Revista presei – 27 iulie 2021

În perioada 4 februarie 2019 – 4 august 2021, în cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, se desfășoară proiectul „Împreună universități și angajatori. Un sistem integrat de programe educaționale inovative” – POCU/320/6/21/121030, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capitalul Uman 2014-2020.

Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu are calitatea de partener, alături de Universitatea de Vest din Timișoara – beneficiar, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – P2 și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – P3.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea calității și eficienței învățământului universitar terțiar și non-academic tehnic, în acord cu cerințele mediului socio-economic, prin implementarea unui sistem integrat de programe și oferte educaționale inovative, proceduri și instrumente de asigurarea a calității dezvoltat prin colaborare între universități și angajatori, dedicat formării pedagogice a cadrelor didactice și dezvoltării competențelor profesionale și socio-emoționale ale studenților și cursanților.

Grupul țintă al proiectului include trei categorii de persoane: personal didactic, studenți din învățământul terțiar universitar, dar și cursanți din învățământul terțiar non-universitar. De-a lungul celor 30 de luni de implementare a proiectului, au fost organizate cursuri și activități non-formale pentru studenții UCB Târgu-Jiu și cursanții Colegiului Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

Astfel, în februarie 2021, 23 de cursanți ai Colegiului UCB (colegiu pentru învățământ postliceal) au absolvit calificarea profesională „Tehnician Termoenergetician”, program de formare non-universitar, cu durata de un an și jumătate, autorizat de către ARACIP să funcționeze prin intermediul acestui proiect.

În semestrul I al anului universitar 2020-2021, 49 de studenți ai Universității – de la specializările Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Limba și literatura engleză-limba și literatura română, Contabilitate și informatică de gestiune, Economia comerțului, turismului și serviciilor, Asistență medicală generală, Kinetoterapie și motricitate specială – au desfășurat două cursuri facultative: Inteligența emoțională – prin care s-a urmărit formarea capacităților de a comunica permanent cu lumea interioara și exterioară; dezvoltarea capacității de control și autocontrol a emoțiilor proprii și ale celorlalți, precum și a competențelor de dezvoltare socio-emoțională; Tehnici de muncă intelectuală – prin care s-a urmărit dezvoltarea abilităților de muncă intelectuală ale studenților prin metode și tehnici specifice.

Dintre cei 49 de studenți selectați în grupul țintă al proiectului, 25 au beneficiat de consiliere individuală pentru orientare profesională în carieră, iar 15 de consiliere pentru dezvoltarea abilităților și tehnicilor de muncă intelectuală, sesiuni organizate de specialiști ai Universității de Vest din Timișoara.

Acest lucru a fost posibil în cadrul taberei de vară organizată de Asociația Studenților, în parteneriat cu Universitatea din București.

Prin cursurile de la facultate și distracția din campus, elevii au trăit experiențe de neuitat.

Așa arată o activitate la UB Summer University, un proiect dezvoltat de studenți pentru viitori studenți. Elevii de liceu din toate colțurile țării au ocazia să experimenteze viața studenţească cu tot ceea ce presupune ea: cursuri la facultate, mâncare de la cantină, distracție în campus, dar și în oraș.

Participantă: „E o atmosferă foarte foarte mișto și oameni foarte de treabă, drăguți, voluntarii foarte implicați și până acum este extraordinar”.

Participantă: „Activitatea mea preferată de astăzi a fost prezentarea facultăților pentru că am reușit cumva să îmi fac o idee referitor la ceea ce vreau să fac mai departe”.

Campusul Grozăvești s-a transformat într-o adevărată zonă de festival odată cu sosirea elevilor de liceu. După o zi plină de activități la Universitatea din București, aceștia se bucură de puțin timp liber și așteaptă surprizele pregătite de voluntari.

Studenții de la Universitatea din București se asigură că viitorii lor colegi vor avea parte de experiențe memorabile, în timp ce se bucură, la rândul lor, de atmosfera de sărbătoare.

Voluntară: ”Avem diferite jocuri prin care îi ajutăm să interacționeze, să își lege prietenii”.

