Revista presei – 27 decembrie 2022

Patru instituții de cultură din Timișoara primesc de la Guvern o sumă importantă anul viitor, când orașul va fi Capitală Culturală Europeană. Este vorba despre 13 milioane de lei alocate pentru Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Filarmonica „Banatul”.

Guvernul României a decis, recent, să repartizeze diferite sume pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale: teatre, opere, filarmonici.

Timișoarei îi revine suma de 13 milioane de lei, deci peste 2,5 milioane de euro.

În 2023, această sumă va fi virată în conturile Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș. La rândul lor, cele două administrații vor aloca banii instituțiilor din subordine. Astfel, Teatrul German de Stat va beneficia de 3.065.227 lei, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” va primi 3.463.810 lei, iar Filarmonica „Banatul” se va putea baza pe 4.645.666 lei. Cele trei instituții culturale se află în subordinea municipalității.

Suma alocată pentru Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, aflat în administrarea CJT, este de 1.717.061 lei.

Reprezentanții Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” au declarat pentru Tion că vor folosi banii de la Guvern pentru spectacole, cheltuieli care țin de decoruri, drepturi de autor etc.

De asemenea, Filarmonica Banatul, una dintre cele patru instituții publice de cultură din Timișoara care beneficiază de alocare bugetară din partea Guvernului, va folosi banii primiți pentru proiecte realizate în colaborare cu parteneri din străinătate.

Doar 1 din 3 părinţi îşi va trimite copiii la şcoală cu haine şi încălţăminte noi anul acesta, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro, în care se menţionează că românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea şcolii, transmite Agerpres.

Conform datelor obţinute în cadrul sondajului, cei mai mulţi dintre respondenţi (33,23%) au alocat bugete între 300 şi 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 şi 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei.

La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de şcoală se va reduce sau va creşte, 47,74% dintre respondenţi au declarat că bugetul va creşte cu circa 30% şi doar 12,17% au menţionat că va fi similar cu anul trecut.

Salariul din luna curentă este principala sursa de finanţare pentru 47,1% dintre români. Doar 24,5% strâng bani din timp, iar peste 11% vor cumpăra cele necesare pentru începutul şcolii pe datorie (de la prieteni/card de credit).

Principalele tipuri de cheltuieli sunt cele cu rechizitele. Cei mai mulţi respondenţi alocă între 300 şi 500 lei pentru rechizite.  Pe locul secund, îmbrăcămintea şi încălţămintea ocupă un procent de 34,82% din bugetul alocat, urmat de manuale şi caiete speciale (21,79%). Doar 1 din 3 părinţi îşi vor trimite copiii la şcoală cu haine şi încălţăminte noi. Iar 1 din 2 copii nu va avea parte de un ghiozdan nou odată cu începutul anului şcolar.

La polul opus, doar 3,6% dintre copii îşi cumpără mai multe ghiozdane noi în timpul anului, fiind considerat un accesoriu de modă. Mall-urile şi supermarketurile rămân în continuare destinaţia preferată pentru cumpărături - fiind menţionate de 43,1% dintre români, urmate de magazinele specializate (22%) şi librării (21%).

Doar 14% dintre respondenţi preferă varianta online pentru cumpărăturile de şcoală. Aproape toţi respondenţii spun că copiii lor folosesc tehnologia pentru şcoală. În acest sens, ecranele devin indispensabile în procesul educaţional.  Românii declară că smartphone-urile sunt pe primul loc (34,67%), urmate de tablete (29,7%), laptop (25,5%) şi doar 10% - desktop, acesta avânt tendinţa să devină un instrument foarte puţin utilizat.

Statutul Elevului urmează să fie modificat prin ordin de ministru, iar una dintre propunerile controversate este ca elevii să poată fi mustrați de către profesori în fața clasei, dacă încalcă regulile. Secretarul de stat Sorin Ion din Ministerul Educației spune că „este un document de lucru, cu diverse propuneri, care nu vor avea neapărat o finalitate”.

Ordinul de ministru cu modificările aduse Statutului Elevului urma să fie discutat joi în Comisia de Diaolog Social, însă a fost retras de pe ordinea de zi, iar discuțiile asupra noilor modificări vor fi prelungite, a declarat joi secretarul de stat Sorin Ion.

Forma actuală a documentului prevede mai multe situații noi în care elevii vor putea fi sancționați. Conform Edupedu, este prevăzut că „sancţionarea elevilor sub forma mustrării se poate face în faţa colectivului clasei”.

