EȘTI AICI:
Revista presei – 26 ianuarie 2022

Revista presei – 26 ianuarie 2022

Facebook 851x315 NDI 2022 V2
Noaptea Ideilor 2022, o ediție a gândirii și a creației europene în timpuri grele
radioromaniacultural.ro

Începând din data de 27 ianuarie, în peste 100 de țări din întreaga lume, Noaptea Ideilor va marca rezistența circulației ideilor și a cunoașterii în timpuri de criză

Cea de-a șaptea ediție a proiectului Noaptea Ideilor se desfășoară anul acesta în jurul temei „Să (re)construim împreună” care deschide dezbaterea asupra reinventării societății în contextul provocărilor cu care se confruntă. Evenimentul este o întâlnire anuală de neratat în programarea institutelor franceze din lumea întreagă menită să adune un public divers în dialog cu intelectuali, artiști, mediul academic sau instituțional.

În acest an, Noaptea Ideilor va fi marcată de debutul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, motiv pentru care discuțiile ce vor avea loc vor fi inspirate din cele europene.

În România, Noaptea Ideilor va avea loc pe 27 ianuarie, în format hibrid (la distanță și cu public în sală) și va debuta în fața publicului, la București: de la ora 17.30, în Atriumul Institutului Francez. Managerul cultural Corina Șuteu va modera o discuție europeană alături de dramaturgul Matei Vișniec, artistul Mircea Cantor, jurnalista Alexandra Tănăsescu și Julien Chiappone-Lucchesi, Directorul Institutului Francez din România.  Schimburile de idei se vor purta în jurul a două axe: mobilitatea artiștilor în Europa și economia Industriilor Culturale și Creative.

Programul serii va continua cu un «Grand dialogue», unul dintre cele 13 Mari Dialoguri ale acestei Nopți la nivel internațional, transmis în direct, de la Riga (19.00), între Vaira Vike-Freiberga (fost președinte al Letoniei) și Titus Corlățean (președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului României). Întâlnirea va fi moderată de filosoful Xavier Landes,  profesor la Stockholm School of Economics din Riga și va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Institutului Francez din România.

Tot în data de 27 ianuarie, după ora 20.00, pe paginile de Facebook ale Institutului Francez din România și Institutul Francez din Timișoara vor fi difuzate capsule video produse special de către Institutul Francez de la Timișoara, cu ocazia Nopții Ideilor. Dragomir Drăgan (Bienala de arhitectură BETA), Pepe Peralta Guerrero (FOR și FABER), Ana Maria Ursu, (Asociația Solidart și Teatrul Basca), Sergiu Lazin (Asociația Cetățean de Traian), Mihaela Vețan (Asociația CRIES), Andreea Argeșeanu (Organizația Studenților – Universitatea de Vest Timișoara) sau Flavius Ilioni (Asociația LOGS) sunt reprezentanți activi ai scenei culturale timișorene care vor răspunde la întrebarea legată de tema acestei ediții: „Cum reconstruim împreună?”

Seara se va termina cu proiecția filmului documentar „Indes galantes” de Philippe Béziat la cinema Elvire Popesco, la ora 20.00, un film despre un pariu curajos : reinventarea în cadru modern a operei lui Jean-Philippe Rameau.

2004012scoalatablaclasa
Mai multe școli din Timișoara s-ar putea închide din cauza frigului din clase. Colterm așteaptă ajutor de la Guvern
tion.ro
Temperaturile scăzute din ultimele zile, precum și problemele pe care le are societatea de termoficare a orașului, care ar trebui să asigure temperaturi optime în școlile, spitalele și locuințele din Timișoara, ar putea duce la închiderea mai multor unități de învățământ. Părinților îngrijorați li se spune să îi trimită pe copii la școală „îmbrăcați mai bine”, în timp ce primăria așteaptă ajutor de la Guvern pentru Colterm. UPDATE. Liceul Grigore Moisil trece în sistem online
Inspectorul Școlar Cosmin Hogea spune că mai multe școli din Timișoara ar putea trece în sistem online în următoarele zile deoarece în clase este mult prea frig. Se așteaptă deciziile Consiliilor de Administrație.