Voluntar: „De la an la an este o energie din ce în ce mai mare, un vibe din ce în ce mai bun”.

Universitatea din București a pus la dispoziție resursele necesare desfășurării evenimentului.

A fost zi de foc ieri pentru mii de absolvenţi de liceu din toată ţara. De foc, adică plină de emoţii şi foarte importantă. Candidaţii au susţinut examenul de admitere pentru cea mai mare universitate de medicină din România. Concurenţa a fost de doi pe loc.

În acest an, taxele sunt semnificativ mai mari, cel puţin în Bucureşti. Cea de la medicina generală şi dentară a ajuns la 15.000 de lei, faţă de 9.000, anul trecut. Asta în condiţiile în care avem mare nevoie de medici, mai ales că mulţi pleacă din ţară la finalul studiilor. În ultimii cinci ani, România a pierdut peste 6.000 de medici.

"Deja la nivel de salarizare s-au făcut lucruri importante pentru a consilida atractivitatea profesiei de medic în România. Nu sunt adeptul impunerii unor condiţii restrictive. Ţine de noi să-i facem să rămână în ţară", a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei. "O treime dintre medici au cerut certificat de conformare de la colegiu. Nu înseamnă că au plecat neapărat", a declarat Viorel Jinga, rectorul UMF "Carol Davila". "Eu luasem deja decizia când a venit pandemia, dar şi asta m-a ajutat să-mi dau seama cât de multă nevoie e de medici", a declarat Bianca Fedorca, studentă.

Cu cât e mai mare educația în rândul femeilor, cu atât e mai mică obezitatea, potrivit datelor Eurostat. Acest trend a avut loc în toate statele membre UE, inclusiv în România. Pentru bărbați, nu a existat un model clar care să asocieze nivelurile de educație cu indicele masei corporale. Datele au fost furnizate de Eurostat și sunt valabile pentru anul 2019.

Proporția femeilor din categoria de vârstă 18 ani și peste și care prezintă obezitate este sintetizată astfel pentru anul 2019, conform datelor Eurostat:

• femeile cu nivel de învățământ secundar inferior: 14.6%, iar media UE era 21.2%
• femeile cu nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 10.5%, iar media UE era 16.5%
• femeile studii superioare: 3.7%, iar media UE era de 10.2%.

Dacă femeile își continuă pregătirea intelectuală, se reduc șansele de a fi supraponderale, potrivit acestor date statistice.

În 2014, situația a stat în felul următor, în România și UE, pentru aceeași categorie de vârstă:

• femeile cu nivel de învățământ secundar inferior: 13.1%, iar media UE a fost de 20.5%
• femeile cu nivel de învățământ secundar superior și postliceal: 8.3%, iar media UE a fost de 14.7%
• femeile cu studii superioare: 5.5%, iar media UE a fost de 9.3%

Chiar dacă România se află sub media Uniunii Europene la aspectul legat de obezitate, se remarcă tendința de creștere a proporției femeilor din categoria de vârstă 18 ani și peste, care urmează trendul ascendent. Spre exemplu, dacă ponderea femeilor obeze cu nivel de învățământ secundar superior (studii liceale și postliceale) era de 8.3% în 2014, în 2019 a ajuns la 10.5%.

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) este partener în noul proiect Innovative European University of Technology –Inno-EUt+, o inițiativă a European Institute of Innovation and Technology (EIT), proiect care se numără printre cele 23 câștigătoare la nivel european, în urma apelului lansat anul trecut. Cu o finanțare de 400 000 de euro, proiectul își propune să îmbunătățească inovarea și capacitatea antreprenorială a instituțiilor de învățământ superior, membre ale alianței EUt+ – Universitatea Europeană de Tehnologie.

Proiectul este coordonat de Universitatea de Tehnologie din Cipru și implica ca parteneri UTCN, Universitatea Tehnică din Riga (Letonia), Universitatea Tehnică din Sofia (Bulgaria), Universitatea Tehnologică din Dublin, (Irlanda), Universitatea de Tehnologică din Troyes (Franța), Universitatea Politehnică din Cartagena, alături de alte două organizații, Water Alliance și Chrysalis LEAP. Proiectul se va desfășura până la sfârșitul anului curent, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 18 luni.