O altă nouă sancțiune ar fi ca elevii să fie mutați disciplinar la o altă unitate de învăţământ „care dispune de resursele necesare pentru remedierea situației disciplinare și școlare a elevului sancționat, în baza aprobării inspectoratului școlar”.

Conform documentului consultat de Edupedu, articolul 16, alineatul (4) s-ar modifica și ar avea următorul cuprins: „(4) Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor sunt:

• a) observaţie individuală;
• b) mustrare scrisă;
• c) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, a sprijinului financiar Bani de liceu, Bursa profesională;
• d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
• e) mutarea disciplinară la o altă unitate de învăţământ, care dispune de resursele necesare pentru remedierea situației disciplinare și școlare a elevului sancționat, în baza aprobării inspectoratului școlar, cu respectarea prevederilor Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
• f) scăderea notei la purtare sub 6 cu declararea nepromovabilității anului de studiu respectiv.
• g) preavizul de exmatriculare, în cazul elevilor din învățământul postliceal;
• h) exmatriculare, în cazul elevilor din învățământul postliceal.”

Economiile țărilor lumii au trecut în ultimii ani printr-o situație dificilă și complicată, marcată de materializarea de noi riscuri la nivel global care au afectat dezvoltarea economică și au declanșat transformări cu efecte pe termen lung ce vor continua să reprezinte o provocare pentru conduita politicilor economice și pe parcursul anului viitor.

Este așadar rezonabil să presupunem că numeroasele crize suprapuse care au influențat evoluția economică în anul 2022, vor contura cel mai probabil și perspectiva economică a noului an, însă în forme și manifestări noi. Ieșirea din iarnă în emisfera nordică (care găzduiește circa 87% din populația planetei) ne va găsi într-un moment al alegerilor decisive privind adaptarea la noile condiții economice generate de efectele acestor crize. De aceea, trebuie să continuăm analiza modului în care putem aduce ajustări mediului economic și instituțional la nivel global pentru a optimiza procesul de adaptare și transformare și a reduce impactul negativ asupra economiei și societății.

Avem în acest sens, două alternative, prima ar fi să ne adresăm țintit problemelor pe care le conștientizăm în momentul de față, pe termen scurt și mediu în funcție de dimensiunea riscurilor induse; a doua abordare este să facem mai mult de atât și să încercăm să creștem reziliența sistemelor, inclusiv în fața unor riscuri care nu s-au materializat încă, dar care sunt posibile într-un orizont de timp mediu sau lung.

Dacă privim tabloul imediat observăm că în acest moment criza energetică, conflictul din Ucraina, întârzierile și problemele apărute în lanțurile de aprovizionare, inflația, pandemia COVID-19 trasează contururile unui nou an care va începe sub auspiciile incertitudinii. Efectele pandemiei COVID-19 par să se estompeze, cel puțin în Europa și SUA, dar există în continuare un impact care se manifestă prin limitări ale ofertei pentru multe categorii de bunuri, și, în același timp, nu poate fi ignorată perspectiva presiunii asupra sistemului sanitar, cu precădere în prima parte a anului, cât va mai continua sezonul rece, chiar și în mod obișnuit marcat de focare epidemice sezoniere.

Consiliul Județean Timiș va organiza un spectacol de revelion cu lasere, jocuri de lumini și artificii, muzică pe scenă. O va face în cadrul calendarului pentru TM 2023, ca parte din Festivalul Luminii, care va dura cinci zile și va deschide programul cultural susținut

Șeful Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, spune că Revelionul de la Bastionul Theresia, nu e deloc la concurență cu cele două spectacole, diferite, ale Primăriei Timișoara. Spectacolul de la Bastionul Theresia e parte din Festivalul Luminilor, un eveniment inclus în programul TM 2023, în timp ce evenimentele primăriei, din Piața Operei și Piața Libertății, sunt considerate paranghelii normale de anul nou.

”Noi vom începe cu primul eveniment inclus în programul Capitalei Culturale, cu Festivalul Luminilor, în noaptea dintre ani, în piațeta de la Bastion. Petrecerea respectivă nu are legătură cu Capitala Culturii, e revelionul, paranghelia de sfârșit de an, organizată anual. Nu cred că e o concurență, că cel de la Bastion e un proiect special, cealaltă e o paranghelie de revelion”, a spus Nica referitor la cele trei revelioane care testează popularitatea timișorenilor în noaptea dintre ani.

Oficialul crede că nu trebuie să se ajungă la o asemenea situația de ”concurență”, iar faptul că nu există un manager unic pentru programul cultural se vede.