Revista presei – 26 februarie 2021

Ordinul comun nr. 3235/2021 al miniștrilor Educației și Sănătății, emis înainte de începerea semestrului al doilea și redeschiderea parțială a școlilor, interzice schimbul de obiecte personale între copii. Doar că obiectele personale nu sunt definite.

Având în vedere discuțiile acelui moment, în mod evident prevederea urmărea să împiedice ceea ce era și previzibil, și periculos, în primul rând schimbul de măști între copii sau partajarea sticlei de apă, a creioanelor pe care copiii au obiceiul să le mai și roadă, mai ales cei din ciclul primar care sunt cu toții la școală.

Nu s-a întâmplat așa și nici norocul n-a făcut să aibă toți același punct de vedere, nici măcar în cadrul aceluiași minister.

Seretarul de stat în MEN, Sorin Ion, a anunțat la Europalibera.ro că mărțișoarele și florile sunt interzise: „Trebuie să respectăm legea, așa cum este. Nu cred că cineva va da o derogare de la ordinul comun și să spunem că se interzice schimbul de obiecte personele, mai puțin mărțișoare și flori.”

Dacă pentru o floare și un mărțișor vârfurile Ministerului Educației nu pot să se pună de acord și nu discută înainte de a oferi o soluție, ce așteptări putem avea în privința unor chestiuni serioase?

Cât de mare e haosul din spatele unor asemenea declarații contradictorii?

În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.

Cornelia Popa - Stavri este secretar general al Federației de Sindicate Libere din Învățământ (FSLI) care reprezintă peste 160 de mii de angajați din sistemul educațional preuniversitar. Cu o vechime de 30 de ani în federație și formatoare de profesori, Cornelia Popa - Stavri explică într-un interviu pentru Școala 9 cum se poziționează față de criticile care li se aduc cadrelor didactice, mai ales în perioadă de pandemie din cauza problemelor legate de școala online.

Totodată, reprezentanta FSLI spune cum crede că ar trebui să fie crescute salariile pentru profesori, care sunt cauzele pentru care România este printre ultimele locuri în UE la testările internaționale PISA pe care le susțin elevii la vârsta de 15 ani și de ce profesorii nu beneficiază de suficiente cursuri de formare.

Profesoara Cristina Tunegaru a declarat recent că 40% dintre profesori sunt, „probabil, analfabeți funcțional, pentru că și profesorii sunt rezultatul școlii românești“. Cum vi se pare afirmația?

Această profesoară nu este tot rezultatul școlii românești? Nu înțeleg ce stă la baza  unei astfel de afirmații. Nu există studii în acest sens. Altceva nu am de comentat.

În ultimii ani între 40 și 50 % dintre profesori au reușit să ia peste nota 7  (pragul minim) la examenul de titularizare. Ce ne spune asta despre calitatea lor de pedagogi?

Este o discuție pe care noi, sindicatele, am cerut-o de mai multe ori de la Ministerul Educației. Vrem să clarificăm ce anume ne dorim să testăm prin examenul de titularizare: cunoștințele din domeniu ale profesorului sau partea de predare? Acum, examenul se axează mai mult pe cunoștințele din domeniu.

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a adoptat joi un raport care ar putea stabili noi reguli în materie de educație digitală. Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere din Europa și din întreaga lume încep să ia în considerare în modelele lor riscurile climatice, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unui seminar online, scrie Hotnews.ro.

Astfel, băncile centrale încep evalueze expunerea sectorului financiar la riscurile climatice și să includă acest lucru inclusiv în testele de stres. De asemenea, ar putea fi cerute băncilor strategii adecvate de gestionare a riscului de credit, în vreme ce o altă modalitate o constituie „sensibilizarea cu privire la riscurile și oportunitățile pentru economie și sectorul financiar care decurg din agenda schimbărilor climatice‟. Tranziția sustenabilă Acesta a spus că la nivelul Uniunii Europene există un consens că ieșirea din criză trebuie să fie realizată într-un mod sustenabil. Astfel, pandemia modelează economia globală, reamintind lumii de nevoia de adaptare la schimbările climatice. În acest sens, anul 2020 ar putea marca o schimbare care pune investițiile „verzi‟ și digitalizarea în centrul redresării economice, a mai punctat guvernatorul. Acesta a citat o analiză a Băncii Europene de Investiții potrivit căreia majoritatea companiilor românești au deja obiective proprii în materie de carbon și energie. Isărescu a mai spus că BNR a investit încă din 2019 în obligațiuni „verzi‟.

Cum se transformă ideile geniale ale studenților în marile afaceri care, de ce nu, ar putea deveni următoarea „revelație” Sillicon Valley? Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București (UPB) şi co-fondator Innovation Labs, a răspuns întrebărilor GÂNDUL FINANCIAR, în exclusivitate.

