Revista presei – 26 iulie 2021

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) lansează Centrul de Studii Evreieşti şi Israeliene, care îşi propune studierea şi promovarea interferenţelor culturale dintre comunitatea evreiască şi cea română, date fiind legăturile istorice strânse existente între cele două în Banat, relatează Agerpres, care citează un comunicat al UVT.

Inițiatorii proiectului sunt profesori şi cercetători din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, iar Maia Morgenstern, deţinătoare a titlului de Doctor Honoris Causa al UVT, va fi directorul onorific al acestei noi instituţii.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) încurajează excelența în rândul studenților săi, identificând în permanență modalități de a-i sprijini pe cei mai buni dintre aceștia în parcursul lor educațional. Acum oferă sprijin și îi încurajează pe absolvenții de excelență să urmeze și masteratul.

Începând din acest an, și șefii de promoție ai programelor de studii universitare de licență derulate de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) sunt scutiți de taxele de înscriere și de înmatriculare aferente procesului de admitere la studiile de masterat, fiind astfel încurajați să își continue parcursul educațional la cea mai importantă instituție de învățământ superior din regiunea de Vest a României. Prin această măsură, UVT își arată atât aprecierea față de rezultatele deosebite obținute de proprii absolvenți, dar și susținerea pentru aceștia în procesul educațional.

„Nu e puțin lucru să închei studiile universitare de licență ca șef de promoție, acest rezultat venind să confirme eforturile și reușitele de pe parcursul anilor de studii, realizate prin tenacitate, inspirație și talent, conducând la obținerea celei mai bune note generale de absolvire din promoția unei facultăți. Pentru că apreciem personalitățile acestor tineri valoroși, am decis să oferim scutirea de taxele prevăzute în procesul de admitere la studiile universitare de masterat pentru cei care au absolvit ciclul de licență ca șefi de promoție la programele de studii ale celor 11 facultăți din UVT, o motivație suplimentară pentru a-și continua pregătirea universitară în comunitatea noastră.”, a spus Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare anti-COVID peste media sistemului de învăţământ (60%), a declarat, duminică, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la conferința de presă care a avut loc la Romexpo, unde se organizează examenul de admitere la medicină, în București. Ministrul a adăugat că în locul obligativităţii imunizării preferă organizarea de centre şi promovarea importanţei şi necesităţii vaccinării în rândul personalului angajat în sistem, transmite Agerpres. La rândul său, rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila”, Viorel Jinga, a precizat că, din toamnă, cursurile se vor desfăşura cu prezenţă fizică.

„Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare peste media, deja, cea mai ridicată a sistemului de învăţământ, 60% din personalul didactic auxiliar, didactic neauxiliar şi nedidactic, vaccinat. Faţă de acest procent, universităţile au un procent şi mai mare. Preferăm să organizăm centre de vaccinare şi să promovăm importanţa şi necesitatea vaccinării în raport cu obligativitatea vaccinării. Nu cred că este normal să impunem această condiţie, începând cu elevii şi studenţii. Avem alte persoane, angajaţi din sistemul de învăţământ, din sistemul de sănătate, care trebuie să se vaccineze pentru a da un exemplu elevilor şi studenţilor”, a declarat Cîmpeanu.

Rectorul UMF, Viorel Jinga, a precizat că la universitatea pe care o conduce, 89% dintre studenţi sunt vaccinaţi.

„Sigur că o să-i lămurim pe ceilalţi, poate până începe anul şcolar, anul universitar. Chiar şi celor de aici (candidaţilor la admiterea la UMFCD – n.r.) le-am pus un anunţ, dacă vor, alături este centrul de vaccinare, după ce-şi termină examenul să treacă pe acolo”, a declarat Jinga.

El a amintit că, potrivit celei mai recente decizii a Senatului universităţii, cursurile se vor desfăşura din toamnă cu prezenţă fizică, faţă în faţă.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, se declară convins că un eventual val patru al pandemiei de COVID-19 nu va fi atât de agresiv încât să împiedice derularea normală a procesului de învăţământ. El spune că prezenţa fizică la cursuri este necesară pentru a stopa pierderile nu numai în plan educaţional, ci şi în plan social, comportamental pentru elevi, studenţi şi cadre didactice.

"Pierderile au fost mari şi foarte mari. După cum cred că vă amintiţi, din prima zi a mandatului meu de ministru, am declarat ca obiectiv întoarcerea la şcoală cu prezenţă fizică. Am făcut pas cu pas tot ce s-a putut face în raport cu evoluţia epidemiologică. Deci, în mod evident, sunt susţinătorul prezenţei fizice în şcoli, fără să neg avantajele pe care această perioadă le-a avut din perspectiva îmbunătăţirii abilităţilor digitale ale profesorilor, elevilor, studenţilor, dar prezenţa fizică este necesară pentru a stopa acele pierderi nu numai în plan educaţional, ci şi în plan social, comportamental pentru elevi, studenţi şi cadre didactice", a declarat Sorin Cîmpeanu duminică, potrivit Agerpres.

Ministrul s-a declarat "optimist" în privinţa unui val patru al pandemiei de COVID-19 în ţara noastră.

"Permiteţi-mi să fiu optimist, am dreptul să fiu optimist şi, chiar dacă va fi un val patru, sunt convins că nu va fi la fel de agresiv, nu va fi atât de agresiv încât să pună probleme din perspectiva derulării unui proces de învăţământ normal, care, repet, să stopeze din pierderile care au fost foarte mari şi care sunt foarte dificil de recuperat. Dacă vom intra în continuare în online, aceste pierderi se vor amplifica, cu efecte pe termen lung şi cu posibilităţi de recuperare foarte reduse", a spus Sorin Cîmpeanu.

