Revista presei – 26 iulie 2022

ISWinT (International Student Week in Timișoara), tradiționalul festival intercultural și educațional organizat de voluntarii din Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare (Liga AC), împreună cu Universitatea Politehnica din Timișoara încă din anul 1994, revine după doi ani în care s-a desfășurat doar online, cu entuziasmul și motivația de a realiza o experiență de neuitat pentru toți participanții, studenți cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, de la orice universitate din lume.

Deschiderea oficială a festivalului, care anul acesta vine cu o temă provocatoare – Reunite. Rebuild. Restart – va avea loc marți, 26 iulie 2022, ora 17:00, la Casa Tineretului din Timișoara.

Firmele de investiții și alte echipe sunt așteptate să se înscrie în procedura de selecție a administratorilor viitoarelor 20 de fonduri de investiții „Recovery Equity”, ce vor fi alimentate cu 400 de milioane de euro, în total, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a acorda apoi finanțări unor startup-uri și altor companii românești, în schimbul unor părți din afaceri.

Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Fondul European de Investiții (FEI) au lansat luni apelul pentru selecția intermediarilor financiari pentru alocarea de resurse din Fondul de Fonduri pentru Redresare (”Recovery Equity Fund” sau ”REF”). Contribuția totală, de  400 milioane euro, va veni din Componenta 9 a PNRR, intitulată „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Apelul este disponibil AICI, la pagina dedicata pe site-ul Fondului European de Investiții, iar aplicațiile pot fi depuse continuu până în decembrie 2025, la adresa de email: ref@eif.org .

Apelul este destinat echipelor de management de fond, incorporate sau nu la data depunerii aplicației. Selecția va fi efectuată de către experții Fondului European de Investiții, conform criteriilor și procedurilor proprii care sunt descrise în apel, iar fiecare propunere de alocare va fi supusă aprobării Comitetului de Investiții al REF. Apelul nu se adresează companiilor interesate de a obține investiții de capital – acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectați.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat:

„Lansarea selecției intermediarilor financiari în cadrul instrumentului de investiții de tip equity din PNRR reprezintă o etapă esențială atât în vederea atingerii următoarelor jaloane relevante din PNRR, cât și, mai important, în atragerea de resurse pentru investiții în IMM-uri, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură (de ex. eficiență energetică sau energie regenerabilă). Beneficiind de expertiza partenerilor de la Fondul European de Investiții, ne dorim ca în curând noi fonduri de equity să investească în economia românească și să se creeze noi povești de succes prin aceste instrumente financiare.”

După doi ani de discuții despre importanţa strategică a Hub-ului Român de Inteligenţă Artificială, la ultima conferință a Guvernului României pentru programele de cercetare și dezvoltare care vor fi finanțate din fonduri europene s-a comunicat că acesta nu mai este o prioritate națională care va include o componentă importantă de cercetare și inovare.„În loc ca Hub-ul de IA să fie lăsat să se dezvolte printr-o colaborare sănătoasă, deschisă și reală între partea științifică și cea executivă, a fost trecut direct sub controlul strict al administrației publice și al Guvernului, uitând-se rolul crucial pe care specialiștii acestui domeniu trebuie să îl joace pentru ca IA să se dezvolte și să producă valoare în economie și în administrația din România, pe baze științifice și inginerești solide”, a reacționat comunitatea de IA din țara noastră în cadrul unei petiții online.

Pentru digitalizarea administrației, off the record s-a aflat că autoritățile publice au hotărât să folosească fondurile europene doar pentru achiziția de echipamente şi produse din acest domeniu de vârf, în loc să investească în cercetarea şi dezvoltarea de IA în România. În noul context, comunitatea științifica de IA din România a publicat o petiție online pentru susținerea acestui Hub şi pentru a continua dezvoltarea soluțiilor de IA din România cu comunitatea locală, considerând că doar așa pot fi sprijinite cercetarea şi inovarea românească.

Producătorii auto din România se confruntă cu un deficit de o sută de mii de angajați, în special de forță de muncă înalt calificată care să sprijine tranziția către industria 4.0, reiese dintr-un barometru.

,,România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producția digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forță de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii’’, a declarat Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Un procent de 72% din managerii din industria auto de la nivel local spun că își găsesc cu greu angajați specializați, în contextul în care industria are nevoie să facă tranziția către domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things).

Fără specializarea forței de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziției către Industry 4.0, a patra revoluție industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul a 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere, realizat de Frames și ACAROM.

57% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia la 6-9 luni de la anunțul de recrutare. 23% își găsesc angajații de care au nevoie după 3-6 luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la 3 luni.

Printre motivele identificate se numără numărul redus de absolvenți ai învățământului tehnic. 38% dintre respondenți au reclamat absența de pe piață a unor cursuri de calificare/recalificare în meseriile cerute de piață, precum “Sales Force Automation”, “Comunicare/colaborare online”, “Digital Customer service”,“Securitate cibernetică”, “Managementul calității în Industry 4.0”, “Management energetic cu platforme IoT (Internet of Things)”, “Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” “Programarea mașinilor automate de producție CNC”, “Programarea roboților industriali”.

Un alt motiv, identificat de respondenți, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparație cu alte domenii.

Organizația Salvați Copiii România recomandă renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice și introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii. Totodată, considerăm necesară desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene, și înființarea unor noi structuri deconcentrate.