Dacă la începutul anului 2000 vorbeam despre dezvoltarea unui sector IT &C, după 20 de ani a venit momentul să vorbim despre dezvoltarea proprietății intelectuale în acest domeniu, care va contribui mult mai mult la dezvoltarea economiei românești. Acest lucru se întâmplă deja după ce în România s-a dezvoltat un întreg ecosistem de incubatoare și de acceleratoare de business în domeniul tehnologiei, care oferă start-upurilor consultanță de business, mentorat și acces la diferite forme de finanțare. Innovation Labs, un proiect susținut de marile centre universitare din țară, dar și de parteneri din mediul de afaceri, a creat deja câteva povești de succes, iar prodecanul Facultății de Automatică vorbește cu entuziasm despre schimbarea de paradigmă care ar putea transforma România într-un Sillicon Valley al Europei de Est și, de ce nu, al Europei.

„Pentru că vorbim azi de doi unicorni românești, acest succes vine pe fondul unei dinamici foarte puternice a companiilor din tehnologie. Sunt peste 80 de companii care, într-un an foarte dificil cum a fost 2020, au obținut finanțare incipientă, companii în diverse stadii de dezvoltare. Unele dintre ele conectate la acest trend de folosire a Inteligenței Artificiale în diferite procese tehnologice” – Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică şi Calculatoare (UPB)

Pandemia şi trecerea la munca de la distanţă au determinat companiile să navigheze în multe ape necunoscute, de la comunicarea corectă cu angajaţii pe subiectul COVID-19 şi menţinerea implicării acestora, până la asigurarea instrumentelor necesare pentru a rămâne sănătoşi. Toate acestea au condus şi la regândirea programelor de beneficii acordate angajaţilor.

O provocare majoră a fost găsirea de soluţii pentru ca angajaţii să aibă grijă de sănătatea lor, chiar din confortul locuinţei. Soluţia cea mai la îndemână a fost telemedicina, un mix eficient de tehnologie şi medicină.

Ce presupune telemedicina?

Prin telemedicină, consultaţia medicală se mută din spaţiul fizic al cabinetului la telefon sau pe internet. Concret, medicul consultă pacienţii printr-o conversaţie telefonică, printr-un schimb de SMS-uri, mesaje pe Whatsapp sau printr-un apel video.

Cu ce beneficii vine telemedicina?

În primul rând, telemedicina vine cu o economie substanţială de timp.
Dacă pacientul are nevoie de o simplă opinie medicală sau de o recomandare de investigaţii, o poate obţine în câteva minute datorită telemedicinei. În format fizic în schimb, vizita la medic ar fi presupus deplasare şi un timp de aştepare, adică o durată cu până la 2-3 ore mai mare.

Telemedicina asigură şi şansa la o prevenţie mai ridicată, datorită modului facil de a ajunge la un medic oricând şi de oriunde.

Şi nu în ultimul rând, telemedicina permite acces la servicii medicale de calitate şi specialităţi multipe în orice localitate din ţară. De exemplu, un medic din Bucureşti, Cluj sau Iaşi poate oferi consultaţii oriunde în ţară mult mai simplu prin telemedicină.

Cum pot companiile să ofere angajaţilor acces la servicii complete de sănătate, inclusiv telemedicină?

Asigurările de sănătate sunt soluţia pentru companiile care îşi doresc pachete complete şi deductibile fiscal, care să răspundă nevoilor tuturor angajaţilor.

Un astfel de produs se găseşte în portofoliul Allianz-Ţiriac, cel mai experimentat asigurător local pe zona poliţelor de sănătate. Asigurarea Sanaplan de la Allianz-Ţiriac, special creionată pentru companii, acoperă cheltuieli cu consultaţiile medicale din cabinetele fizice şi cu consultaţiile de la distanţă, dar şi chirurgie şi spitalizare şi la stat şi la privat.

În plus, este singurul produs din piaţa locală care oferă acces la două soluţii de telemedicină, fără plata unui tarif suplimentar. Gratuitatea se aplică pe durata primului an de asigurare, atât clienţilor actuali cu poliţe de sănătate, cât şi celor care vor încheia o asigurare până în 31 martie 2021.

Procesul de digitalizare al României, accelerat anul trecut de contextul pandemic şi măsurile de distanţare generate de acesta, ar putea contribuit la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al ţării cu aproximativ 16,48%, arată un raport realizat de firma de consultanţă Deloitte pentru Vodafone.

„Pentru o ţară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul naţional de redresare, ajută la gestionarea provocărilor economice şi ale societăţii şi poate genera un progres economic semnificativ, cu o creştere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Ea a adăugat că această creştere plasează România pe locul doi ca ţară beneficiară dintre cele evidenţiate la nivelul UE – precum Italia, Cehia, Ungaria sau Olanda -. Potrivit raportului, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

„ Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI - Indicele economiei şi societăţii digitale - este un instrument eficient prin care România şi toate ţările UE pot măsura evoluţia în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranţă o provocare imensă, dar cred că printr-o strânsă colaborare între sectorul public şi cel privat putem atinge acest obiectiv şi putem transforma în realitate potenţialele beneficii ale digitalizării”, a mai spus Murielle Lorilloux.

Raportul a fost întocmit pe baza datelor colectate din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene şi din Marea Britanie, în perioada 2014-2019.

În cazul României, creşterea scorului înregistrat în 2019, cu doar cinci puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%, arată informaţiile din raport.