Revista presei – 26 noiembrie 2021

Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara îmbogăţeşte agenda culturală a timişorenilor cu o serie de evenimente dedicate artei digitale şi fotografiei.

Expoziţia Facet of AGI, realizată de Gupul Obvious, este o premieră naţională, bazată pe studiul unor măşti africane, ce poate fi văzută în Mansarda Facultăţii de Arte şi Design. Expoziţia a debutat cu o conferinţă în prezenţa membrilor grupului şi a directorului Institutului Cultural Francez din Timişoara, Tilla Rudel. Tot în această săptămână, Facultatea de Arte şi Design invită timişorenii la Infocentrul din Bastionul Theresia, la ediţia 2021 a evenimentului fotografic propus prin Bienala Interfoto.

Noile paradigme digitale sunt tot mai prezente în viaţa noastră cotidiană. Artele vizuale sau aplicate nu fac excepţie şi, prin anumiţi exponenţi, profită de aceste oportunităţi. Realitatea virtuală, augmentată sau inteligenţa artificială sunt instrumente futuriste, dar tot mai frecventate de creativitatea vizuală. În acest context, Grupul Obvious este lider în asamblajul inteligenţă artificială & artă vizuală, cu rezultate absolut impresionante. Confirmarea acestui demers rezultă din recunoaşterea la nivel internaţional: Muzeul Hermitage, Aiiiii Art Center Shanghai, Lebenson Gallery, Haus der Kunst Munich şi altele.

Rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea a declarat: Facultatea de Arte şi Design a fost în mijlocul comunităţii în ultimele luni cu nenumărate evenimente artistice dedicate timişorenilor. În această săptămână, oferta culturală a artelor vizuale din Timişoara este îmbogăţită considerabil cu două expoziţii consistente, inedite, ce sunt o premieră la noi în ţară. La UVT, Cultura este Capitală, iar artele vizuale sunt un reper în capitala noastră, a cărei ofertă culturală pune laolaltă, într-o manieră efervescentă şi originală, toate domeniile artistice. Îi aşteptăm pe timişoreni să viziteze cele două expoziţii.

Universitatea de Vest din Timişoara îşi menţine poziţia în Metaranking-ul Universitar ediţia 2021, reuşind să se claseze pe poziţia a treia la nivel naţional, cu un punctaj de 14 puncte, obţinut în urma procesului de evaluare actualizată (cu 2 puncte suplimentare comparativ cu ediţia 2020). Metaranking-ul Universitar include în analiză 97 de universităţi active din România (54 publice şi 43 private), dintre care doar 31 (toate publice) au fost apreciate ca având vizibilitate şi prezenţă internaţională.

Similar ediţiilor anterioare, evaluarea universităţilor prin acest Metaranking a constat în identificarea universităţilor din România cu o minimă vizibilitate internaţională (demonstrată prin prezenţa în cel puţin un ranking internaţional dintre cele incluse în analiză) şi a căror activitate a generat impact în aria academică internaţională.

Universităţile româneşti nominalizate au înregistrat un punctaj total de 195 de puncte, fiind incluse în această analiză doar acele universităţi care au cel puţin o prezenţă în cadrul unuia dintre cele unsprezece ranking-uri internaţionale, conform metodologiei Metaranking-ului Universitar 2021.

Prezenţa învăţământului superior timişorean este evidenţiată în acest Metaranking prin includerea a trei universităţi care au cumulat 11,28% din punctajul total (22 puncte, dintre care UVT - 14 puncte, UPT - 5 puncte, UMFVBT - 3 puncte).

Rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea: "Îmi revine rolul deosebit de onorant de a transmite astăzi, cu ocazia anunţării poziţiei a treia naţionale pe care o obţine UVT în Metarankingul Universitar 2021, felicitări pentru această ambiţioasă şi meritorie clasare tuturor membrilor comunităţii universitare a UVT. Este un merit pe care îl au cercetătorii şi studenţii, cadrele didactice, personalul administrativ din UVT, dar şi toţi ceilalţi colegi şi parteneri instituţionali, fără efortul şi talentul cărora nu am fi ajuns la acest rezultat de înaltă ţinută. Acest rezultat arată exact ce potenţial avem şi pe mai departe, pentru a ne remarca şi mai pregnant în spaţiul universitar european."

Conform metodologiei utilizate, au fost luate în considerare rezultatele şi performanţele universităţilor obţinute în următoarele clasamente academice internaţionale ale universităţilor:
- Academic Ranking of World Universitie (ARWU);
- Center for World University Rankings (CWUR);
- Leiden Ranking (CWTS);
- Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities (NTU);
- QS World University Rankings (QS);
- SCImago Institutions Rankings (SCImago);
- World Universities Ranking al Times Higher Education (THE);
- University Ranking by Academic Performance (URAP);
- Best Global Universities al US News (USN),
- Round University Ranking (RUR) şi The Three University Missions (MosIUR).

Metaranking-ul Universitar 2021 utilizează metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiţi în 2016 de Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, asigurând continuitate viziunii iniţiale, fiind elaborat şi publicat cu sprijinul Asociaţiei Ad Astra a Cercetătorilor Români.

Toate analizele prezentate pornesc de la datele disponibile pe website-urile ranking-urilor internaţionale ale universităţilor la data de 1 noiembrie 2021.

