Revista presei – 26 ianuarie 2023

Universitatea de Vest din Timișoara vă invită la proiecțiile „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”.

Universitatea de Vest din Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara invită publicul să vizioneze patru documentare în care trecutul și prezentul se întrepătrund pentru a oferi o experiență deosebită de explorare a orașului.

Proiecțiile vor fi difuzate la Cinema Victoria și vor începe la ora 18:00, după următorul program:

25 ianuarie

„Trei OZN-uri la Timişoara şi o poveste despre apă”. O incursiune spectaculoasă în istoria uzinei de apă din Timişoara, cu secvenţe total necunoscute publicului.

Durată: 25 minute

„Legenda Casei H”. Filmul reconstituie povestea proiectării şi construirii unei case-unicat din Timişoara, dar şi din România, multi-premiată naţional şi internaţional, operă a arhitectului Radu Mihăilescu.

În acelaşi timp, pelicula reface traseul unor biografii pe care construirea casei le modifică total în bine, de la comanditar, la muncitori şi arhitect.

Durată: 26 minute

Dialog cu: Adriana Babeți și Robert Șerban

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a înființat, alături de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV), consorțiul AGRITECH. Prin intermediul acestuia se vor atrage fonduri de până la 21 milioane de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru realizarea unui proiect de dezvoltare a învățământului dual.

Din cadrul consorțiului fac parte mai multe unități administrativ-teritoriale, companii și licee din Moldova, iar proiectul va presupune construcția în regiunea Ezăreni, pe un teren pus la dispoziție de USV Iași, a unui complex integrat pentru îmbinarea activităților teoretice cu cele practice. Practic, complexul respectiv presupune realizarea unui spațiu integrat cu toate serviciile sociale necesare: cantină, cazare, sală de sport, cât și laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație, pentru a se putea desfășura practica la diverse niveluri, după cum dorește fiecare universitate în parte.

Vor fi organizate activități în regim dual, în colaborare cu companii din mediul economic, parteneri tradiționali ai USV și TUIASI, de la nivel liceal și postliceal, până la nivel de licență, masterat și doctorat desfășurat într-un astfel de cadru. Scopul este de a se asigura o „rută profesională completă pentru învățământul tehnic superior” pentru tinerii care vor să se pregătească în paralel cu standardele solicitate de piața muncii pe toată durata studiilor.

Rectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, și-a exprimat speranța că acest sistem poate fi un vector de imagine pentru domeniile tehnice, care în ciuda creșterii atractivității în rândul tinerilor, par a rămâne în urma domeniilor care nu presupun cunoștințe științifice sau de inginerie.

„Sistemul integrat teorie-activitate practică, denumit învățământ dual în termenii proiectului, are menirea de a racorda mai direct elevii de liceu și, ulterior, studenții din domeniile tehnice la activitățile, cerințele și tendințele specifice companiilor cu activitate în domeniile vizate. Un astfel de sistem este susținut și derulat în cadrul consorțiului AGRITECH, consorțiu mixt, în care USV Iași si TUIASI le revine rolul de a coordona, elabora și dezvolta aceste activități, care vor include licee tehnologice, companii, însă și reprezentanți ai UAT din Iași, Fălticeni, Târgu Neamț, Miroslava etc. În mod evident, acest sistem va permite o înțelegere mai bună a pieței și cerințelor acesteia de către absolvenții de liceu sau facultate, o armonizare pe verticală a programelor ciclurilor preuniversitare și universitare, precum și o racordare a acestora la solicitările companiilor”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

Fondatoarea Merito, Măriuca Talpeș, atrage atenția asupra faptului că profesorii care au debutat înainte de 1989 se vor pensiona în aproximativ 2-3 ani. Acest lucru va conduce la un deficit de cadre didactice. Salariile sunt prea mici pentru a atrage profesori debutanți.

Un profesor debutant are salariul de bază mai mic cu 40% față de salariul mediu pe economie din România. Fondatoarea Merito a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea creșterii salariului actual la un nivel egal cu salariul mediu, scrie edupedu.ro.

Invitată într-o emisiune a postului de televiziune TVR, Măriuca Talpeș a expus mai multe probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ la nivel de resurse umane. Aceasta a expus condițiile de intrare în sistemul școlar ale profesorilor proaspăt ieșiți de pe băncile facultății, prima și cea mai importantă fiind remunerația pe care aceștia vor să o primească.

„Un lucru foarte grav, de exemplu, este acum faptul că creșterea salariului este cu vârsta în învățământ, nu cu performanța. Atmosfera din școală, asta înseamnă echipa din cancelarie, asta înseamnă managementul școlii, asta înseamnă inspectorat, minister și așa mai departe, toată cultura acestui sistem de educație trebuie să se schimbe în favoarea domnilor profesori. Trebuie să-ți facă plăcere, trebuie să ai un plan de carieră și dacă ai rezultate cu copiii trebuie să-ți crească salariul” a declarat doamna Talpeș.

Ministrul Culturii propune ca elevii să fie obligați să meargă la teatru, operă sau muzeu: „Apoi să facă un eseu despre ce au văzut”.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, consideră că România se confruntă cu o lipsă de modele. El spune că a vorbit cu ministrul Educaţiei, Ligia Deca, să se găsească soluţii pentru a aduce cât mai mulţi elevi în sălile de spectacol de la teatru, operă sau la muzee, transmite Agerpres, citat de digifm.ro.