„Până acum am avut semnale de la unități de învățământ […]. Este vorba de Liceul Auto, Liceu Alimentar, Liceul Azur, și Colegiul Grigore Moisil cu liceul și clasele de gimnaziu. Temperatura este scăzută, între 12-14 grade, și nu se poate desfășura activitatea didactică. La Grigore Moisil unde funcționează liceul încălzirea este pe curent și se pot produce evenimente neplăcute. Din păcate nu ține de noi și nu putem interveni în problema căldurii de la oraș, noi putem interveni cu bani și să îi alocăm pentru utilități”, a explicat Cosmin Hogea pentru Tion.

Dacă în dimineața zilei de marți, doar două școli din Timișoara trecuseră în sistem online din cauza temperaturilor scăzute din sălile de clasă – fiind vorba de Colegiul „Henri Coandă” și Liceul de Arte Plastice – numărul acestora ar putea crește.

La Colegiul „Henri Coandă” s-au înregistrat temperaturi chiar și de 8 grade în clasă. Ultimele lucrări de reabilitare au fost făcute aici în urmă cu 57 de ani. Viceprimarul Ruben Lațcău a anunțat că liceul va fi reabilitat, însă abia anul acesta demarează proiectarea.

Problema este însă una dublă. În primul rând, la multe dintre școlile aflate în gestiunea Primăriei Timișoara nu au mai fost făcute lucrări de reparații de ani întregi. Investițiile ar trebui făcute din bugetul local. În școlile mai „norocoase”, unde au fost făcute lucrări de reabilitare în ultimii ani, temperaturile sunt suficient de crescute pentru a fi permisă desfășurarea cursurilor. Dificultățile apar în cazul clădirilor mai vechi, cu instalații de încălzire învechite.

IMG 9524 FWAB
Fenomenul de bullying: 76% dintre copii sunt certați la școală, 56% dintre părinți își pedepsesc copiii - studiu
hotnews.ro
Un procent ridicat dintre copii - 76% - spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc, în timp ce 22% dintre copii sunt expuși abuzului verbal și limbajului violent în mediul școlar, conform datelor centralizate de Salvați Copiii România în 2021. Studiile arată că, desi bullyingul este un fenomen vizibil în școli, specialiștii care lucrează cu copiii de grădiniță pot observa primele semne de bullying de la vârste foarte mici.
Abuzul fizic asupra copilului în familie este asociat semnificativ cu comportamente de tip bullying între copii în școală, în condițiile în care 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc.
Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar, arată Salvați Copiii.
Primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești, lansat de Salvați Copiii în 2016, arăta că:
  • 73% dintre elevi au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar;
  • 3 din 10 copii sunt excluși în mod constant din grupul de colegi;
  • 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi;
  • 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
Studiile relevă că, desi bullyingul este un fenomen vizibil în școli, specialiștii care lucrează cu preșcolarii pot observa primele semne de bullying de la vârste foarte mici. Încă de la vârsta de 3 ani, în relațiile dintre copii se întâlnesc comportamente de excludere socială – ignorare, eliminare din joc, condiționarea prieteniilor, conform sursei citate
În perioada februarie 2020 – iunie 2021, Salvați Copiii a pilotat programul ”Să fim prieteni – Fără bullying în grădinițe” în 5 grădinițe din București, dezvoltând competențele specialiștilor din unitățile de învățământ, informând și implicand părinții și distribuind materiale educaționale specifice metodologiei către 450 de copii.
Foto SRI Ro 820x562
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine le recomandă celor pe care îi educă să devină ofițeri operativi şi ofițeri analiști în Serviciul Român de Informaţii
edupedu.ro

Recrutarea studenților în SRI este susținută de o nouă facultate a Universității din București, la doar câteva zile după un anunț similar făcut de Facultatea de Filosofie. De data aceasta este vorba despre Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. “Vă aducem la cunoștință faptul că Serviciul Român de Informaţii (SRI) selecționează, în perioada 17 ianuarie-04 februarie 2022, candidați pentru încadrarea ca ofițeri operativi şi ofițeri analiști”, își anunță Facultatea de Limbi și Literaturi Străine comunitatea de studenți.

