Revista presei – 25 octombrie 2021

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat că este nemulţumit de rezultatele obţinute de profesorii care au susţinut prima probă în concursul pentru ocuparea funcţiei de directori de şcoli, rezultatele clasându-i sub media pe ţară.

Popescu a anunţat că de calitatea managementului şcolii depinde performanţa educaţională şi că îi va trimite pe candidaţii care au avut probleme la cursuri de formare organizate nu doar la nivel naţional, ci şi local.

La acest concurs au fost validate 254 de dosare, au fost 264 de candidaţi, dar s-au prezentat la proba scrisă doar 231 de candidaţi, după ce doi s-au retras, 16 au fost declaraţi absenţi, iar cinci candidaţi nu s-au prezentat pentru că au avut COVID sau au fost în carantină. Cei care au absentat din cauza COVID-19 au posibilitatea ca până în 26 octombrie să prezinte documentele medicale doveditoare. Apoi, între 28 octombrie şi 1 noiembrie pot susţine proba scrisă şi pot intra în cursa pentru ocuparea unui loc de directori de şcoli.

„Aproape 60% dintre candidaţi au fost admişi după proba scrisă. Sunt dezamăgit de acest rezultat, suntem sub media naţională, mi-aş fi dorit rezultate mult mai bune. Managementul dă tonul calităţii în învăţământ. Cauzele sunt multiple. Vom analiza fiecare rezultat al colegilor noştri şi în baza lor, chiar dacă la nivel naţional se vor organiza cursuri de formare, la nivelul judeţului luăm în calcul organizarea de cursuri de formare în ceea ce înseamnă problemele de management, de leadership, chestiuni legate de intervenţii în aşa fel încât rezultatul să fie pe măsură. Rezultatele în educaţie nu sunt imediate, efectele se văd în timp şi sunt un efect al interesului sau al dezinteresului comunităţilor locale faţă de educaţie”, a afirmat Marin Popescu.

Noii directori vor fi numiţi în funcţie după proba de interviu, în 10 ianuarie 2022, pentru un mandat de patru ani de management. În prezent este în derularea etapa de contestaţii, în Timiş fiind depuse şase contestaţii, din care două contestă subiectele şi patru solicită reevaluarea.

Termenul de analfabetism funcțional a devenit tot mai popular în ultimii ani în România. Acesta este folosit în spațiul public în sens general (indicând lipsa unor competențe de baza de a citi, scrie și de a calcula) sau specific (indicând competențe limitate de a înțelege un text scris la un nivel de bază), pentru a identifica o serie de probleme din sistemul de educație. Publicul din România a devenit mai conștient de acest fenomen în special datorită rezultatelor elevilor români la testele PISA. Aceste teste ne-au arătat că eșantioanele de elevi români testate o dată la 3 ani au performanțe semnificativ mai slabe decât elevii din alte țări din Uniunea Europeană, iar rata analfabetismului funcțional din România din ultimul deceniu s-a situat între 40 și 45% (ținând cont de variațiile de conceptualizare și de marjele de eroare).

Aceste procente atât de frecvent vehiculate în spațiul public nu descriu corect situația reală din România. Atunci când este selectat eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România pentru a participa la testarea PISA, elevii participanți sunt selectați dintre elevii de 15 ani care sunt înscriși la școală în acel an școlar. Realitatea este că unii elevi au abandonat școala până la acea vârstă (și nu vor fi cuprinși în această selecție). Rata abandonului școlar din România este de aproximativ 15% (mult peste media de aproximativ 10% a UE) și este plauzibil să credem că mulți dintre acești elevi abandonează școala înaintea vârstei de 15 ani.

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, a efectuat o vizită la instituția de Universitatea Politehnica Timișoara, unde a participat la o sesiune bilaterală de lucru între ADR și UPT, în vederea identificării de proiecte și resurse comune de dezvoltare. În contextul transformărilor societale complexe actuale, a nevoii acute de inovare, digitalizare, cercetare, dezvoltare, eficiență și tehnologie, Universitatea Politehnica Timișoara este pregătită să contribuie activ la abordarea acestor provocări.

