Revista presei – 26 mai 2022

Decernarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum profesorului Werner Sollors va avea loc joi, 26 mai, de la ora 11, în Amfiteatrul A01 al Universităţii de Vest din Timişoara.

„Acordarea a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Werner Sollors reprezintă un act de recunoaștere a reperului valoric și moral oferit de domnia sa, precum și un moment de asumare de către universitatea noastră a responsabilității cultivării unei necesare culturi (auto)reflexive, care nu se ferește de dilemele actualității”, transmite UVT.

Profesorul Werner Sollors s-a dovedit extrem de generos în ceea ce privește sprijinul acordat Universității de Vest din Timișoara, pentru dezvoltarea programului de Studii Americane, și este un partener ideal pentru extinderea strategică a relațiilor UVT cu instituții de prestigiu din America de Nord.

Werner Sollors a predat în unele dintre cele mai importante universități ale lumii: Columbia și Harvard. Începuturile activității sale stau sub semnul educației excepționale de care a beneficiat la Berlin, unde a absolvit și studiile doctorale, cu Summa Cum Laude. „Beneficiar al numeroase burse și granturi, profesorul Sollors a știut să întoarcă spre generațiile mai tinere ceea ce a acumulat intelectual, devenind un profesor dedicat studenților și doctoranzilor săi, dar și un coleg extraordinar, care nu a ezitat niciodată să își sprijine colaboratorii în demersurile lor de cercetare”, transmit reprezentanţii UVT.

Lista publicațiilor lui Werner Sollors este impresionantă, recunoașterea prin citarea lor fiind incontestabilă. Premiile și distincțiile dobândite de-a lungul anilor confirmă apartenența sa la cercetarea internațională de elită: „Toată activitatea sa este o dovadă a afinității pentru interdisciplinaritate și deschidere către societate, către comunitatea în care cercetătorul nu poate și nici nu își dorește să se izoleze de mediul în care activează.”

Miercuri 25 mai, comunitatea academică a Universității de Vest Timișoara a acordat titlul de Doctor Honoris Causa Artis maestrului Cristian Măcelaru, ambasador cultural al României în plan internațional, în prezent director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și dirijor principal al WDR Sinfonieorchester din Köln.

Ceremonia a avut loc, în Aula Magna „Ioan Curea” a UVT, de pe bv. V. Pârvan nr 4), miercuri, 25 mai 2022, de la ora 10.00.

Deschiderea ceremoniei a fost făcută de rectorul Marilen Pirtea, care a prezentat următorul discurs:

”Distinse domnule Cristian Măcelaru, Stimați membri ai comunității academice din Universitatea de Vest din Timișoara, Dragi invitați, Dragi studenți, Onorat auditoriu, În calitatea sa de instituție de învățământ superior comprehensivă, Universitatea de Vest din Timișoara promovează ideea că, în prezent, universitățile au încetat să mai fie doar furnizori de muncă înalt calificată sau de cercetare științifică. Ele au tot mai mult rolul de a contribui la dezvoltarea societății, la popularizarea culturii, la respectarea drepturilor omului și la crearea stabilității politice.

Asumându-și rolul cu care a fost investită de fondatorii săi, anume de principal centru de cunoaștere în regiunea de vest a țării, de promotor al culturii, asumându-și rolul de pilon de sprijin al societății, Universitatea de Vest din Timișoara, prin facultățile sale, încearcă în mod constant să ofere binemeritata recunoaștere unor nume importante din lumea științifică, culturală, artistică, economică, socială sau politică și să aducă în prim plan modelele pe care generațiile tinere să le poată urma. În contextul evenimentelor artistice organizate în Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, Universitatea de Vest din Timișoara se implică tot mai mult în promovarea evenimentelor artistice și culturale și chiar mai mult în creația artistică sub toate formele sale: muzică, teatru, pictură, sculptură, design, artă fotografică, creație literară etc.

Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Anul trecut marchează chiar o ușoară îmbunătățire a indicatorului față de 2020 (15,3% față de 15,6%). La nivelul Uniunii Europene țara noastră rămâne statul cu cea mai mare problemă în acest domeniu dintre toate țările membre.

Edupedu a scris încă de anul trecut că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021, potrivit unor date furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Edupedu.ro. În perioada analizată, rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.3% în 2021. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, acela de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei.

Miercuri, 25 mai, a avut loc deschiderea oficială a zilelor „Career Days UVT 2022”, în holul principal de la etajul întâi al sediului principal, de pe bv. V. Pârvan nr 4, unde peste 40 de companii își prezintă oferta de locuri de muncă studenților și absolvenților.

Companiile sunt din diverse domenii, precum automotive, business process operation, consultanță fiscală, audit, telecom, itc, servicii, sănătate, dezvoltare software, retail, producție sau servicii financiare.