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine atașează în anunțul transmis studenților o “Broșură Cariere” a SRI, “Ghidul Candidatului” în Serviciul Român de Informații, precum și adresa la care îi îndeamnă să-și trimită CV-urile.

Amintim că în urmă cu doar 4 zile Facultatea de Filosofie a Universității din București și-a anunțat oficial studenții că pot începe o carieră în Serviciul Român de Informații (SRI), transmițându-le că pot candida “pentru încadrarea ca ofițeri operativi și ofițeri analiști”. Același Ghid de recrutare în SRI a fost diseminat către propriii studenți și de Universitatea Transilvania din Brașov, pe 20 ianuarie 2022.

De remarcat că în susținerea acestor demersuri a ieșit Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Într-o intervenție la Digi 24, după ce Edupedu.ro a scris că Facultatea de Filosofie de la București și-a anunțat propriii studenți că pot face carieră în SRI, Daniel David a luat apărarea Serviciului Român de Informații condus de Eduard Hellvig ca angajator care ar fi cerut Universității din București să-i disemineze anunțurile de angajare.

“Eu cred că e un semn foarte bun și mă bucur că semnul ăsta îl dă directorul actual al SRI-ului, care e absolvent al UBB-ului și eu cred că știe ce face”, a afirmat Daniel David. Rectorul UBB a mai spus că un absolvent de filosofie are o serie de competențe care îl fac căutat, „nu văd de ce nu ar fi eligibil; sigur că probabil ar intra și într-o pregătire specifică”. David a precizat că aceste mesaje „nu s-au adresat doar celor de la filosofie”, ci și studenților de la filologie în general, din aria tehnică „și este o oportunitate pe piață, ținută la vedere. Doamne ferește să ajungem în vechea logică, în care totul se face prin mijloace specifice”.

Amintim că Serviciul Român de Informații este condus de Eduard Hellvig, fost deputat PUR, PC și apoi PNL, licențiat în Științe Politice la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvent apoi al Școlii de Vară organizată de Centrul de Studii Post-Comuniste, Universitatea Maryland College Park şi Centrul de Studii Post – Comuniste şi Fundația Soros, absolvent al Colegiului Național de Apărare, al Centrului European de Studii de Securitate SES, Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall” și doctor în Științe Politice la școala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPA) din Bucureşti (sursa aici).

241877923 1960835170760907 386992716710323902 N 6jul
Profesoara de istorie din Timișoara care predă și la stat și la privat. „Și într-un mediu, și în celălalt, profesorul face diferența”
scoala9.ro

Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.

„Ce-o să fac? Știu istorie, știu cumva să predau, dar copiii ăștia sunt așa de diferiți. Cum pot să ajung la ei?” Adriana Bălaj a ajuns în primul ei an la catedră să predea în școala în care a învățat, în Cărpiniș, Timiș. „Un sentiment de singurătate”, asta își amintește că a simțit. Era singură acolo, ea, o tânără femeie de 21 de ani și elevii, 20 de perechi de ochi țintă spre ea.

„Apoi, m-a izbit că școala arăta cam ca atunci când eram eu elevă, mă așteptam să fie schimbări în bine, să ai alte instrumente. Și astăzi sunt table cu cretă în unele școli, deci nu mă mai miră că în cei opt ani de când predau e la fel.”

În primii ani a avut călăuză modelul învățătoarei sale și a profesorilor de istorie din gimnaziu și liceu. A înțeles repede că un profesor nu devine profesor în momentul în care se vede cu o diplomă de facultate în mână și primește un catalog sub braț. Iar „sistemul” nu era pregătit pentru ambițiile Adrianei. Mai mult, era aproape hotărât să o descurajeze. Deși luase notă mare la titularizare, nu s-a găsit pentru ea în tot județul o catedră întreagă de 18 ore, așa că a trebuit să facă naveta la patru școli diferite din județ.