Ținând cont de fenomenul extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară - 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară - Salvați Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educației Naționale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităților sociale și teritoriale și la asigurarea unui climat școlar pozitiv pentru învățare, necesare pentru reușita școlară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor și comunităților în care aceștia trăiesc.

Salvați Copiii supune atenției opiniei publice o serie de observații și propuneri cu privire la proiectul de lege aflat în dezbatere publică.

Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivocă a copiilor ca unici beneficiari primari ai activităților didactice și administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele școlare, a principiului interesului superior al copilului prevăzut de legislația internă1 - Constituția României (art. 49, alin 1) și Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Pentru a genera schimbările așteptate în atitudinea, comportamentul și deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinților și ale reprezentanților Ministerului Educației ori ai administrației publice centrale și locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct și trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului și să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învățământ și ale persoanelor amintite mai sus.

Ambasador al Pactului climatic european în România şi dedicată acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, Nicoleta Talpeş derulează de 13 ani „Guerrilla Verde”, un proiect de educaţie ecologică în şcolile din România, iar acum doi ani a lansat şi o platformă digitală dedicată educaţiei de mediu.

Guerrilla Verde este un concept de educatie alternativă de mediu iniţiat in 2009 de catre Media Image Factory, agenţie fondată de către Nicoleta Talpeş în 2007 şi specializată în proiecte de comunicare cu impact social, alaturi de parteneri ce se regăsesc şi in prezent. Nicoleta Talpeş a studiat psihologia şi asistenţa socială şi are un master în politici sociale europene la Universitatea din Bucureşti.

Nicoleta Talpeş este şi creatoarea GreenTech Film Festival, eveniment dedicat educaţiei şi promovării unui stil de viaţă sustenabil, cu grijă faţă de mediu şi tehnologiile verzi. Lansat în decembrie 2020 de către Comisia Europeană, Pactul climatic european este o iniţiativă la nivelul UE prin care cetăţenii, comunităţile şi organizaţiile sunt invitate să participe la acţiunile în domeniul climei şi să construiască o Europă mai ecologică. Ca parte componentă a Pactului verde european, Pactul climatic oferă tuturor un spaţiu pentru a face schimb de informaţii în legătură cu criza climatică, a dezbate pe această temă şi a acţiona, precum şi pentru a face parte dintr-o mişcare europeană pentru climă, în continuă expansiune.

Lansat în 2019, Pactul verde european este un plan de transformare a UE într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă şi prosperă şi de refacere a modului în care interacţionăm cu natura.

Fostul ministru al Educației a venit în podcastul Evz-Play cu idei și soluții care propun o platformă conservatoare în domeniul văzut ca un organ vital al stării nației. Daniel Funeriu a făcut, printre altele, dezvăluiri de senzație, legate de o întrebare cheie: ce fel de educație ne dorim, în fond?

Dialogul Funeriu- Andronic- Turcescu a dus la comparații necesare între școala românească și felul în care se face școală pe alte meridiane, dar și la o radografie necruțătoare a ceea ce merge prost în educație. Deși toată lumea e de acord că educația e la pământ, iar reforma sa e absolut necesară, politicienii fac mereu aceeași eroare sistemică. Se întrec în a anunța noi și noi legi confuzante, însă omit răspunsul la o întrebare fundamentală, care este chiar miezul problemei: ce fel de educație ne dorim?

Fost ministru al Educației, fizicianul Daniel Funeriu a semnalat că deși sunt discuții aprinse legate de rolul mai mare pe care ar trebui să-l aibă părinții, personal nu este de acord, aducând propriile argumente. Bun cunoscător al sistemelor de educație din Franța și Germania, țări unde a locuit și a profesat, fostul demnitar atrage atenția că profesorul nu trebuie să fie doar un mediator al transmiterii informațiilor.

Se face o confuzie, consideră Daniel Funeriu, între profesorul care trebuie să se bucure de prestigiu profesional și moral, și noua direcție a puterilor sporite ale părinților, în care vede o posibilă nouă dictatură.

România va primi un buget de 31,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin programul care promovează de coeziune la nivel european. Banii provin din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul de coeziune și vor asigura finanțarea unor investiții în domenii strategice. România este cel de-al 18 – lea stat membru al UE care a semnat acordul de parteneriat cu Comisia Europeană.

România va beneficia de un buget total de 31,5 miliarde euro prin politica de coeziune a UE, în perioada 2021-2027. Banii sunt destinați investițiilor menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale Uniunii. Fondurile din Uniunea Europeană vor finanța proiect din domenii precum economia, dezvoltarea socială și teritorială a regiunilor sale, dar și tranziția ecologică și digitală, potrivit unui comunicat transmis de Comisia Europeană.

Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDER, FSE+ și Fondul de coeziune), JTF și EMFAF. Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea care a fost adoptat, după cele cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.

Conform sursei citate, creșterea competitivității economice și a digitalizării va beneficia de un buget de 4,33 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și Regională (FEDR). Banii vor fi alocați pentru transformarea economică inovatoare și inteligentă a României.

Obiectivul acestui program este de a crește competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și susținerea cercetării și inovării, în special prin colaborarea dintre mediul de afaceri și cel universitar. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale. Comisia Europeană va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea de servicii publice digitale inovatoare. Proiectele vor viza îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.