Revista presei – 27 iunie 2022

Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara își premiază studenții premianți la concursurile naționale și internaționale organizate în anul universitar 2021-2022, printr-un eveniment organizat luni, 27 iunie 2022.

Cu această ocazie, vor fi premiați studenții care au participat la ediția 2022 a „Hexagonului Facultăților de Drept”, prestigiosul concurs național organizat anual între echipele facultăților de drept ale Universității din București, Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universității „Lucian Blaga” Sibiu, Universității din Craiova și Universității de Vest din Timișoara.

De asemenea, vor fi premiați studenții care au participat la runda internațională a „Telders International Law Moot Court Competition”, cel mai prestigios concurs studențesc din Europa pe teme de drept internațional public, organizat de către Universitatea Leiden (Olanda).

Totodată, premiile sunt oferite studenților de Universitatea de Vest din Timișoara și partenerii instituționali ai facultății. Rezultatele obținute de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara se înscriu în linia ascendentă a participărilor din ultimii ani la concursurile studențești naționale și internaționale. Facultatea de Drept din Timișoara le mulțumește studenților săi și profesorilor care au coordonat pregătirea acestora, pentru contribuția la promovarea imaginii școlii de drept din Timișoara, precum și partenerilor instituționali care susțin performanțele tinerilor juriști din Timișoara.

Universitatea de Vest din Timișoara vă invită să participați la un eveniment liric special, Proiectul „Mozart”, pe care Facultatea de Muzică și Teatru îl propune comunității timișorene și care va fi organizat în Sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, în seara zilei de miercuri, 29 iunie 2022, începând cu ora 19. Evenimentul liric este prilejuit de susținerea examenului de licență de către soprana Marina Santrač, studentă internațională a UVT. Concertul va conține două ópusuri semnate de Mozart, diferite ca gen, dar apropiate ca perioadă de compoziție, marcând, unul copilăria, celălalt adolescența geniului de la Salzburg.

Motetul Exsultate, jubilate (K 165 / K 158a), pentru voce de sopran, orchestră și orgă, a fost compus și prezentat public într-o primă variantă în 17 ianuarie 1773, în timpul șederii la Milano a compozitorului, cu puțin timp înainte ca acesta să împlinească 17 ani. Cunoscută ca varianta „Salzburg”, a fost mult timp pierdută și redescoperită abia în 1978. Totuși, varianta originală, cea de la „Milano”, a fost cea care s-a impus în decursul timpului și este și astăzi cea mai cântată.

Cea de-a doua lucrare din program, Bastien und Bastienne (K 50 / 46 b), este o operă comică cu caracter pastoral într-un singur act, una din cele mai timpurii lucrări de gen a lui Mozart, scrisă de acesta la numai 12 ani (1768). Lucrarea, de tip singspiel, cuprinde în afara ariilor și ansamblurilor vocal-instrumentale și un text vorbit sub formă de recitative, în genul operetei.

Soprana Marina Santrač, care își susține examenul de licență în cadrul evenimentului concertistic de miercuri, este născută în Serbia, în proximitatea graniței cu România, localitatea Vršac. După terminarea studiilor primare și gimnaziale, parcurge anii de liceu la Novi Sad, devenind ulterior studentă și absolvind cu brio Academia de Artă din localitate (secția pictură) în anul 2018. Studiază în paralel Canto în cadrul Liceului de Muzică „Isidor Bajić” cu doamna profesor Marta Balaž, studii încheiate cu succes în anul 2017. Pasiunea pentru muzică este exprimată plenar în anul 2018, când decide să dea admitere la Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Clasa de Canto a Prof. univ. dr. habil. Marius Manyov, reușind prima la examenul de admitere.

Afirmațiile ministrului vin în contextul în care în absolut toți anii de până acum, de la introducerea Evaluării Naționale și până în prezent, procentele de note sub 5 din rural au fost de câteva ori mai mari ca în urban, potrivit datelor Ministerului Educației.

