Revista presei – 27 ianuarie 2022

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și pregătire dedicată, pentru a susține acest model, la nivel economic și educațional, atrage atenția o nouă analiză pe această temă, publicată de Comisia Europeană. În plus, universitățile au nevoie de schimbări suplimentare, de la chestiuni tehnice la cele ce țin de certificare,  pentru a putea susține nevoile de educație continuă, în format digital, care au început să se dezvolte.

• Perturbările produse de trecerea în online, ca urmare a pandemiei Covid-19, au schimbat practicile educaționale în mod fundamental, dar instituțiile de învățământ superior și-au dovedit, în ansamblu, abilitatea de a face față schimbărilor tehnologice, educaționale, culturale și economice, constată analiza intitulată “Viitorul educației digitale și online în învățământul superior”, publicată de CE zilele trecute.

Aceasta face trimitere la un recent sondaj efectuat la nivel european, potrivit căruia 75% dintre universitățile din Spațiul European al Învățământului Superior au planuri de a-și întări capacitatea digitală, iar 92% doresc să exploreze noi modalități de predare și după încheierea crizei Covid-19.

Această situație este interpretată în documentul citat ca un efect al faptului că digitalizarea în universități, chit că s-a desfășurat mai rapid într-unele și mai încet în altele, este un proces care începuse înainte de pandemie și cu atât mai mult este de așteptat să continue după sfârșitul acesteia.

Lucrurile nu vor fi simple, însă, avertizează analiza Comisiei: instituțiile de învățământ superior se confruntă în prezent cu incertitudini economice și financiare, iar în căutarea de noi surse de venit multe își dezvoltă oferta online în direcția programelor de învățare pe tot parcursul vieții, domeniu în care încep să intre în competiție cu oferta unor actori privați care au dezvoltat deja modele de afaceri în domeniu.

În această zonă, universitățile pot profita de folosirea la comun a unor platforme ce permit derularea cursurilor online la scară foarte mare, ceea ce contribuie și la întărirea cooperării între universități și între universități și entități economice. În plus, în aceleași platforme și în oferta unor furnizori privați au apărut deja instrumente ce întăresc modelul economic al parteneriatelor, precum cele ce permit transferul de credite.

Primăria Municipiului Timișoara lansează două apeluri publice pentru a găsi patru membri în Comisia pentru Bugetul Participativ. Vrea să aducă doi reprezentanți ai unor ONG-uri și doi „cetățeni implicați civic”. Activitatea acestora în cadrul comisiei nu va fi plătită.

Prin bugetarea participativă, cetățenii sunt încurajați să se implice în procesul de luare a deciziilor privind investițiile locale. În teorie, bugetarea participativă creează o relație de parteneriat între administrația publică și cetățeni, care pot veni cu idei și sugestii referitoare la guvernarea orașului.

Conform reprezentanților Primăriei Timișoara, membrii comisiei pentru bugetul participativ vor putea decide în mod direct cum vor fi cheltuite 3 milioane de lei din bugetul local.

PMT lansează două apeluri publice prin care vrea să găsească patru membri în Comisia pentru Bugetul Participativ. Din comisie vor face parte doi reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și doi „cetățeni implicați civic”. Activitatea acestora este voluntară, ceea ce înseamnă că nu vor fi plătiți.

Premierul Nicolae Ciucă a condus astăzi prima ședință a Comitetului Interministerial OECD, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României în Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OECD), care realizează și testele PISA. „După aderarea la NATO și UE, deschiderea perspectivelor de aderare la OCDE este șansa unei noi etape de reforme în favoarea cetățeanului și alinierea societății noastre la modelul democrațiilor consolidate”, a declarat Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Mai jos, comunicatul integral al Guvernului:

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a condus ședința Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României în Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (O.C.D.E.).

