de cosmopolit și eterogen din acest punct de vedere. Cadrele didactice sunt instruite și au competențe certificate în acest sens. De asemenea, afilierea la EAEVE (European Association of Establishments for Veterinary Education) oferă vizibilitate la nivel european. Pentru a susține toate acestea, calitatea actului educațional se ridică la standardele europene, astfel încât partenerii noștri – studenții – să beneficieze de materialele de studiu și metode de predare de ultimă oră (de exemplu, pe parcursul pandemiei toți studenții au beneficiat de cursuri, de lucrări practice fără niciun rabat de la calitate prin platforma e-learning proprie și prin intermediul tehnologiei de ultimă generație). O altă direcție ar fi cea legată de cercetare, de ariile de actualitate abordate în acest domeniu, de colaborările cu facultăți sau instituții partenere din străinătate, de activitatea publicistică în reviste și jurnale de notorietate, ceea ce reușim cu succes să facem an de an. Și, bineînțeles, parteneriatele internaționale, schimburile de experiență între studenții și cadrele didactice ale diferitelor universități cu care se colaborează (în special prin programul ERASMUS +), precum prezentările invitate, simpozioanele internaționale pe care le organizăm sau la care participăm, workshop-urile reprezintă un factor important de vizibilitate internațională.
Satisfacțiile sunt generate de adresabilitatea programelor de studii (cei din afară certifică recunoașterea calității învățământului medical veterinar românesc și, în special, bucureștean), de rata mare de angajabilitate a absolvenților (în toate țările din UE), rata mare de absolvenți antreprenori cu propriile afaceri in domeniu.

Azi licean, maine student la ASE! Tot mai putin a ramas pana la bacalaureat si, deci, la absolvirea liceului. Practic, se apropie momentul Admiterii tale la facultate si al inceputului viitorului tau de profesionist performant pe piata muncii. Stim ca te intereseaza sa fii student la Academia de Studii Economice din Bucuresti si sa stii cat mai multe despre noi.

Anual peste 6000 de absolventi de liceu devin studentii nostri si asa va fi si in acest an, cand si tu vei fi printre ei. Suntem la un click distanta de tine cu informatii complete despre Admiterea la ASE. Ne gasesti pe canalele noastre de social media, conectati mereu cu voi pe Facebook, Grup oficial Admitere 2021, Instagram. Iar in fiecare zi de miercuri, incepand cu ora 17:00, stam de vorba cu tine pe Zoom (https://ase.zoom.us/j/88455955563) in cadrul sesiunilor noastre interactive, unde profesori, consilieri si studenti de la ASE abia asteapta sa te intalneasca si sa vorbiti despre tot ce vrei sa afli despre ASE, Admitere si viata de aseist.

Despre noi pe scurt
Ne gasesti in centrul Bucurestiului, Palatul ASE si celelalte cladiri ale noastre sunt in inima capitalei, dar, mai ales, ne gasesti in topurile invatamantului superior economic si de administratie publica din Romania si Europa de Sud-Est. Suntem cea mai buna universitate din tara in domeniul Economie si Econometrie, dar si al administratiei publice, conform recentului clasament QS World University Rankings by Subject 2021. Cu fiecare an incercam sa fim tot mai buni, iar in acest an, in pofida contextului pandemic, ASE este pe locul I intre universitatile romanesti si in segmentul 201-250 la nivel international, conform prestigiosului clasament Times Higher Education Emerging Economies Universities Rankings 2021.

Am citit cu surprindere și îngrijorare recomandările Curții de Conturi a României cu privire la universitățile românești (aici). Cred însă că este vorba de lipsă de comunicare, de aceea răspund aici public ca profesor, rector și președintele în exercițiu al Consiliului Național al Rectorilor (CNR), pentru a stimula un parteneriat între CNR și Curtea de Conturi a României, parteneriat care să ducă la universități românești moderne și puternice, care să susțină competitivitatea țării și bunăstarea oamenilor. Sunt convins că acest demers, care pune un cadru general de politică academică modernă, este un început care va duce la discuții și soluții de substanță.

La reforma din 1948, universitățile românești au fost reorganizate din foruri academice avansate de educație, știință și cultură în școli superioare de predare pentru a forma mai ales resursa umană necesară economiei. Altfel spus, misiunea academică le-a fost redusă și distorsionată drastic.

După Revoluția din 1989, după aderarea noastră la NATO și mai ales ca o condiție de aderare la Uniunea Europeană, misiunea universităților a trebuit regândită și recuperată. În acest sens, Magna Carta Universitatum – care a fundamentat „procesul Bologna” în Europa – arată clar la principiul al doilea că „În universități, activitatea didactică este inseparabilă de activitatea de cercetare…”, iar la primul principiu că „Pentru a răspunde necesităților lumii contemporane, universitatea trebuie să fie independentă din punct de vedere moral și științific în raport cu orice putere politică și economică…”.

Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare intră, în cea mai nouă formă a alocărilor preconizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la pachet cu suportul pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. Totalul alocării pentru acest capitol este de 1,7 miliarde de euro, din cei 29,2 miliarde preconizați să fie atrași prin PNRR. Una dintre “livrabilele” menționate în documentul prezentat, miercuri, de premierul Florin Cîțu în Parlament este finanțarea a 10 institute de cercetare pentru excelență, printr-un proiect pilot.

