Revista presei – 27 decembrie 2021

Unul dintre cele mai bune sondaje referitoare la calitatea vieții din Timișoara va avea o nouă ediție. Universitatea de Vest Timișoara solicită opiniile timișorenilor despre cum e să trăiești în orașul de pe Bega. Fiecare persoană interesată poate completa chestionarul online.

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Primăria Timișoara, lansează o nouă consultare publică, în cadrul proiectului „Barometrul Calitatea Vieții în Timișoara”, o anchetă sociologică bazată pe un chestionar adresat locuitorilor Timișoarei. Scopul cercetării este de a susține administrația publică locală pentru înțelegerea nivelului și dinamicii diferitelor aspecte ale calității vieții timișorenilor. Rezultatele obținute vor conduce la obținerea de ghidaje pentru politicile publice și vor contribui la optimizarea impactului proiectelor de investiție ale orașului.

Cercetători în sociologie, geografie socială și științe ale comunicării de la Universitatea de Vest au dezvoltat un instrument de măsurare a percepției oamenilor față de calitatea vieții lor în Timișoara, conform normelor metodologice în domeniu, pe un eșantion reprezentativ. Chestionarul este structurat pe analiza celor cinci dimensiuni utilizate în cadrul Eurobarometrului Quality of Life in European Cities: satisfacţia cu privire la condiţiile de viaţă din oraş, opinia oamenilor despre oraşul lor, satisfacţia cu privire la problemele de mediu, satisfacţia cu privire la viaţa personală şi identificarea celor mai importante trei probleme ale oraşului.  În plus față de anii precedenți, o secțiune dedicată este alocată digitalizării.

Toți cei interesați pot completa acest chestionar, durează 15 minute și e disponibil online la adresa https://barometrul2021-online.questionpro.com/. Respondenții pot câștiga vouchere de 100 de lei pentru timpul investit în completarea integrală a chestionarului.

Creșterea economică este de așteptat să încetinească în mod considerabil în 2022, până la un nivel de “doar” 3,7% din PIB, după ce, în 2021, perioada de redresare foarte rapidă din prima parte a anului a fost urmată, în a doua jumătate, de o pierdere de ritm, potrivit estimărilor făcute de specialiști din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Aceștia au realizat o analiză a evoluției economiei românești pe parcursul acestui an, cu prognoze pentru 2022, în cadrul unui proiect ce urmărește impactul economic al crizei Covid-19.

Potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, redresarea economică foarte rapidă din 2021 a fost însoțită de presiuni inflaționiste interne și externe ce au influențat puternic evoluția economiei mai ales în a doua jumătate a anului. E de așteptat ca ele să se facă simțite și anul viitor, alături de fenomene asociate Covid-19 care ar putea avea la rândul lor efecte economice – de la “gestiunea deficitară” a pandemiei la “eventuala apariție a unor tulpini mai agresive”.

“A fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoțit însă de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan intern, cât și extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând, conform estimării specialiștilor FSEGA, un ritm de creștere de 6,3% până la finalul anului 2021.

Această evoluție înseamnă că PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în aproximativ 1,5 ani), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009) economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă.

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor companii din IT&C și automotive pentru o privire de ansamblu asupra provocărilor de anul viitor. În urma analizei, sunt trei direcții în care companiile vor întâmpina dificultăți. Acestea sunt de fapt accentuări ale problemelor actuale. Este vorba de criza forței de muncă, care va încurca planurile de extindere și dezoltare, problemele din lanțul de aprovizionare și prețurile la energie care nu mai oferă niciun fel de predictibilitate.

Anul 2021 a fost unul foarte bun în ceea ce privește planurile de dezvoltare a companiilor din vestul țării. Numai în vară au fost anunțate investiții pentru următorii ani ce depășesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol și mai important decât în prezent pe domeniile IT&C și automotive. Instabilitatea generală, din ultimele șase luni, prezentă în atâtea domenii de interes îndeamnă acum la mult mai multă prudență.