Întrebat ce ar trebui făcut ca, în locul manelelor, copiii şi tinerii să asculte alte genuri muzicale, ministrul Culturii a răspuns:

„Nu sunt pentru manele, şi o spun public, nu pentru muzica în sine, ci pentru ceea ce reprezintă ea şi cam cu cine te învecinezi când asculţi manele. Orice se întâmplă artistic, chiar şi pseudo-artistic, nu poate fi interzis. Am depăşit acel fenomen. Tot ce putem noi face este să creştem copiii de aşa natură încât să nu se mai identifice cu tipul ăla de mesaj. Avem lipsă de modele”.

El spune că a avut o discuţie cu ministrul Educaţiei să se găsească soluţii pentru a aduce cât mai mulţi elevi în sălile de spectacol de la teatru, operă sau la muzee. „Am vorbit cu doamna Ligia Deca şi am rugat-o foarte mult să considere, în momentul în care face programele, obligativitatea mergerii la teatru, la operă, la muzeu. Copiii, după ce fac această vizită, să facă un eseu despre ceea ce au văzut, astfel încât să le creştem obiceiul de a face acest lucru. Acum este recomandat, foarte puţină lume se întâmplă să meargă pe la instituţii de cultură şi lucrurile nu pot merge bine în felul ăsta”, a susţinut Romaşcanu.

În opinia sa, este nevoie de readucerea respectului faţă de meserii.

„A fost un sondaj în Bucureşti, acum câţiva ani de zile, şi 51% din copii au spus că şi-ar dori să fie, şi nu dau nume, dar un mare proprietar de club, de fotbal şi de terenuri. Noi, clasa politică, avem o problemă pentru că trebuie să furnizăm modele. Lumea academică trebuie să furnizeze modele adevărate. Trebuie să re-respectabilizăm meseriile care contează: profesorii să fie bine plătiţi, medicii încep să fie deja bine plătiţi, să poţi să arăţi într-o vreme în care totul, din păcate, totul e foarte material, că succesul în viaţă poate veni şi altfel decât repede”, a spus Romaşcanu.

Simona Mitrea, directoarea Romanian Gifted School din București, a explicat pentru Școala 9 cum funcționează educația dedicată copiilor cu abilități înalte. Își numește elevii, care în proporție de 90% un coeficient de inteligență peste medie, „talentați”. Se ferește de termenul „geniu”, despre care crede că și-a pierdut din semnificație prin folosirea în exces. Unde mai pui că uneori abilitatea înaltă poate sta „pitită” sub dificultăți de învățare, dislexie, Asperger, ADHD. De aceea, Simona folosește în școala ei metode netradiționale, adaptate nevoilor fiecărui copil.

Simona Mitrea lucra în 2011 în sectorul bancar. De atunci a făcut primii pași spre domeniul educațional. Zona aceasta a fascinat-o încă din copilărie, încă de când le „preda” tuturor copiilor din vecini diverse materii și îi „învăța” să cânte la pian, instrument la care ea cânta de la vârsta de 4 ani.

La începutul anilor ’90 a ales să urmeze un liceu cu profil real, mate-info, și apoi a făcut Academia de Studii Economice – licență și master. Retrospectiv crede că poate i s-ar fi potrivit Științele Educației sau Psihologie, dar nu erau domenii „la modă” atunci.

Așa că, abia după ce a mâncat economie pe pâine, a ajuns să-și completeze studiile cu un master în management educațional (MEOPE) și un doctorat care este pe ultima sută de metri, în Științele Educației, la Universitatea București.

În 2020 a pus bazele Romanian Gifted School (RGS), o școală care se adresează copiilor cu abilități înalte. A avut curajul să facă asta în plină pandemie, asta și pentru că planul era pritocit de ceva vreme.

Școala sa nu este acreditată în sistemul românesc de învățământ, dar are acreditarea British School Overseas (Școli britanice de peste hotare) și este în proces de autorizare pentru Bacalaureatul Internațional.

Răspunsul Uniunii Europene la rețeaua chineză de proiecte comerciale și de infrastructură de pe întreg globul începe să se concureze, Comisia având o listă de 70 de proiecte prioritare, printre primele anunțat public fiind realizarea unui cablu electric submarin pe sub Marea Neagră pentru transportul de energie verde din Azerbaidjan până în România, transmite Politico.

Proiectele emblematice din cadrul schemei europene Global Gateway urmăresc să ofere țărilor în curs de dezvoltare o alternativă la Inițiativa Belt and Road a Chinei, prin care Beijingul își proiectează puterea de-a lungul rutelor comerciale strategice prin dezvoltare de porturi, scheme energetice și rețele de telecomunicații.

Primele proiecte ale Global Gateway includ un cablu pe sub Marea Neagră; un cablu submarin de fibră optică pentru a conecta țările mediteraneene și nord-africane și un baraj și o centrală hidroelectrică în Camerun.

Acestea sunt doar câteva dintre cele 70 de proiecte prioritizate de UE în acest an, potrivit unui document obținut de Politico. „Global Gateway devine ceva concret”, a comentat un oficial european.

Inițiativa europeană ar urma să coste circa 300 de miliarde de euro.