„Decizia de ieri a Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu România reprezintă pentru noi o oportunitate pe care suntem datori să o valorificăm. Reuniunea de astăzi este semnalul pe care îl dăm privind seriozitatea cu care tratăm pregătirea aderării noastre la OCDE, pentru a fi alături de statele dezvoltate, care dețin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. După aderarea la NATO și UE, deschiderea perspectivelor de aderare la OCDE este șansa unei noi etape de reforme în favoarea cetățeanului și alinierea societății noastre la modelul democrațiilor consolidate”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Convocarea de astăzi, la nivel de ministru, a reuniunii Comitetului Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (O.C.D.E.) este menită să transmită mesajul necesar impulsionării eforturilor României în ceea ce privește dosarul de candidatură la organizație. Dacă decizia de începere a negocierilor pentru aderarea României la OCDE a fost una politică, pregătirea tehnică ocupă un loc central în parcursul țării noastre spre aderare.

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.

Ioana Jinga: Pentru mine, pasiunea pentru limbi clasice a venit gradual. În clasa a V-a am luat contact cu greaca, datorită fratelui meu care începuse să studieze limbile clasice în particular. Mai apoi, în clasa a VIII-a, am început să studiez latina la școală și am fost impresionată de modul în care gramatica limbii îmi structurează gândirea. Studierea limbii latine m-a ajutat pe mai multe paliere. Mi-a stârnit apetitul pentru cultura clasică și m-a îndemnat să mă organizez, pe lângă faptul că m-a ajutat la învățatul pentru Evaluarea națională.

Această apreciere pentru cultura clasică a fost încurajată și de prietenii mei. Grupul în care eram sesizase înaintea mea că informațiile primite de la școală sunt adesea nesatisfăcătoare, mai ales că în perioada liceului dobândim conștiință de sine și începem să ne punem întrebări. Astfel, grupul amintit anterior a demarat un proiect, denumit „Școala de subsol”, care avea să ne pună bazele în filosofie, politică, psihologie, teologie și limbi clasice. Aceste materii aveau scopul de a ne ajuta să răspundem întrebărilor pe care le aveam și să suplinească educația pe care nu o primeam în școală. Acest proiect a durat un an. La fiecare „materie” aveam o scurtă bibliografie. Spre exemplu, pentru filosofie, aveam de citit Apărarea lui Socrate, o parte din Republica lui Platon, Principele de Macchiavelli și Cetatea lui Dumnezeu de Augustin. La vremea respectivă aveam 14 ani și am rămas împotmolită la primele două recomandări. Chiar și așa, colegii și prietenii mei, care erau mai mari decât mine, au reușit să le biruiască.

Cursurile erau ținute de profesori invitați. Prin intermediul acesta doresc să le mulțumesc îndrumătorilor noștri, fără de care interesul meu pentru limbi clasice, antichitate și științe umaniste n-ar fie existat.

În perioada liceului, am încercat să aprofundez limbile clasice prin participarea la olimpiade și concursuri. Traducerile m-au fascinat mereu. Să te apropii astfel de Xenofon, Marcus Aurelius sau Cezar mi se părea o adevărată cinste.

Așadar, în momentul în care am fost pusă în fața alegerii unei facultăți, am optat pentru limbile clasice, pentru că acestea, de-a lungul timpului, m-au ajutat să mă formez atât intelectual, cât și ca persoană. Mereu am fost uimită de puterea pe care o are cultura clasică asupra vieții noastre și de modul în care aceasta, pe nesimțite, ne influențează.

Două licee din Timișoara au decis să facă orele online din cauza frigului din clase, în contextul crizei furnizării căldurii care a afectat și spitalele. Este vorba de Colegiul „Henri Coandă” și Liceul de Arte Plastice, ambele cu probleme de infrastructură, relatează Timiș Online.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită Ministerului Educaţiei ca realizarea noului pachet legislativ să implice toţi partenerii de dialog social, iar acesta să răspundă cu adevărat nevoilor reale din teritoriu.