Cuvântul de bun venit către cei prezenți a fost transmis de către prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT:

”Astăzi, la UVT, îi avem alături pe prietenii cei mai dragi: studenții și partenerii noștri, companiile și oamenii de afaceri. De la job-urile de 8 ore sau part time sau intership-uri sunt ofertele prezentate timp de două zile aici.

Meniriea noastră ca și universitate este de a genera cunoaștere, cercetare, educație de calitate, dar acestea nu sunt un deziderat într-o formula absolută dacă nu se regăsesc în societate ca cetățeni, în mediul de afaceri, ca angajatori, că vorbim de la mediul privat până la cel din administrație, iar absolvenții noștri se află peste tot.

Este o oportunitate pe care UVT o oferă studenților, care încă de pe băncile facultăților își gândesc viitorul. De aceea mulțumesc parnerilor din mediul economico- social colegilor din UVT care s-au implicat în buna organizare a acestui eveniment.

Sper că această întâlnire timp de două zile de la UVT să fie primul pas al studenților noștri spre ce îi va aștepta spre viitor în carierele lor”

„Deşi am susţinut şi susţin în continuare punctual obligaţia de plată a diferenţelor salariale, o anumită parte a fost plătită, alta a fost prorogată. (…) Susţin ca salarizarea profesorilor debutanţi să se facă la nivelul salariului mediu pe economie, apoi salariul să crească în funcţie de avansul în cariera didactică şi de calităţile demonstrate ale fiecărui cadru didactic, dar trebuie să începem de la un nivel motivant”, a afirmat Cîmpeanu, după ce a participat la evenimentul „Starea Naţiunii: Nivelul literaţiei digitale în România”.

El a atras atenţia că, în lipsa unor profesori pregătiţi, cadrul legal, curriculumul, evaluările standardizate şi infrastructura sunt în zadar.

„Profesori pregătiţi vom putea avea doar în momentul în care vom reuşi să le dăm prestigiul profesiei de dascăl, în care vom reuşi să le redăm statutul social corelat cu importanţa despre care spunem cu toţii întotdeauna că o acordăm educaţiei la nivel declarativ”, a susţinut Cîmpeanu.

Ministrul a mai menţionat că planurile-cadru vor fi schimbate radical din septembrie 2023.

„Această schimbare va fi făcută de experţi în ştiinţele educaţiei şi de experţi pe fiecare dintre aceste discipline. Nu voi dori să mă pronunţ, să intru în interiorul vreunei discipline pentru care ministrul nu are competenţe”, a subliniat el.

Sorin Cîmpeanu a adăugat că în proiectul noii legi a educaţiei este prevăzută şi creşterea ponderii curriculumului la decizia şcolii.

Demult, în tinerețea mea tot mai îndepărtată, oricât de greu ar părea de crezut, visele, ca și gândurile, erau libere. Nu puteau fi îngrădite, nici închise, nici ucise. Visul era o formă de evadare. Visând, puteai ieși din cenușiul cotidian, te furișai dincolo de limitele țarcului, evitai zăvoarele, gratiile, zidurile închisorii. Chiar și în zilele ei de glorie, cortina de fier nu era etanșă, impenetrabilă. Contribuiau din plin la această stare de fapt, și de fapte, cărțile care apăreau, dar și cele care mai circulau, scăpate de cenzura punerii la index, cărțile apărute pe alte coclauri și care izbuteau să înșele vigilența vameșilor și gardienilor de orice fel, filmele, discurile, casetele, benzile de magnetofon, mai târziu și de video, și, nu în ultimul rând, posturile străine de radio, inclusiv și mai ales cele care transmiteau în limba română. Puteai să-ți faci o idee despre lumea liberă și despre cum se trăiește acolo. Și comparația era net defavorabilă lumii în care eram siliți să trăim și care ne mai era și prezentată drept cea mai bună dintre lumi.

Vreme de două decenii am visat să plec, să fug, și puțin după 35 de ani am și ajuns în lumea la care visasem. Realitatea era ceva mai nuanțată. Dar, alte glasuri, alte încăperi, alte uși. Și alte vise! În care negrul și albul se întrepătrundeau într-o infinitate de griuri. A fost mai întâi visul emigrantului, de fapt visul fugitului din lagărul comunist, vis pe care l-au visat mulți. Se făcea că erai din nou acasă, în locul din care fugiseși, fără pașaport și fără posibilitatea să mai fugi și a doua oară. Un coșmar. Ceva mai târziu, am avut parte și de altele, și mai negre.

Lucram la un post de radio pe care câteva milioane de români îl numeau „postul nostru de radio”! Îmi plăcea și puneam suflet în ceea ce făceam. Și, într-o bună zi din vara anului 1989, împreună cu prietenul și colegul Emil H., am fost convocați la serviciul care se ocupa de securitatea angajaților acelui post de radio. Acolo, fără prea multe menajamente, în prezența unui polițist german, ni s-a comunicat că niște trimiși ai Securității umblă sau vor umbla să ne omoare. Informația era din surse bune și credibilă.