Vizita a avul loc la invitația rectorului Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan.

Scopul acestei prime întâlniri a fost de a identifica proiecte în parteneriat cu impact la nivel național prin care expertiza, experiența și profesionalismul Politehnicii din Timișoara să fie utilizate în procesul major de transformare digitală a instituțiilor publice românești. Obiectivele discuțiilor au fost clare: stabilirea unor pași concreți pentru atragerea expertizei academice locale în digitalizarea statului român, pentru explorarea celor mai noi tehnologii și aplicarea unor soluții inovative pentru a rezolva probleme concrete.

Cincisprezece studenţi de la Universitatea de Medicină din Timişoara au renunţat la timpul liber dintre cursuri şi s-au dus să ajute la evaluarea pacienţilor care ajung cu COVID-19, la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.

”Vrem să ajutăm! Ce trebuie să facem?” – asta au spus 15 studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara care, în urmă cu câteva zile, au decis să renunţe la timpul lor liber, la odihnă de după cursuri, la distracţie şi relaxare, pentru a deveni voluntari la Spitalul Victor Babeş”, transmite Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, sâmbătă, pe pagina de Facebook.

Cei 15 studenţi ajută la evaluarea pacienţilor.

”Şi-au învins teama că s-ar putea infecta, au acceptat să îmbrace zi de zi costumul care îi protejează de infecţia cu virsul ce continuă să ucidă sute de români zilnic, iar acum, în fiecare după-amiază, ajută la evaluarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2. Cu toţii au înţeles că în această perioada, mai mult că oricând, e nevoie de ajutor.

Vă mulţumim din suflet!”, mai transmit reprezentanţii unităţii medicale.

Care este tipologia angajatului care va avea succes în perioada următoare?

Radu Burnete: „Cred că urmează cel puțin un deceniu dominat de incertitudine. Vor avea succes oamenii care nu se tem de schimbare și care nu își propun să aibă același loc de muncă toată viața. Cei care înțeleg că și dacă locul rămâne același (să zicem aceeași companie) este puțin probabil că vor putea face aceeași muncă în următoarele trei decenii. Lucrurile se schimbă prea repede. Trebuie să faci efortul de a învăța ceva nou, de a ține pasul cu digitalizarea și cu societatea informațională".

Care sunt abilitățile si deprinderile pe care ar trebui să și le dezvolte angajații pentru a avea o siguranță a locului de muncă?

Radu Burnete: „Pentru foarte multă vreme s-a tot spus în România că școala nu dezvoltă 'abilități practice'. Copiii ies din școală și nu știu o meserie, nu știu să facă ceva practic. Din zona de business s-a repetat chestia asta la nesfârșit. Am zis-o și eu de foarte multe ori. M-am răzgândit. Cred că este o prostie. Lumea este prea complexă și prea incertă ca școala să îți dea anumite abilități practice pe care să le folosești o viață întreagă. Perioada asta de predictibilitate și stabilitate de după al Doilea Război este o particularitate istorică. Nu se va mai repeta curând. Rostul școlii este să producă indivizi educați, autonomi și etici care știu să învețe singuri și să rezolve probleme. Sunt ușor filozofic, dar este singura cale".

Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, colonelul Lucian Mihoc, a transmis duminică, 24 octombrie, o scrisoare medicilor de la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara, după ce, cu ajutorul lor, s-a vindecat de COVID-19.

În 7 octombrie, el s-a internat în spital, nefiind vaccinat. Acum, el face un apel la imunizarea cât mai rapidă a oamenilor.

