Revista presei – 25 octombrie 2022

Marţi, 25 octombrie, începând cu ora 18, Universitatea de Vest din Timişoara, vă aşteaptă în amfiteatrul A01, la evenimentul: "Între CERN şi ELI, dialoguri la energii înalte", o întâlnire a doi cercetători de seamă: Călin Alexa şi Ioan Dăncus.

Evenimentul va fi moderat de prof. Univ. Dr. Ion Cotăescu.

Călin Alexa este Cercetător Ştiinţific la Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Group Leader al ATLAS Cluster România, coordonator ştiinţific al unor bursieri din proiect, profesor asociat şi conducător de doctorat la Universitatea din Bucureşti.

Ioan Dăncus lucrează la Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN - HH) Măgurele, în cadrul proiectului ELI - NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) şi se ocupă de implementarea celui mai mare laser din lume, realizat din fonduri europene.

Despre eveniment, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pârtea, a declarat: "Universitatea de Vest din Timişoara îşi propune să fie un spaţiu de intersecţie a ideilor şi minţilor sclipitoare din domeniul ştiinţific.

Prin urmare, marţi seara, vă aşteptam în amfiteatrul A01 pentru a vă bucura de un nou eveniment din cadrul seriei de conferinţe "Conectaţi la viitor", un dialog captivant între doi cercetători şi fizicieni de calibru: Călin Alexa şi Ioan Dăncuş."

Seria de conferinţe "Conectaţi la Viitor" implică facultăţile din cadrul UVT ce au ca obiect de studiu ştiinţele exacte: fizică, chimie, biologie, geografie, matematică, informatică şi are ca scop popularizarea ştiinţei prin intermediul realizării unui dialog interactiv între un moderator, public şi un specialist din Cadrul facultăţilor sau un invitat recunoscut de comunitatea ştiinţifică.

Acest eveniment face parte din Programul Cultural "Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii", teritoriul Oameni, staţia Reflecţii, este finanţat de Municipiul Timişoara prin Centrul de Proiecte, cofinanţat de Consiliul Judeţean Timiş.

Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa va decerna titlul de „Doctor Honoris Causa” academicianului Nicolae Manolescu, pentru întreaga activitate în domeniul literaturii şi al ştiinţelor umaniste.

Festivitatea va avea loc miercuri, 26 octombrie, în Bibliotecii Universitare, a informat Universitatea Ovidius, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

Potrivit profesorul universitar Angelo Mitchievici, care va susţine un laudatio, asemenea lui Eugen Lovinescu şi George Călinescu, Nicolae Manolescu este autorul unor opere fundamentale care au reînnoit discursul critic şi gândirea fenomenului literar.

„Ca şi Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu şi G. Călinescu, Nicolae Manolescu, una dintre cele mai limpezi minţi ale generaţiei sale, este unul dintre creatorii de canon literar, un canon care s-a întemeiat pe o permanenţă a criticii literare de întâmpinare. Nicolae Manolescu este autorul unor opere fundamentale care au reînnoit discursul critic şi gândirea fenomenului literar. Printre ele se află remarcabilul studiu despre roman în trei volume, Arca lui Noe, cel prin care reevaluează contribuţia maioresciană în cultura română, Contradicţia lui Maiorescu, eseul ce oferă o viziune de ansamblu asupra operei sadoveniene din perspectiva puterilor pe care le mobilizează universul cărţii, Sadoveanu sau utopia cărţii, studiile care deschid o perspectivă înnoitoare asupra poeziei româneşti şi a discursului poetic din Despre poezie etc”, a afirmat Angelo Mitchievici, citat în comunicat.

Angelo Mitchievici punctează că Nicolae Manolescu este membru al Academiei Române, ambasador al României la UNESCO, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Universitatea Transilvania va primi 7 milioane de euro, prin PNRR. Banii vor fi investiți de universitatea brașoveană pentru îmbunătățirea serviciilor informatice dedicate studenților și digitalizarea proceselor de educație.

Proiectul „Transformare digitală pentru inovare si competitivitate” (cod 1251096851) a fost depus de Universitatea Transilvania din Brașov în cadrul competiției PNRR „Granturi pentru digitalizarea universităților” și a fost aprobat pentru finanțare de către Ministerul Educației. Bugetul proiectului este de 34.753.711 de lei, din care valoarea nerambursabilă PNRR este de 29.204.799 de lei și 5.548.912 de lei TVA.

Toți studenții de la ciclurile licență, masterat, doctorat, precum și cadrele didactice ale universității vor avea acces la infrastructura digitală dezvoltată prin proiect.

Proiectul are ca obiectiv accelerarea transformării digitale a Universității Transilvania, prin investiții în infrastructura de educație și cercetare, dezvoltarea competențelor digitale și îmbunătățirea serviciilor informatice dedicate studenților. Vor fi achiziționate sisteme și echipamente digitale care vor stimula aplicarea metodelor inovative de predare-învățare și vor contribui la dezvoltarea competitivității în activitatea de cercetare.