Potrivit raportului Ministerului Educației, la Limba română, înainte de contestații, peste 23% din elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au luat note sub 5, iar în mediul urban aproape 8% dintre ei au note între 1 și 4.99. La matematică, diferența dintre rural și urban este de peste 22%. Dacă în mediul rural peste 36% dintre elevi au note sub 5 la matematică, în mediul urban sunt aproape 14% cu note între 1 și 4.99.  Ministrul a spus că acest decalaj trebuie diminuat: „Aș vreau să spun că am început, am selectat 1415 școli pentru a fi finanțate cu granturi de până la 200 de mii de euro, inclusiv pentru această parte de pregătire, nu numai pentru pregătire. Majoritatea covârșitoare este în mediul real din grupul acestor școli. Trebuie făcute foarte multe lucruri pentru diminuarea acestui decalaj.”

„Atunci când ai de trei ori mai multe medii sub cinci în mediul rural decât în mediul urban, în condițiile în care 40% dintre elevi sunt în mediul rural, asta este într-adevăr mai mult decât îngrijorător”, a declarat ministrul Cîmpeanu, la televiziunea publică, despre diferențele dintre rezultatele elevilor de la Evaluarea Națională 2022. „Îmi pare rău, o spun cu mare tristețe, parcă ar fi două țări diferite”, a precizat acesta.

82,3 % dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională în acest an au obținut medii de peste 5. La limba română 85,9% dintre elevi au luat peste 5, faţă de 84% anul trecut, iar la matematică 77,5%, față de 67,4% anul trecut.

Însă chiar dacă acest procent este un maxim absolut în raport cu ultimii 10 ani, după cum a anunțat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, concluziile după evaluarea rezultatelor arată o realitate cel puțin îngrijorătoare.

Cîmpeanu a arătat că există foarte muți elevi nu știu lucruri de bază după 8 ani de școală.

Mai exact, verbele a vrea sau a fi, substantivul stradă sau adjectivul mândru, sau acordul pronumelui cu substantivul - 14% nu știu să scrie corect cuvintele date la forma cerută”, a spus Cîmpeanu.

La un alt exercițiu, a spus Cîmpeanu, 43% au știut să identifice verbele. 23% nu au identificat nici măcar un verb.

În ceea ce privește proba de matematică, un exercițiu de la subiectul 3 a fost cel care le-a dat cele mai mari bătăi de cap elevilor: doar 6% dintre ei l-au rezolvat integral și corect.

Anul trecut, înaintea contestaţiilor, 76,80% dintre candidaţi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a anunțat, vineri, un proiect de hotărâre de guvern privind plata integrală a contribuțiilor financiare restante pe care România le are către Agenția Spațială Europeană (ESA), pentru perioada 2019-2022. Este vorba despre o sumă de 102 milioane de euro, ce urmează să fie acoperită din Fondul de rezervă bugetară, conform documentului consultat de Edupedu.ro și care urmează să fie pus în transparență decizională.

Potrivit comunicatului, prin proiect se urmărește ca, prin eliminarea datoriilor România să obțină din nou dreptul de vot în Consiliul ESA și să asigure accesul a peste 200 de firme românești la finanțările ESA, precum și participarea țării la toate proiectele spațiale europene, inclusiv cele strategice.

• Reprezentanții ministerului arată că România înregistrează datorii majore și este singurul stat membru care înregistrează datorii la ESA, restanțe acumulate în perioada 2017-2019. Aceasta – în condițiile în care contribuția financiară a țării se poate returna integral sub formă de contracte, iar prin programele de până acum s-a obținut un retur al contribuției de circa 86%.

În acest an, în care se împlinesc 30 de ani de la semnarea „Tratatului de cooperare prietenească şi parteneriat în Europa"şi 150 de ani de la înfiinţarea primei reprezentanţe diplomatice a României în Germania, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) se desfăşoară nu doar sub patronajul preşedintelui României, Klaus Iohannis, ci şi sub patronajul preşedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Acesta din urmă a amintit, în mesajul adresat FITS, că Sibiul "este marcat deja de secole de strânsele schimburi culturale dintre germani şi români", că în frumoasa cetate transilvană "a fost înfiinţat în anul 1788 primul teatru din Europa Centrală şi de Est" şi că şi astăzi sunt prezentate spectacole remarcabile nu doar în limba română ci şi în germană, teatrul sibian având şi o secţie germană.