Acțiunile mari ale proiectului se concentrează pe realizarea integrării instituționale și infrastructurale în vederea alinierii strategiei de cercetare și inovare, dezvoltarea capitalului uman, îmbunătățirea curriculei antreprenoriale și a capacității organizaționale, instruirea personalului academic și non academic pentru a sprijini acțiuni antreprenoriale, precum și dezvoltarea unei metodologii solide ca instrument în evaluarea activității legată de antreprenoriat în toate campusurile Universității Europene de Tehnologie – Eut+.

Proiectul a fost selectat în urma apelului pilot din luna martie a anului trecut, când aproape 750 de parteneri, printre care 319 universități, au depus 64 de cereri. După o evaluare riguroasă, au fost selectate 23 de cereri care vor primi finanțare totală de până la 27.5 milioane de euro de la Institutul European de Inovare și Tehnologie.

Inițiativa EIT face parte din Strategia EIT 2021 – 2027 care își propune să încurajeze instituțiile de învățământ superior să-și evalueze propriile practici și să dezvolte acțiuni concrete pentru a spori impactul asupra ecosistemelor lor, prin dezvoltarea capacității de a inova și de a preda inovarea și antreprenoriatul.

Alături de celelalte universități din cadrul consorțiului EUt+, UTCN derulează deja și alte proiecte în vederea integrării activităților educaționale și de cercetare, crearea de oportunități pentru personalul și studenții din toate campusurile alianței, în condiții de incluziune, multilingvism și multiculturalitate.

Datoria publică a României a trecut în acest an pragul de 500 de miliarde de lei, pe fondul majorărilor din ultimii ani ale cheltuielilor cu pensii și salarii, agravate de costurile din ultimul an cu pandemia. Așadar, datoria publică a României va depăși cel mai probabil în luna iulie pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), conform calculelor Economedia, ceea ce obligă Guvernul să ia o serie de măsuri de corecție. România are însă în continuare una din cele mai mici datorii publice ca procent în PIB dintre statele UE.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat luni seara că România a „depășit gradul de îndatorare de 50%” și că „legea spune că în momentul ăsta se îngheață tot”, el numind această situație „un jaf generalizat”.

Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.

Ca procent din Produsul Intern Brut, într-adevăr, datoria publică a scăzut în 2017 și 2018, când economia României a înregistrat creșteri puternice, de 7%, respectiv 4%, astfel că datoria a fost raportată la produs intern brut din ce în ce mai mare.

În schimb, datoria publică a crescut cel mai accelerat anul trecut, ca procent în PIB, când a făcut un salt la 47,3% din PIB, de la 35,3% din PIB în 2019. Această majorare bruscă a venit pe fondul pandemiei, când economia României s-a contractat și deficitul a ajuns la un nivel record de peste 9% din PIB, cauzat de cheltuielile pentru susținerea economiei și de achizițiile de produse sanitare.

În acest context, datoria României este din ce în ce mai aproape să depășească pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut. Mai precis, în aprilie, datoria publică a fost de 49,9% din PIB și s-a redus ușor la 49,7% din PIB în mai.

Tot mai mulți tineri cu coronavirus sunt internați în spitalele din Marea Britanie, inclusiv la Terapie Intensivă, spun doctorii care aproape îi imploră pe aceștia să se vaccineze ca să nu ”sufere inutil”.

Medicii trag un semnal de alarmă și reamintesc că și tinerii trebuie să se protejeze, chiar dacă rata de infectare scade în fiecare zi.

Marea Britanie avea 29.173 de cazuri noi duminică, în scădere de la valoarea de 48.161 de cazuri cu o săptămână înainte.

Chiar dacă riscul de deces de Covid este mult mai mic în cazul acestora, doctorii susțin că starea tot mai multor tineri spitalizați se agravează sever.