Doar unul din trei tineri plănuiește să se angajeze în România și doar 21% vor să își continue studiile în țară, se arată într-un studiu. 30% din reprezentanții generației Z care vor să se angajeze în România își doresc să lucreze în domenii tehnice precum IT, software, hardware, inteligență artificială, gaming, inginerie, electronică sau telecomunicații. Viitorii ingineri și IT-ști studiază la un profil real în prezent (91%). De asemenea, 12% vor să lucreze în străinătate și tot atâți cei care vor să-și deschidă o afacere, conform studiului „Insights PulseZ”, efectuat în rândul unui eșantion național din mediul urban și rural, cu 1.200 de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani.

Studii științifice anterioare demonstrează că această generație își alege cariera într-un mod diferit față de alte generații, deoarece o privesc ca pasiune, nu ca pe o simplă meserie. Acest lucru explică de ce, atunci când își aleg angajatorul, pentru ei contează cel mai mult să le placă ceea ce fac (82%), echipa și atmosfera de lucru au de asemenea o importanță semnificativă (63%), iar abia apoi urmează pachetul salarial și flexibilitatea programului (60%).

Domeniul de activitate preferat s-a schimbat semnificativ față de anul trecut. Dacă în 2020, unul din doi tineri își dorea să fie antreprenor sau manager, în 2021, pe lângă domeniile tehnice care cumulează opțiunile a 30% dintre respondenți, domeniile umaniste precum psihologie, resurse umane, sunt alese de 1 din 4 dintre respondenți. Următoarele opțiuni profesionale vizează medicină/wellbeing (17%) și educație/training (15%).

Teach for Romania a lansat EDU START (www.edu-start.ro), primul instrument de testare a abilităților  socio-emoționale la elevi, în context școlar. Inițiativa este dezvoltată în parteneriat cu UiPath Foundation.

Dezvoltarea abilităților socio-emoționale reprezintă fundația procesului de învățare la elevi. Pe lângă a ști să citească, să numere, să facă ecuații avansate, fiecare elev trebuie să înțeleagă la ce îi folosesc toate  informațiile aflate la școală. Educația pe care o primește la școală trebuie să îl ajute să descifreze și să  înțeleagă lumea din jurul lui, să îi formeze caracterul, să îl învețe să fie cetățean activ, să lucreze și să  colaboreze eficient în echipă, să aibă încredere că poate face ce își propune, să fie autonom și să știe cum  să își gestioneze emoțiile.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi „Legea privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului”, care prevede introducerea disciplinei şcolare "Istoria Evreilor. Holocaustul" în planurile-cadru de la liceu și învățământ profesional, precum şi instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament pe 15 noiembrie.

Ce prevede legea:

- „Planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional includ «Istoria Evreilor. Holocaustul» ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.

- Programa școlară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina «Istoria Evreilor. Holocaustul» se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 aim. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înființarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor al Holocaustului din România, publicată în Monitorul Official al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, şi se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Odată cu debutul pandemiei în România, confruntându-se cu noi vulnerabilităţi, inexistente până la acel moment, companiile au căutat să ia rapid măsuri în vederea adaptării la noua realitate şi să investească în îmbunătăţirea sistemelor de securitate, pentru a asigura continuitatea activităţii în condiţiile muncii de acasă şi în sistem hibrid. În consecinţă, în ultimii doi ani, aproximativ 40% din companiile din România şi-au îmbunătăţit sau sunt în proces de a-şi îmbunătăţi sistemele de protecţie împotriva fraudelor ocupaţionale, în condiţiile în care una din două organizaţii, indiferent de sectorul de activitate, a sesizat sau acuzat cazuri crescute de fraudă internă sau din exterior de la începutul pandemiei, potrivit unei analize realizate de Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri.

Timișoara Capitală Culturală Europeană nu mai primește nimic anul acesta de la Ministerul Culturii, nu că ar fi primit mare lucru. Mai marii de la București au tăiat din banii pentru TM2023 pentru că nu aveau cu ce să acopere cheltuielile de personal ale instituțiilor din subordine. Anunțul a fost făcut de un fost secretar de stat al ministerului.

Guvernul vine cu vești proaste pentru TM2023, de la care ia 37 de milioane de lei anul acesta, anunță Iulia Popovici, fost secretar de stat în Ministerul Culturii.

„Dacă cei cu Capitala Culturală Europeană își imaginau că mai semnează vreun contract cu Min. Culturii anul ăsta: tocmai se taie 37 de milioane de lei din programul Timișoara 2023. (…) «Se autorizează Ministerul Culturii în anexa nr. 3/27/27 Fișa Programului să diminueze creditele de angajament și creditele bugetare aferente Programului cod 2091 «Timișoara – capitală Europeană a Culturii în anul 2021» cu suma de 37.496 mii lei la capitolul 67.01 «Cultură, recreere și religie», titlul 51 «Transferuri între unități ale administrației public», alineatul 51.02.31 «Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea investițiilor în cadrul programelor de interes național», sumă ce va fi utilizată pentru acoperirea cheltuielilor de personal de către instituțiile subordonate Ministerului Culturii”, a transmis fostul secretar de stat pe Facebook.