"Mie nu mi se va întâmpla. Sunt cuvintele pe care ai vrea să le ascunzi şi să le înghiţi când afli pe pielea ta că ai fost atât de naiv să crezi că viaţa ta nu ar putea vreodată să atârne de un fir de aţă... Vă adresez toate mulţumirile mele pentru profesionalismul, ataşamentul sufletesc pentru fiecare pacient şi dedicarea de care aţi dat dovadă. Am trăit momente de neînchipuit, am văzut oameni cum se sting în jurul meu, am înţeles cât de preţioasă e fiecare gură de aer şi cum viaţa se poate scurge în minute, iar în urmă să rămână copii, mame, tati ori fraţi ce-şi plâng neputinţa de a fi putut împiedica deznodământul. Sunt profund recunoscător că, datorită dăruirii dumneavoastră, întregului personal medical, astăzi mă aflu înapoi lângă familia mea”, a transmis Lucian Mihoc, în scrisoare.

Salariile medii nete din Cluj, Timiş, Constanţa şi Sibiu au crescut cel mai mult în pandemie, adică în perioada iulie 2019 – iulie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, centralizate de Ziarul Financiar.

Astfel, în Cluj şi Timiş au crescut salariile nete cu 22% în perioada menţionată, iar în Constanţa şi Sibiu creşterile au fost de 18% între iulie 2019 şi iulie 2021. În Cluj, salariile au crescut de circa 3.500  de lei net în iulie 2019 la aproape 4.300 de lei în aceeaşi lună din anul 2021. În Timiş, salariul mediu net pe judeţ a crescut de la circa 3.120 de lei la aproape 3.800 de lei în această perioadă.

„Timiş şi Cluj, chiar şi Sibiu, sunt judeţe prospere, unde economia progresează, cu lideri industriali care continuă să se dezvolte după anul pandemic 2020. Sunt şi judeţe unde se înregistrează şi o tensiune deosebită în piaţa muncii, unde concurenţa dintre angajatori este acerbă. Acest context determină şi o presiune în creştere pe salarii. Constanţa poate fi într-o situaţie diferită, profilul economic al judeţului nu este acelaşi. Considerăm că aici creşterea salariilor este legată în principal de sezonul estival, un sezon care a fost foarte bun, dar unde angajatorii s-au confruntat şi ei cu lipsa forţei de muncă“, a explicat pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Într-o piață a muncii tot mai competitivă, unde sute de candidați se bat de multe ori pentru același job, tot mai mulți angajatori au început să analizeze mai atent potențialul unui candidat de a se potrivi în echipă decât bagajul său teoretic. În plus, angajatorii au devenit mai dispuși să ofere angajaților training-uri interne pentru a le completa cunoștințele tehnice și a-i familiariza cât mai bine cu specificul jobului, mizând pe competențele „soft” menționate în CV-uri ca metodă de diferențiere între doi candidați cu experiență și cunoștințe similare. Competențele „soft” reprezintă abilități de bază, legate de personalitatea unui angajat și nu de experiența sa academică sau profesională. În această categorie se încadrează abilitățile de interacțiune, creativitate, relaționare profesională, comunicare sau adaptare în echipă.

Unul dintre domeniile cu cel mai mare necesar de forță de muncă este cel al Vânzărilor. În cadrul acestui domeniu, cel mai des sunt căutați candidați pentru poziții precum Agent de vânzări, Consilier sau Consultant vânzări și Manager vânzări. Competențele care ar trebui să se regăsească în CV-ul candidaților pentru a obține un job în Vânzări Potrivit anunțurilor de angajare, pe lângă experiență și portofoliu, candidații potriviți pentru un job în Vânzări trebuie să prezinte un set de competențe soft, pe care recrutorii pun foarte mare accent. Printre cele mai căutate astfel de calități se numără: abilități de comunicare și negociere, o bună înțelegere a necesităților clienților, orientarea către atingerea rezultatelor, proactivitate și orientarea către client, capacitatea de planificare și organizare, ascultarea activă, atenția la detalii și orientarea către soluții.