Preşedintele federal a mai salutat alegerea temei actualei ediţii: "Frumuseţea", aceasta "în pofida războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în pofida unei perioade pline de restricţii pe durata pandemiei, care a lovit puternic cu precădere domeniul cultural". Steinmeier a adăugat: "În acest fel, artiştii doresc să inspire curaj şi speranţă că lucrurile frumoase ale vieţii nu au fost uitate, în ciuda grijilor şi ororilor: arta, cultura, întâlnirile şi dialogul. Fiindcă frumuseţea şi libertatea pe care le aniversăm prin tema festivalului, nu înseamnă doar că trăim, ci şi cum trăim. Suntem dedicaţi societăţilor libere în care lucrurile frumoase au spaţiu să se dezvolte. Mai ales în perioade de criză simţim nevoia să ne asigurăm de ceea ce ne defineşte. Arta şi cultura pot oferi putere şi speranţă. Haideţi să trimitem împreună de la Sibiu un semnal al speranţei, al puterii prieteniei şi libertăţii!"

În contextul aniversării a 30 de ani de prietenie româno-germană, FITS, ajuns la cea de-a 29-a ediţie, timp în care a devenit unul din cele mai mari şi apreciate festivaluri de teatru la nivel global, consacră un spaţiu larg producţiilor, evenimentelor, artiştilor din Germania şi zona de limbă germană. Totodată s-a născut şi o frumoasă cooperare între Festival şi renumita expoziţie de artă contemporană "Documenta" din Kassel, care are loc odată la cinci ani și se desfășoară pe durata a o sută de zile. 

768 de evenimente, 382 de reprezentaţii în 80 de spaţii de joc - iată ce ne aşteaptă la festivalul sibian, un bogat program din care fac parte nu doar spectacole de teatru, dans şi muzică (indoor şi outdoor), ci, între altele, şi expoziţii, dezbateri şi conferinţe, lansări de carte sau decernarea "Stelelor" pe Aleea Celebrităţilor din Sibiu.  

Educaţia ecologică şi protecţia mediului înconjurător devin materii obligatorii pentru viitorul an şcolar. Legea a fost adoptată în Senat, viitoarea programă şcolară conţinând noțiuni obligatorii de ecologie. Indiferent, însă, dacă educația ecologică va fi tratată de cadrele didactice ca materie obligatorie sau nu în școlile din România, aceasta nu poate fi doar o disciplină, ci un mod de viață, mai ales într-o cultură a tehnologiei, a consumului și a tratării naturii ca pe un material de unică folosință. Claudia Chiru, învățătoare la Școala 195 din București, a vorbit în interviul acordat Green Report despre provocările și limitele educației ecologice în școli din această toamnă.

Deși educația ecologică va deveni materie obligatorie abia din noul an școlar, până acum anumite informații au venit către copii prin diverse canale sau acțiuni inițiate de cadrele didactice împreună cu organizații din zona protecției mediului. Care este, în opinia dumneavoastră, nivelul de conștientizare al elevilor și profesorilor/învățătorilor față de importanța educației ecologice?

Începând cu anul școlar viitor sau în anul 2023, încă nu știm sigur, declarațiile din spațiul public se contrazic în acest moment, vom avea o nouă disciplină care se numește Educație pentru Viață în cadrul căreia sunt incluse mai multe module care reprezintă diverse arii de interes, le-au numit module care vor include competențe, cum ar fi protecția mediului, noțiuni pentru sănătate, noțiuni de prim-ajutor, anatomia și fiziologia omului.

Bineînțeles, vor fi introduse în funcție de nivel, adică la clasele primare vor fi unele, iar la ciclul gimnazial și liceal, altele. După părerea mea, nivelul de conștientizare al elevilor și profesorilor din ciclul primar este destul de ancorat în realitate, la modul că la vârstele acestea la care elevii interacționează cu învățătoarea/învățătorul lor 5 ani, reușesc să fie conștienți și chiar să-și asume comportamente specifice, comportamente pe care le și aplică în viața de zi cu zi. Avem deja în programă și reflectat în manuale și caiete speciale competențele legate de mediu și de protecția și îngrijirea acestuia, deci conducem multe acțiuni în acest sens, atât în spațiul formal cât și în cel nonformal, învățăm și experimentăm multe lucruri.