Revista presei – 27 aprilie 2021

Studenții Facultății de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai au plecat cu trofeul acasă, de la unul dintre cele mai prestigioase concursuri din România. Marea victorie a fost anunțată de decanul de la Drept UBB, Șerban Diaconescu.

„Am onoarea si bucuria de a va anunta ca echipa Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai a castigat Hexagonul Facultatilor de Drept, cu rezultate exceptionale la probele stiintifice: locul I la drept penal, locul I la drept civil si locul III la drept constitutional. Felicitari studentilor si colegilor care au coordonat echipele!”, a scris pe Facebook Șerban Diaconescu.

Echipele au fost alcatuite din:

-Bianca Trif si Laurentiu Negrean la drept penal, cooordonator asistent Ioana Curt.
-Andrada Caileanu si Filip Marinau la drept civil, coordonator lector David Mihai
-Cristian Ciornea si Alin Chifor la drept constitutional, coordonator Mihnea Novac.

Concursul s-a desfășurat în trei probe științifice în paralel: drept penal, drept civil și drept constitutional. În mod normal, există și probele sportive, dar anul acesta, din cauza pandemiei, s-au desfășurat doar probele științifice

„ Noi am reprezentat Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” pe componenta de drept penal. La drept penal, proba constă în rezolvarea unei părți teoretice, respectiv a unei spețe. Ambele părți combină atât elemente de drept penal- partea generală, cât și elemente de drept penal- partea specială”, a declarat pentru monitorulcj.ro Laurențiu Negrean.

Hexagonul Facultăților de Drept este un concurs care a început în anul 1970, reunind inițial doar 3 facultăți de Drept din România (Facultatea de Drept a Universității din București, Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) din România sub formă de Triunghiular. După anul 1990 s-au adăugat și alte trei Facultăți de Drept (Facultatea de Drept a Universității din Craiova, Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara).

Colaborarea în cadrul Hexagonului se concretizează prin coordonarea planurilor de învățământ și activități științifice comune (colaborarea pentru redactarea de articole, cursuri, tratate, organizarea de conferințe, seminare, sesiuni științifice).

Probele Hexagonului Facultăților de Drept sunt împărțite în două secțiuni astfel: Secțiunea științifică: drept civil, drept penal și drept constituțional; Secțiunea sportivă: fotbal, streetball, șah și tenis de masă., probă care nu a fost susținută în acest an din cauza pandemiei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că va fi promovată o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea de cabinete psiho-pedagogice în fiecare şcoală, transmite Agerpres.

"Intenţionăm să promovăm o ordonanţă de urgenţă prin care să permitem înfiinţarea unui cabinet de psiho-pedagogie, de orientare la nivelul fiecărei şcoli. Este nevoie de consiliere în şcolile din România", a spus Cîmpeanu, la Parlament.

El a precizat că această iniţiativă va fi promovată rapid.

"Posibilitatea înfiinţării acestor centre de consiliere în fiecare şcoală va fi promovată rapid, problema rămâne a personalului cu competenţe adecvate. Este nevoie de conlucrarea cu universităţile româneşti. Sunt 10 universităţi care au experienţă şi expertiză în acest domeniu. Este nevoie de un număr situat între 2.000 şi 3.000 de consilieri. Aceşti consilieri nu sunt pregătiţi. Nu există persoane cu pregătire specifică pentru a ocupa un astfel de post dacă vrem să fie într-adevăr util şi eficient", a spus ministrul Educaţiei.

ARACIS a realizat versiunea în limba română a Ghidului pentru includerea eficace a părților interesate în procesul de asigurare a calității, ghid realizat în cadrul proiectului „Implicarea eficace a părților interesate în activități externe de asigurare a calității” (Effective Involvement of Stakeholders in External Quality Assurance Activities – ESQA).

Documentul poate fi consultat aici: https://esqa.ro/wp-content/uploads/2021/04/GESIQA_WEB.pdf

Acest ghid a fost elaborat de către doi experți internaționali și urmărește să ofere recomandări care vizează în primul rând agențiile de asigurare a calității și autoritățile naționale din Spațiul European al Învățământului Superior (SEÎS), pentru consolidarea dialogului și a cooperării cu părțile interesate, precum și îndrumări pentru implicarea eficace a acestora în procesele de asigurare a calității.

Ghidul este inclus în mesajul Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior – ENQA către miniștrii educației din țările membre ale Spațiului European al Învățământului Superior, transmis în cadrul conferinței ministeriale care a avut loc la 19 noiembrie 2020 și disponibil aici: https://ehea.info/Upload/ENQA_Statement_EHEA_Ministerial_Conference_Rome2020.pdf.

Implicarea părților interesate în activitățile de asigurare externă a calității (AC) reprezintă o obligație a agențiilor de asigurare a calității, în conformitate cu prevederile Standardelor și liniilor directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG). ARACIS realizează eforturi continue pentru îmbunătățirea implicării actorilor interesați în activitatea sa, atât la nivelul structurilor de conducere, cât și în activitățile de evaluare și asigurare a calității.

Ministerul Educației, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă, implementează proiectul „Implicarea eficace a părților interesate în activități externe de asigurare a calității” (ESQA), cod 607068-EPP-1-2018-1-RO-EPPKA3-BOLOGNA, aprobat de către Agenția Executivă Educație, Audiovizual și Cultură, în vederea co-finanţării din Programul ERASMUS+: Învățământ Superior – Alianțele cunoașterii, Suport Bologna, Jean Monnet, acțiunea cheie Suport pentru implementarea reformelor la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior.