• Amintim că, la începutul anului, noul ministru al Cercetării se aștepta ca cercetării să îi revină 2 miliarde din PNRR, doar pentru ca suma să scadă, într-o versiune din martie, la 510 milioane de euro.

Acum, în prezentarea sa din plenul Parlamentului, Florin Cîțu nu a menționat deloc cercetarea, care în prezentare e inclusă la pachet cu sprijinul pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat.

Activitățile economice desfășurate de persoana fizică în calitate de PFA vor constitui vechime în muncă și, după caz, vechime în specialitate, prevede un proiect legislativ al actualei puteri, analizat de Profit.ro. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

De ce este important: Legislația prevede acum că persoana fizică ce desfășoară activități economice ca PFA este asigurată în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și al asigurărilor pentru șomaj. Cu toate acestea, după cum subliniază inițiatorii noului proiect, legislația nu permite acum ca activitatea prestată de o persoană fizică autorizată să fie considerată vechime în muncă.

”Ideea conform căreia doar o activitate prestată în baza unui contract de muncă poate fi considerată vechime în muncă este, în 2021, o idee caducă, care nu corespunde foarte bine cu realitatea economică în care trăim. Nu există niciun argument și niciun motiv pentru care să menținem această discriminare față de persoanele fizice autorizate. Dimpotrivă, statul trebuie să îi susțină și să îi încurajeze pe toți cetățenii care doresc să lucreze, fie că este vorba de muncă prin contract sau ca liber profesioniști, întrucât ambele categorii cotizează la bugetul de stat”, arată autorii proiectului. Potrivit acestora, faptul că nu există în lege un articol care să menționeze că activitatea unui PFA se consideră vechime în muncă a dus la două tipuri de interpretări distincte: - persoane fizice care lucrează ca PFA, cotizează la sistemul de pensii, asigurări de sănătate și impozit pe venit și își desfășoară activitatea pur și simplu; - persoane fizice care, din cauza acestei prevederi din legislație, s-au auto-angajat, la recomandarea experților contabili, pe salariul minim pe economie și astfel au ajuns în situația în care lunar plătesc două rânduri de taxe către stat.

Regenerarea urbană, o punte între trecut și viitor

Regenerarea urbană este un concept despre care se vorbește din ce în ce mai mult în ultimul timp, probabil și datorită resurselor pe care țara noastră le va primi de la Uniunea Europeană în următoarea perioadă. Dar ce este acest concept și cum poate fi înțeles mai bine?

Când vorbim de regenerare urbană ne referim la o punte între trecut și viitor, iar pentru a trece această punte, este nevoie de un efort colaborativ care implică viziune, persuasiune și multă răbdare. În acest punct, fiecare locuitor al unui oraș este responsabil de construirea acestei punți. Transformarea unui oraș și reinventarea lui nu se poate face peste noapte, sau mai mult, într-un mandat de primar. Procesul de regenerare urbană este unul care durează între 15 și 25 de ani, iar această schimbare nu trebuie lăsată doar pe umerii autorităților. O transformare urbană se face prin implicarea tuturor actorilor – fie că sunt din sistemul public sau privat, fiind un proces complex care necesită investiții realizate în folosul comunității. Pentru că beneficiarul final este comunitatea, iar locuitorii unui oraș trebuie să se simtă bine și să se bucure de calitatea vieții.

De aceea, investițiile în revitalizarea orașelor de până acum, inclusiv cele realizate cu aportul mediului privat, care au scos la lumină zone abandonate de viziune, sunt exemple de la care putem dezvolta concepte funcționale personalizate. Există 14 miliarde de euro, bani europeni, pe care orașele îi pot accesa pentru dezvoltare urbană, o parte dintre aceștia fiind destinați proiectelor de regenerare.  De aceea este necesar să fie implementate alături de comunitate, în cadrul unui proces colaborativ, astfel încât să fie cu adevărat utile locuitorilor.

Comunitatea, un rol cheie în transformarea urbană

Există mai multe exemple de proiecte de regenerare urbană în țara noastră realizate cu ajutorul comunității, cum sunt “Ghidurile de regenerare urbană” elaborate pentru Constanța, în 2019. Pentru că orașul nu avea un centru civic, ci centre de cartier neprietenoase pentru locuitori, o echipă de specialiști, alături de comunitatea din Constanța, a implementat în decurs de doi ani o serie de strategii de intervenții urbane. Prin acest proces participativ, centrul vechi al orașului a devenit mai atractiv atât pentru locuitori, cât și pentru turiști.

Un alt exemplu de proiect punctual de regenerare urbană îl reprezintă spațiile din jurul blocurilor ocupate de garaje, ce pot fi reamenajate, cu scopul creșterii atractivității zonelor respective, dar și a calității vieții. De cele mai multe ori, acest tip de intervenții este perceput ca intruziv de către locuitori, de aceea este necesar un dialog transparent și constructiv cu întreaga comunitate, pentru ca spațiile să fie folosite într-un mod util.