“Recent, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat public faptul că Ministerul doreşte ca noul pachet legislativ pe care autorităţile şi-au asumat să-l contureze, ca parte a procesului de implementare a proiectului <<românia educată="">>, să presupună introducerea a două acte normative, respectiv o lege a învăţământului preuniversitar şi una a învăţământului superior. Până acum, diferenţele dintre cele două sisteme de învăţământ, cel preuniversitar şi cel universitar, au fost majore. Din aceste considerente, o astfel de măsură este, din perspectiva Consiliului Naţional al Elevilor, oportună, considerând că ar presupune un mecanism suplimentar pentru prioritizarea şi raportarea punctuală la problemele specifice pentru fiecare formă de învăţământ”, a transmis, marţi, Consiliul Naţional al Elevilor.   Sursa citată menţionează că vulnerabilităţile legislative pot fi identificate doar în urma unui proces de dialog.

“Totodată, reprezentanţii elevilor solicită Ministerului Educaţiei ca procesul de redactare a noului act normativ, pe tot parcursul acestui proces, să presupună implicarea tuturor partenerilor de dialog social, în aşa fel încât noul pachet legislativ să răspundă cu adevărat nevoilor reale din teritoriu şi să întâmpine următorul an şcolar, nu orice alt moment care ar putea dezechilibra educaţia. Punem accentul asupra vulnerabilităţilor legislative care sunt puternic resimţite de actorii relevanţi din sistem şi care pot fi identificate doar în urma unui îndelung proces de dialog”, a mai transmis CNE.

♦ Peste 200.000 de angajaţi lucrau în domeniul IT&C în 2020, dublu faţă de acum zece ani ♦ Cei mai mulţi IT-işti sunt angajaţi ai companiilor cu sediul în Bucureşti ♦ În 2020, primul an de pandemie, dinamica angajărilor din IT&C a fost mai redusă decât în anii anteriori.

Companiile din do­me­niul IT&C au făcut peste 6.000 de noi angajări în 2020, iar numărul total al angajaţilor din sectorul-vedetă al economiei a depăşit 200.000 de persoane în primul an de pandemie. Cu toate acestea, creşterea numă­rului de angajaţi din IT&C din ultimul an a fost mai redusă decât în anii anteriori pandemiei: în perioada 2014 – 2019, de exemplu, numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut cu câte peste 10.000 de noi angajaţi în fiecare an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

„A fost o tendinţă naturală a com­paniilor de a se conserva, pentru că, neştiind ce urmează, au avut o rezervă în materie de noi angajări, inclusiv în IT. Pe de altă parte, acolo unde au fost angajări la nivelul multi­naţio­nalelor, o parte din angajaţi au lu­crat din România pentru firmele-ma­­mă din alte ţări pentru a ajuta la această transformare digitală, iar aceste două componente – rezerva în a face multe angajări şi transferul unor an­­gajaţi – au făcut ca dinamica anga­jărilor din IT să fie mai redusă în 2020 faţă de cea din alţi ani“, a explicat Mih­nea Costoiu, rectorul Universităţii Poli­tehnica din Bucureşti, care are circa 32.000 – 33.000 de studenţi în pre­zent şi care „livrează“ câte 3.500 de absol­venţi pe an (dintre care 600- 700 în IT).

"Ministerul Educației salută lansarea negocierilor de aderare a României la OCDE, anunțată marți, 25 ianuarie, de Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann. Cooperarea României cu OCDE în domeniul educației şi formării profesionale a fost una din direcțiile majore care au contribuit la fundamentarea viziunii strategice a României în domeniul educației.

Din anul 2017, Ministerul Educației participă activ la reuniunile Comitetului pentru politici educaționale (EDPC) al OCDE, iar din ianuarie 2021, la reuniunile Grupului Experților Naționali pentru Învățământ Superior (GNE HE). Ministerul Educației este prezent și în Comitetul Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE al cărui rol îl reprezintă coordonarea negocierilor și transformărilor necesare pentru admiterea României în OCDE", transmite Ministerul Educaţiei printr-un comunicat de presă.