„Problema resursei de muncă este una globală, însă în România devine deja mult prea accentuată în ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambițioase câteodată, iar în momentul în care vor ajunge la recrutare vor vedea că apar multe dificultăți. Costurile cu forța de muncă au crescut mult la noi, bazinul de selecție este tot mai mic și există o competivitate cu țările din jur, care încep să se dezvolte și ele în zona de IT&C și inginerie. O companie care are, să zicem, un punct de lucru în România și alte două în țările învecinate, acum este mai tentată să redistribuie planurile de dezvoltare către locurile unde poate găsi mai ușor oameni. Pe lângă investițiile deja anunțate, mai sunt și altele în expectativă. Companiile fac calcule și cel mai probabil în al doilea trimestru de anul viitor vor anunța către ce zone se îndreaptă”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Vacanța de iarnă va fi mai scurtă cu o săptămână pentru elevii de gimnaziu și de liceu, care vor reveni la ore în 3 ianuarie 2022. Elevii din clasele primare se vor întoarce din vacanță în 10 ianuarie 2022, a anunțat, vineri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației a spus că a primit cereri să se păstreze datele pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, dar și numărul de săptămâni de curs pentru toți elevii.

"Acest lucru se poate face prin compensarea celor două săptămâni de vacanță cu o săptămână de vacanță pentru gimnaziu și liceu în perioada 3-10 ianuarie și cu o singură săptămână pentru cei din primar care vor veni la școală tot de pe 10 ianuarie.

Se va relua activitatea în semestrul doi și va continua până în 27 mai pentru clasa a XII-a, a XIII-a și 3 iunie pentru clasa a VIII-a, 10 iunie pentru toți ceilalți elevi.

După opt ani într-o corporație, Liviu-Gelu Drăghici a intrat în învățământ, așa cum visa din facultate. Le predă economie liceenilor săi din Ploiești și îi evaluează diferit: ia 10 la el cine respectă un set de 12 reguli pe care le prezintă la început de an școlar. Printre care prezența, ținuta business la ore, să vadă o listă de filme și să citească anumite cărți, să își țină contabilitatea cheltuielilor. Pe cei mai buni îi trimite în vacanța de vară, pe banii lui, la mare. În afara școlii, profesorul este și cântăreț de muzică populară și scrie poezii despre fotbal, talente care l-au ajutat să pună materia pe versuri rap.

Când era mic și privirea îi fugea spre orizontul care mărginea islazul unde păștea vacile, Liviu visa să aibă o fermă. De asta a dat la un liceu economic. Mergea pe câmp cu aceeași carte, singura pe care o avea. „Nicolae Nosov – «Aventurile lui Habar N-am», era o carte cu o copertă cartonată albastră. Am citit-o de vreo trei ori”, își amintește profesorul. Povestește toate astea stând comod într-un fotoliu galben de la cafeneaua-hub pe care o deține în Ploiești. O afacere la care a angajat deja de-a lungul timpului mai mulți elevi de-ai lui. Că asta i-a fost provocarea, să formeze tineri cărora să aibă încredere să le dea propriul buget pe mână.

Liviu Drăghici predă la același liceu la care a fost elev - Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. În afara celor 20 de ani care îi desparte, profesorul de științe economice crede că s-a schimbat ceva esențial la liceenii de azi. „Ei sunt mult mai tehnici decât noi și mult mai dezinhibați. Astea sunt avantajele pe care ei le au, dar au și un mare dezavantaj comparativ cu noi: lor nu le mai e foame la propriu”, spune profesorul.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 21 decembrie, un proiect de lege potrivit căruia infrastructura sportivă şcolară din învăţământul preuniversitar poate fi folosită şi de publicul larg.

Proiectul de lege modifică Legea educaţiei fizice şi sportului şi este iniţiat de deputaţii şi senatorii USR.

„Cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ, infrastructura sportivă şcolară este utilizată de terţi după cum urmează: a) copiii sub supravegherea unui adult au acces gratuit în infrastructura sportivă şcolară, în baza unui regulament propriu de folosinţă. În infrastructura acoperită, persoanele fizice pot avea acces gratuit sau cu plată; b) persoanele juridice pot avea acces gratuit sau cu plată. În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, unităţile şi instituţiile de învăţământ vor întocmi, după caz, un regulament ce va cuprinde norme privind modul de utilizare al bazelor şi instalaţiilor sportive proprii”, se arată în proiect.