Primul laborator 5G din România a fost realizat de Orange în parteneriat Institutul de cercetare CAMPUS din cadrul Politehnica București și își propune să sprijine cercetătorii, startup-urile care vor să exploreze posibilitățile de dezvoltare pe care le aduce rețeaua 5G.

Investiția în acest laborator 5G se ridică la 500.000 de euro, potrivit Orange, iar acesta va fi deschis cercetătorilor, startup-urilor, IMM-urilor și companiilor mari care dezvoltă servicii, produse sau soluții care utilizează tehnologia 5G. Orange are în plan să deschidă alte 9 asemenea laboratoare în Europa.

Antreprenorii și dezvoltatorii vor putea să-și testeze soluțiile și serviciile actuale și să aibă în vedere noi use-case-uri, totul în beneficiul unui ecosistem destinat co-inovării, ce va ajuta la transformarea modelului lor de business și a proceselor.

5G Lab are în dotare tehnologii ce vor fi disponibile în rețeaua comercială în viitor, însă astăzi pot fi testate doar în mediu de laborator:

• 5G Standalone Private Mobile Radio - componenta de core a infrastructurii 5G
• 5G New Radio - componenta de acces radio a infrastructurii 5G
• Componentele de Open RAN și Open CORE bazate pe separarea software-ului de hardware, permit virtualizarea funcționalității rețelei radio sau rețelei core și au capacitatea de a rula sistemul pe echipamente CoTS (Commercial-of-the-Shelf) și pe interfețe deschise
• Edge Computing joacă un rol cheie ca tehnologie care permite reducerea distanței dintre utilizatori (aplicații) și servicii (date) și facilitează garantarea latențelor și debitului de transmisii, după cum sunt solicitate de servicii și aplicații.

Arhitectura de telecomunicații avansată, prezentă în 5G Lab, sprijină digitalizarea mai multor sectoare economice cu ajutorul 5G, precum agritech, orașe inteligente, mașini autonome, transport și logistică, e-health, securitate cibernetică, tehnologie verde etc. În prezent, mai multe companii românești, startup-uri și cercetători deja derulează, alături de Orange România, proiecte 5G cu obiective pe siguranța și sănătatea cetățenilor, transport fluvial și maritim coordonat de la distanță, mobilitate urbană, agricultură de precizie sau viitorul colaborării în industria 4.0.

80% dintre tinerii români nu au participat niciodată la acțiuni de voluntariat sau mobilizare civică și 56% sunt total dezinteresați de politică la nivel local, arată un studiu al Fundației Friedrich Ebert. În acest context Societatea Academică din România a lansat Acceleratorul de implicare civică. 24 de tineri din orașe mici și de la sat vor fi formați pentru a putea să devină vectori ai schimbării pe plan local. Școala 9 vă prezintă astăzi exemplul unui astfel de tânăr. Natanael Iriciuc are doar 16 ani dar deja a ridicat din fotoliile confortabile toți parlamentarii și primarii din Timiș, cerându-și dreptul legal la bursă.

Cu sloganul ,,Tineri, mișcăm comunități!”, Societatea Academică din România, alături de Asociația pentru Dezvoltare Activă, au lansat proiectul Acceleratorul de implicare civică pentru tineri, o adevărată academie de educație civică și formare de competențe în domenii precum advocacy și jurnalism cetățenesc pentru tinerii de la sate și din orașele mici ale României.

Deși este binecunoscut faptul că tinerii din mediul rural și urbanul mic nu au același acces la oportunități precum cei din marile orașe și municipii, inițiativele statului de a implica tinerii din aceste medii în proiecte de dezvoltare comunitară sunt firave.

Deși României i-a fost recomandat încă de acum 10 ani să includă educația pentru cetățenie democratică în curriculumul național, aceasta lipsește și în prezent, iar rezultatele sunt vizibile.

Există totuși tineri care dau tot ce pot pentru a convinge autoritățile să ia poziție în ceea ce privește subfinanțarea sistemului educațional. Un astfel de exemplu este Natanael Iriciuc, un tânăr din Lugoj, un oraș cu puțin peste 40 de mii de locuitori, din Timiș. În anul 2020, Naty, la doar 16 ani, a mers în Consiliul local pentru a convinge primăria să acorde burse elevilor, așa cum prevedea legea. Tânărul a povestit pentru Școala 9 care a fost traseul pe care l-a urmat cu hotărâre, pe la ușile mai-marilor din județ, ca să-i fie respectate drepturile sale și ale colegilor.

„Știam că la Lugoj se dau niște așa-zise burse municipale. În clasa a șaptea primisem 300 de lei pentru că am ajuns în faza județeană a olimpiadei de biologie! Doamne, ce bucuros și mândru eram! Am pus plicul cu bani bine și mă uitam în fiecare zi la el cu mândrie, până nu m-am mai putut abține și i-am cheltuit! Nu a fost niciodată vorba despre bani! Ci faptul că primisem o bursă, înmânată de către domnul primar, pentru mine ca elev era ceva măreț și pot spune că asta m-a motivat foarte mult să retrăiesc acel sentiment!

Înainte de începerea proiectului Școli curate, am fost formați. Acum deja știam că acele burse pe care le dădea primăria (când se dădeau) erau ilegale deoarece nu respectau condițiile legii! (practic, primăria își făcuse propriile criterii de acordare a burselor).

A urmat o etapă în care am trimis adrese peste adrese pe acest subiect. Era ceva de așteptat că nu va mai băga nimeni în seamă adresele noastre, mai ales cele trimise de la un puști de 16 ani. Parcă mi-l imaginez pe fostul primar cum zâmbește când vede o adresă primită de la un copil… Este oare de râs sau de plâns, că a ajuns un copil de 16 ani să îi ceară primăriei să respecte o lege?