Germania. Dezbateri pe tema vaccinării obligatorii a profesorilor. Merkel e împotrivă

Un genetician și membru al Consiliului de Etică din Germania, care oferă recomandări Guvernului, a propus să li se impună vaccinarea anti-COVID profesorilor și personalului auxiliar din grădinițe și școli. Reacțiile negative au apărut îndată, inclusiv cancelarul Angela Merkel a fost împotrivă, conform Der Spiegel. „Oricine intră într-un grup de persoane vulnerabile în urma liberei alegeri a profesiei are o responsabilitate specială legată de locul de muncă”, a declarat geneticianul Wolfram Henn. Merkel, însă, a fost fermă: „Nu va exista nicio vaccinare obligatorie”, a precizat aceasta pentru presa germană. Un reprezentant al cadrelor didactice a respins, de asemenea, această măsură. „Nu avem nevoie acum de o discuție despre vaccinarea obligatorie a unei categorii profesionale care este în proporție covârșitoare vaccinată”.

Spania. Numărul materiilor nepromovate nu mai e decisiv pentru repetarea anului școlar

În șapte regiuni ale țării, inclusiv Catalonia, profesorii se gândesc la nevoile și binele copiilor, nu doar la numărul materiilor nepromovate, înainte să-i lase repetenți. 41% dintre elevii spanioli se bucură de aceste măsuri din învățământul primar și secundar obligatoriu, care s-au luat în condițiile pandemiei. Dar Guvernul și-a propus să impună această abordare educațională la nivel național: cadrele didactice să ia în considerare și alte aspecte când decid viitorul elevilor, pe lângă situația școlară. În Madrid, regiunea care a criticat vehement această propunere, elevii au voie să treacă în următorul an chiar și când rămân repetenți la cinci materii. Sindicatele profesorilor dezaprobă planul Guvernului, în timp ce directorii și profesori care aplică metoda în școlile lor o consideră pozitivă. Ei precizează, totuși, că nu va rezolva eșecul școlar. Potrivit unui raport PISA, 29% dintre elevii din Spania au repetat cel puțin o clasă până la 15 ani, scrie El País, ceea ce costă țara cam 3 miliarde de euro pe an.

Lipsa profesorilor din învăţământul universitar este o problemă care impactează direct numărul de absolvenţi creaţi de o universitate. În lipsa suplimentării numărului de cadre didactice, facultăţile din România nu vor putea depăşi pragul actual de absolvenţi pe care îi oferă.

„Trebuie să ne uităm la învăţământul superior şi aici aţi pus întrebarea cum putem să creştem. Aici lucrurile sunt clare. Deci avem această lipsă de profesori care nu ne permite să creştem numărul de locuri şi în consecinţă nici numărul de absolvenţi nu creşte spectaculos”, a spus Radu Gramatovici la ZF Live.

În această situaţie, statul român ar putea avea un cuvânt de spus, prin crearea unor facilităţi destinate viitorilor profesori universitari, ce ar putea face catedra mult mai atractivă pentru aceştia.

„Statul  ar putea să o ofere bonificaţii şi beneficii tinerilor care vor să intre ca profesori în învăţământul superior. Asta este singura singura soluţie care ar putea avea un efect în cascadă”, a mai declarat prorectorul.

O agenție europeană care nu e agenție, o primă președinție rotativă a Uniunii, o mână de români aproape de cercurile puterii, la Bruxelles, și un vârf al influenței politice românești în Parlamentul UE. Acesta ar fi portretul-robot al profilului României în Uniunea Europeană.

La 14 ani de la aderare, Panorama face un bilanț menit să arate care e locul nostru în Uniune și cât de influenți suntem la Bruxelles. Bilanțul arată, printre altele, că stăm mai bine ca niciodată la nivel legislativ (influența politică în Parlamentul European) și în continuare prost la nivel executiv (funcții de management în Comisia Europeană).

Vedem, în prima parte a inventarului influenței românești, cine sunt unii dintre cei mai puternici români din instituțiile europene. Mulți dintre ei le sunt complet străini celor de acasă, dar au pe mână bugete de zeci de miliarde de euro și puterea de a influența viața a sute de milioane de oameni. Analizăm, în același timp, de ce suntem mulți, dar încă departe de putere.

Niciun director general român în Comisia Europeană

Ne uităm întâi la Comisia Europeană, o instituție extrem de importantă, în care ne dorim să avem o prezență românească solidă. Vorbim aici în primul rând despre funcționarii de la vârful piramidei UE, cei care au extrem de multă putere în marile dosare europene.

Balanța de putere din interiorul Comisiei poate fi explicată simplu după cum urmează: în vreme ce comisarii sunt numiți politic, „ministerele” lor sunt organizate în direcții generale (DG). Acestea sunt conduse de funcționari europeni ajunși acolo prin concurs.

Sigur că, oficial, ei nu-și reprezintă țara. Realitatea e, însă, că șefii acestor direcții generale sunt de multe ori cei mai influenți oameni din Comisie. Spre deosebire de comisari, care sunt interfața politică din executivul european, funcționarii din direcțiile generale chiar trebuie să știe în detaliu fiecare dosar care le ajunge pe birou.

Dintre ei, directorul general e persoana imediat sub comisarul european, cea care trebuie să implementeze, să gestioneze și să administreze tot ce înseamnă politicile pe care le dă comisarul responsabil de acea direcție generală. De la el pornesc decizii care vor avea impact asupra vieții de zi cu zi a europenilor. De aceea e considerat o persoană extrem de influentă.

Am analizat organigramele tuturor celor 56 de departamente și agenții din cadrul Comisiei Europene și am constatat că România e în continuare serios sub-reprezentată în managementul acestei instituții-cheie. Nu există niciun român în funcția de director general și doar unu în cea de director general adjunct.