„Mă trezeam undeva la 5 ca să-mi pregătesc toate lucrurile. Erau mai multe posibilități: era tren de la Gara de Nord, la 6.20, ca să ajung în următorul oraș, Jimbolia, la granița cu Serbia, iar de acolo făceam autostopul pentru că nu exista încă microbuz școlar să ne ia și pe noi, pe profesori.” Revenea pe la 5 înapoi în Timișoara. A doua zi, alt sat, alte mijloace de transport. Își nota în fiecare zi satul în care trebuie să ajungă, să nu le încurce. Nu era singurul profesor cu un asemenea program și e convinsă că și azi sunt destui.

Se simțea obosită și frustrată pentru că uneori nici colegii ei nu înțelegeau de ce a ajuns să facă acest du-te-vino. Și mai ales, pentru ce? „O doamnă director de la o școală gimnazială din unul dintre sate, cred că de la 50 de kilometri distanță, zicea că ar fi trebuit să învăț să iau titularizarea ca să-mi iau o singură școală sau să mă duc în Timișoara, că vin cu pretenții la orar. Nici măcar dumneaei nu înțelegea că luasem o notă mare, dar nu existau ore titularizabile în județ.”

În 2020, 6% dintre europenii angajați făceau naveta, adică în jur de 12 milioane de persoane, potrivit Eurostat. În România, timpul mediu pe care îl facem până la muncă este de 27 de minute, dar există 6% dintre angajați care petrec mai mult de o oră pe drum. Adriana a fost în această categorie timp de cinci ani.

5G Infographic Ro E1643099176272
TEHNOLOGIE - Dezvoltarea 5G va aduce 1.000 mld. euro în plus la PIB-ul UE – Raport Curtea de Conturi Europeană
cursdeguvernare.ro

Cheltuielile de 400 de miliarde de euro pentru dezvoltarea comunicațiilor 5G în Uniunea Europeană vor aduce 1.000 de euro în plus la produsul intern brut (PIB) al UE, până în 2025, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene.

De asemenea se vor crea sau transforma până la 20 de milioane de locuri de muncă în toate sectoarele economice, pentru implementarea unor reţele 5G securizate în statele membre ale UE.

Raportul mai spune însă că există întârzieri considerabile în implementarea reţelelor 5G în statele membre şi că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia problemele de securitate în implementarea reţelelor 5G.

„Tehnologia 5G oferă numeroase oportunități de creștere, dar, în același timp, vine cu anumite riscuri: numărul limitat al furnizorilor capabili să construiască și să opereze rețele 5G sporește fenomenul de dependență și riscurile asociate ingerințelor din partea unor „actori statali ostili” – spune raportul citat.

Țările UE ritmuri foarte diferite. Obiectivele UE – greu de îndeplinit

Toate statele membre, cu excepția Ciprului, a Lituaniei, a Maltei și a Portugaliei, au atins obiectivul intermediar stabilit pentru 2020 de a avea cel puțin un oraș important cu acces la servicii 5G. Totuși, multe țări din UE au întârzieri în ceea ce privește implementarea rețelelor lor 5G.

Comisia Europeană consideră că, în cazul a 16 țări din UE, probabilitatea de a atinge obiectivul stabilit pentru 2025 este, în cel mai bun caz, medie (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Irlanda, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia) și, în cel mai rău caz, scăzută (Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru și Grecia), spune raportul Curții de Conturi.

Până în noiembrie 2021, 23 de state membre încă nu transpuseseră directiva UE, care, printre alte acțiuni, stabilește termene pentru atribuirea benzilor de pionierat pentru 5G.

În ritmul actual de punere în aplicare, auditorii avertizează că, cel mai probabil, obiectivele UE pentru deceniul actual nu vor fi îndeplinite.

Până la sfârşitul anului 2020, 23 de state membre lansaseră servicii 5G comerciale şi atinseseră obiectivul intermediar de a avea cel puţin un oraş important cu acces la astfel de servicii.

 

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.