Marea problemă a României nu este șomajul: avem o rată generală mică – fapt care araă tnsionarea pieței muncii și lipsa forței de muncă:

Marea problemă a României este diferența brutală dintre șomajul general – printre cele mai mici din statele UE – și șomajul în rândul tinerilor, unde suntem pe podiumul negativ:

România se clasează pe locul al doilea la nivel european (după Portugalia) din perspectiva diferenței dintre șomajul în rândul tinerilor și șomajul general, cel dintâi fiind de 2,3 ori mai mare decât cel din urmă.

Șomajul în rândul tinerilor din România a consemnat în 2021 a doua cea mai mare creștere din UE, indicând o decuplare tot mai pronunțată între nevoile de pe piața muncii și pregătirea oferită de sistemul educațional. Datele din ultimul deceniu confirmă tendința, în condițiile în care România a făcut printre cele mai puține progrese la nivel european în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața forței de muncă.

Rata șomajului din rândul tinerilor români cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a urcat în 2021 la 13,1%, cu 1,5 puncte procentuale (pp) peste nivelul din 2020, clasându-ne pe locul nouă la nivel european, reiese din datele publicate luni de Eurostat.

Este a doua cea mai pronunțată creștere anuală după cea din Bulgaria, de 1,6 pp, în contextul în care media europeană indică o îmbunătățire a acestui indicator, respectiv o scădere a sa 0,3 pp în UE.

Dacă analizăm datele din ultimul deceniu, România a reușit să scadă șomajul în rândul tinerilor cu 2,3 pp, printre cele mai slabe performanțe din UE. Scăderi mai mici au fost consemnate în Țările de Jos (-2pp), Germania (-1.4pp) și Luxemburg (-1pp), în vreme ce două state au consemnat creșteri – Suedia (+0,1pp) și Austria (+0.8pp). La nivel european, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 6 pp în ultimul deceniu.

Într-un interviu acordat podcastului Odd Lots, directorul general al Roubini Macro Associates şi autorul noii cărţi "MegaThreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, And How to Survive Them" (Zece tendinţe periculoase care ne pun în pericol viitorul şi cum să supravieţuim), spune că durerea economică şi de piaţă cauzată de creşterea ratelor va fi prea greu de suportat pentru băncile centrale. Acestea vor renunţa în cele din urmă la înăsprirea politicii monetare înainte ca inflaţia să fie învinsă, conform Bloomberg.

În timp ce Roubini şi-a câştigat porecla de “Dr. Doom” pentru opiniile sale îndelungate şi pesimiste despre economia globală, apariţia sa anterioară în Odd Lots s-a dovedit a fi prevăzătoare. Într-un episod înregistrat în mai 2020, el a avertizat că orice redresare economică va fi urmată de o perioadă de inflaţie ridicată, datorită unei combinaţii de şocuri ale ofertei şi de relaxare agresivă, o opinie care a devenit de atunci o naraţiune curentă.

În prezent, Roubini este din ce în ce mai convins că lumea va fi prinsă într-o perioadă de stagflaţie, în timp ce băncile centrale se vor strădui să ţină sub control aşteptările inflaţioniste şi, în cele din urmă, vor clipi în faţa unor probleme pe pieţele financiare. El aminteşte de acţiunile care au scăzut cu peste 20% în acest an, de tensiunile din domeniul capitalului privat, de răcirea pieţei imobiliare din SUA şi de o piaţă a creditelor în declin, în care companiile au profitat de anii de rate scăzute ale dobânzii pentru a se îndatora.

“Şi acesta este doar începutul acestei dureri. Aşteptaţi până când va fi o durere reală şi atunci veţi avea o instituţie financiară majoră care ar putea ceda la nivel global, nu în SUA poate acum, dar cu siguranţă la nivel internaţional. Există câteva firme care sunt uriaşe şi sistemice. Acestea pot da faliment. S-ar putea să aveţi un alt efect Lehman, apoi Fed va trebui să se lase păgubaşă. Veţi avea o recesiune severă şi veţi avea un şoc pe piaţa financiară. Cu siguranţă că se vor da înapoi.”, a spus el.

Amenințarea cu violența fizică, umilirea, lovirea sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România. O anchetă Salvați Copiii arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, iar aproape jumătate dintre copiii chestionați spun că au fost victime ale bullying-ului.

4 din 5 copii au fost martori ai situațiilor de bullying în școală

Concluziile anchetei făcute de Salvați Copiii prin chestionare online, pe un eșantion format din 4.449 de elevi cu vârsta între 10 și 18 ani:

• 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying.
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
• În grupul de prieteni, incidența fenomenului pare mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
• Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.